17,584 matches
-
3. doamnei Boșcor Neculai Viorica; 4. doamnei Corui Ioan Delia-Sanda; 5. domnului Ion Constantin Corneliu-Dragoș; 6. doamnei Moldoveanu Constantin Liliana; 7. domnului Trăistaru Costache Aurelian; 8. doamnei Vasilescu Valeriu Eugenia. Articolul 11 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa I, cu însemn pentru militari: 1. domnului plutonier adjutant principal Hilă Ion Vasile; 2. domnului plutonier adjutant principal Mirică Gheorghe Gheorghe. Articolul 12 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a II-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului plutonier adjutant Bădoi Gheorghe Ilie
DECRET nr. 859 din 8 noiembrie 2013 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
11 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa I, cu însemn pentru militari: 1. domnului plutonier adjutant principal Hilă Ion Vasile; 2. domnului plutonier adjutant principal Mirică Gheorghe Gheorghe. Articolul 12 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a II-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului plutonier adjutant Bădoi Gheorghe Ilie; 2. domnului plutonier adjutant Toma Alexandru Iulian-Mădălin; 3. domnului plutonier adjutant Toma Victor Marian; 4. domnului plutonier major Popușoi Gică-Radu Claudiu-Constantin. Articolul 13 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a III
DECRET nr. 859 din 8 noiembrie 2013 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
1. domnului plutonier adjutant Bădoi Gheorghe Ilie; 2. domnului plutonier adjutant Toma Alexandru Iulian-Mădălin; 3. domnului plutonier adjutant Toma Victor Marian; 4. domnului plutonier major Popușoi Gică-Radu Claudiu-Constantin. Articolul 13 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a III-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului maistru militar clasa I Manea Slave Ionel; 2. domnului plutonier major Geana Virgil Liviu-Iulian; 3. domnului plutonier major Tudor Marin Nicușor; 4. domnului maistru militar clasa a III-a Iordache Gheorghe Cătălin-Nicolae; 5. domnului plutonier Mostoc
DECRET nr. 859 din 8 noiembrie 2013 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
domnului maistru militar clasa a III-a Iordache Gheorghe Cătălin-Nicolae; 5. domnului plutonier Mostoc Ion Cristian; 6. domnului plutonier Simeria Ion Cosmin-Ionică; 7. domnului plutonier Vlaicu Mantă Florin-Cătălin. Articolul 14 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a III-a, cu însemn pentru civili: 1. doamnei Fîrtat Ioana Georgeta; 2. doamnei Martin Dumitru Angelica. Articolul 15 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa I, cu însemn pentru militari, domnului maistru militar clasa I Sava Vasile Cristian. Articolul 16 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică
DECRET nr. 859 din 8 noiembrie 2013 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
domnului plutonier Vlaicu Mantă Florin-Cătălin. Articolul 14 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a III-a, cu însemn pentru civili: 1. doamnei Fîrtat Ioana Georgeta; 2. doamnei Martin Dumitru Angelica. Articolul 15 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa I, cu însemn pentru militari, domnului maistru militar clasa I Sava Vasile Cristian. Articolul 16 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa a III-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului plutonier adjutant principal Nedeianu Marius Mircea; 2. domnului maistru militar clasa I Rotar
DECRET nr. 859 din 8 noiembrie 2013 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
Ioana Georgeta; 2. doamnei Martin Dumitru Angelica. Articolul 15 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa I, cu însemn pentru militari, domnului maistru militar clasa I Sava Vasile Cristian. Articolul 16 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa a III-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului plutonier adjutant principal Nedeianu Marius Mircea; 2. domnului maistru militar clasa I Rotar Gheorghe Ioan-Dănuț; 3. domnului maistru militar clasa I Tudosoiu Păscu Silviu-Marius. Articolul 17 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa a III-a, cu
DECRET nr. 859 din 8 noiembrie 2013 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
pentru militari: 1. domnului plutonier adjutant principal Nedeianu Marius Mircea; 2. domnului maistru militar clasa I Rotar Gheorghe Ioan-Dănuț; 3. domnului maistru militar clasa I Tudosoiu Păscu Silviu-Marius. Articolul 17 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa a III-a, cu însemn pentru civili, doamnei Arădoaie Mihai Diduța. Articolul 18 Se conferă Medalia Virtutea Maritimă clasa a III-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului maistru militar principal Linea Anghel Dorin; 2. domnului maistru militar principal Țintaru Vasile Viorel; 3. domnului maistru
DECRET nr. 859 din 8 noiembrie 2013 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
