17,249 matches
-
lui Herbert. Auden e un erou al meu, pentru darul limbajului și puterea lirică, mai puțin pentru înțelepciunea lui Goetheană. Pentru același motiv, îmi plac în Anglia Brodsky, Hecht și Fenton. Aceștia au înțeles bezna și au tăiat-o cu inteligența lor. Au fost și europeni, iar eu cred că sunt european înainte de toate. În inima Europei simt eu că dorm tot binele și tot răul din lume. Rațional vorbind, înțeleg că poate exista mai multă sfințenie ori hidoșenie în Africa
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cazul să scoatem iubirea din poezie? Ca orice Desperado care se respectă, nu faci o obsesie din iubire. În același timp, o tai în așchii și o înfigi în fiecre vers pe rând. Ești afectuos, asta e. Scrii cu sensibilitatea, inteligența, ochii, amintirea? GS. Ediția mea completă de Poeme în trei volume va avea în volumul trei tot ce am scris despre iubire, dorință și artă, care mi se par a fi parte dintr-un tipar unic. Postulatul meu, oarecum un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
gândire dinamică (Aristotel), este contemplare ideatorie (Platon) și constituie nivelul superior al cunoașterii medicale, de aceea John Locke o situează deasupra cunoașterii demonstrative. Rolul intuiției, în dezvoltarea medicinei ca știință, este capital. Kant o localizează sensibilității umane, căreia cunoașterea, gândirea, inteligența îi sunt implicate luminând percepția descoperitoare de soluții, creatoare de conexiuni, pentru că ea este înțelegere pe bază de cunoștințe corect asimilate și de experiență autentică, productivă. Intuiția este expresia spiritului medical, gata oricând să întrevadă soluția căutată. Nu întâmplător facem
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
esențial la refacerea și păstrarea armoniei funcționale a organismului uman. Pe de altă parte, trăsăturile definitorii ale intuiției medicale se regăsesc nuanțat în filosofia artei și în arta propriu-zisă: dragostea de om, pasiunea creării, gândirea dinamică, reflexiunea, conexiunile: sensibilitate afectivitate, inteligență conștiință, contemplare - experiment, revelație - experiență. Medicina și arta sunt 11 viață, ipostaza umană edificată estetic și etic. Vibrarea emoțională a reușitei medicale e similară celei artistice și filosofice din crearea ideilor. Medicina ca filosofie