3. domnului maistru militar clasa I Tudosoiu Păscu Silviu-Marius. Articolul 17 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa a III-a, cu însemn pentru civili, doamnei Arădoaie Mihai Diduța. Articolul 18 Se conferă Medalia Virtutea Maritimă clasa a III-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului maistru militar principal Linea Anghel Dorin; 2. domnului maistru militar principal Țintaru Vasile Viorel; 3. domnului maistru militar principal Ureadnic Gheorghe Gabriel PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicata
DECRET nr. 859 din 8 noiembrie 2013 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune ale Țării Bârsei — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reședință de județ. Semnificația în ansamblu a stemei este "„Înțelepciunea și Puterea conduc de-a pururi Cetatea”". Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, din cadrul Academiei Române. Steagul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
un singur sceptru; <br> - câmpul scutului sub "chevron" în cartierele inferioare conține un munte despicat în două, colorat cu smalț argintiu, aceasta semnificând rezervația naturală Cheile Turzii; <br> - ștampila de cărămidă din epoca romană, din dextra, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica; <br> - copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldică preluată din stema heraldică a orașului; <br> - cele cinci turnuri din coroana
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământ au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldovei - "capul de bour". Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n). Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
Dâmboianu. Inaugurat în anul 1964,în prezența ministrului Forțelor Armate de atunci,Leontin Sălăjan. Complexul monumental este realizat din piatră albă și are dimensiuni impresionante: deschiderea frontală de 18 m, adâncimea de 5 m și înălțimea de 12 m. Acest însemn comemorativ se compune din cinci elemente cu semnificații simbolice: un cap de țăran, care inspiră demnitate și statornicie (simbolul răscoalelor țărănești), o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc porțile maramureșene (“poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
este așezat pe o terasă verde, ieșind din apă undată de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 7 turnuri crenelate. Podul semnifică podul lui Apollodor din Damasc. Leul amintește, pe de o parte, de vechiul însemn al legiunilor romane. Turnul evocă cetatea medievală a Severinului, iar crucea plasată deasupra semilunii amintește de luptele purtate împotrivă Imperiului Otoman. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reședință de județ. Vestigiile castrului roman
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
comisie va lucra intens și, în perioada 1924-1936, avea să stabilească stemele a peste 170 de municipii și orașe ale țării. Pentru orașul Slobozia, comisia a fost nevoită să creeze o stemă cu totul nouă, orașul neavând un astfel de însemn heraldic până la acea dată. În termenii consacrați, prima stemă a orașului poate fi descrisă astfel: într-un scut triunghiular cu baza arcuită, pe un câmp de azur este amplasat un turn de mănăstire de argint, dotat cu o poartă cu
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Partid și de Stat au ajuns patru proiecte de stemă pentru municipiul Slobozia, aceasta nu a acceptat nicio variantă, datorită absenței elementului de sugestie istorică. În actuala compoziție heraldică se remarcă un scut tăiat printr-o diagonală galbenă ce poartă însemnele economiei locale: agricultura și industria chimică. În partea superioară dreaptă, pe fond albastru, este reprezentată o construcție religioasă simbolizând mănăstirea "Sfinții Voievozi", iar pe câmpul din stânga jos, pe fond roșu, este plasat un pergament desfășurat, purtând un sigiliu. Scutul este
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
o construcție religioasă simbolizând mănăstirea "Sfinții Voievozi", iar pe câmpul din stânga jos, pe fond roșu, este plasat un pergament desfășurat, purtând un sigiliu. Scutul este timbrat în partea superioară de o coroană murală de argint, alcătuită din șapte turnuri crenelate, însemn specific al centrelor urbane - municipiu reședință de județ. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, Slobozia începuse să capete alură de comună urbană, datorită dezvoltării economice care a determinat și progresul social și edilitar al localității
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
așezată o placă de marmură cu următoarea inscripție bilingvă (engleză-română): Ridicat în memoria Principelui algerian Gherainia Mahumed, împușcat de către trupele germane în Slobozia, la 14 octombrie 1916. Monumentul are formă de piatră funerară musulmană, având basoreliefată o semilună cu stea (însemnul religios musulman, prezent și pe steagul Algeriei) și inscripția bilingvă (franceză-română): În Slobozia există 92,04 ha spații verzi și 29.270 m.l. garduri vii (inclusiv scuaruri). Pe lângă cele 35,23 ha spații verzi printre blocuri, cele mai importante parcuri
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
liber limba maghiară și retrocedarea imobilelor confiscate de autoritățile comuniste. În martie 1990, a apărut o inscripție în limba maghiară pe o farmacie din Cartierul Tudor și a fost organizată prima comemorare post-comunistă, liberă a Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, cu însemnele comunității și drapele ungare. Comunitatea maghiară a simțit euforia libertății cauzată de căderea regimului național comunist, în care drepturile colective au fost șterse, și a crezut că a sosit timpul pentru redobândirea drepturilor pierdute. Pe cealaltă parte, comunitatea română din
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
cel Bun, menționa pe boierul "pan Sansru de la Neamț" ca făcând parte din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii. Între timp Tîrgu Neamț a devenit, datorită poziției și importanței economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeți ș.a.. „Pecetea cea mare” a orașului a fost folosită pe un zapis scris cu litere slavone la Neamț, la data de 25 ianuarie 1599, și avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul orașenilor din Neamț
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
că toate corporațiile, toți cetățenii, întregul popor imperial de la Constantinopol sunt conduși de eparhul orașului. Eparhul era numit prin edict direct de către împărat, dintre persoanele apropiate, considerate de mare încredere ale acestuia, iar ceremonia de învestitură, în cadrul căreia primea și însemnul funcției sale-centură, este descrisă în lucrarea lui Constantin al VII-lea Porfirogenetul-Despre ceremoniile curții bizantine. Avea atribuții administrative și juridice considerabile, era responsabil pentru menținerea ordinii în oraș. Avea dreptul de a pedepsi delictele comise, de a supraveghea sclavii eliberați
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în desemnarea împăratului, prin actul încoronării religioase menite să întărească ideea alegerii împăratului ca rezultat al voinței divine. Primul împărat încoronat de patriarhul Constantinopolului a fost Leon I, ceremonia desfășurându-se la Biserica Sf Ștefan din cadrul Palatului imperial. Împăratul primea însemnele puterii imperiale: coroana, mantia de purpură și încălțămintea de purpură-mătasea roșie ce avea un atribut al puterii imperiale. În timpul ceremoniei religioase însă, împăratul se încorona singur. După secolul V, Biserica a căpătat cât mai multă putere, împăratul Anastasius I fiind
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
pământ. Principiul „Constantinian” era cel care stătea la baza afirmării superiorității împăratului bizantin, care era privit de supușii săi drept stăpânul întregii lumi. Acest principiu este expus de același împărat, Constantin VII în lucrarea "Despre administrarea imperiului", făcând referire la însemnele primului împărat creștin ( aceste însemne nu trebuiau lăsate în seama nimănui). Puteau fi realizate căsătorii cu francii, având în vedere că erau creștini și formau un imperiu. Referitor la titulatura imperială, din 812 a început să fie folosit titlul de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
care stătea la baza afirmării superiorității împăratului bizantin, care era privit de supușii săi drept stăpânul întregii lumi. Acest principiu este expus de același împărat, Constantin VII în lucrarea "Despre administrarea imperiului", făcând referire la însemnele primului împărat creștin ( aceste însemne nu trebuiau lăsate în seama nimănui). Puteau fi realizate căsătorii cu francii, având în vedere că erau creștini și formau un imperiu. Referitor la titulatura imperială, din 812 a început să fie folosit titlul de „Basileu al romeilor”. În sec
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Imperiului) - gest care amintea originea militară a instituției imperiale. Dar ceremonia esențială, care punea în evidență și proclama caracterul fundamental religios al autorității imperiale, era încoronarea religioasă: în catedrala Sfânta Sofia, patriarhul Constantinopolului îi binecuvânta hlamida și încălțările de purpură, însemnele demnității imperiale, îl miruia, îi punea pe cap coroana și îi da sfânta cuminecătură. Soția împăratului era încoronată și ea, dar în cadrul unei ceremonii care avea loc la Palat, în prezența patriarhului și a înalților demnitari. Împărăteasa se bucura de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
loc când Otto III preia tronul în jurul anului 1000, acesta fiind educat în stil bizantin, desemnează un nou pontif care își ia numele de Silvestru II. Ulterior, potrivit relatărilor, acesta a profanat mormântul lui Carol cel Mare și a utilizat însemnele imperiale care aparțineau monarhului carolingian. Totodată, a mutat capitala la Roma, care era capitală lumii, după cum biserica romană era mama tuturor bisericilor. Și-a asumat rolul de protector al Bisericii, a creat episcopate și mai ales demnități după modelul celor
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]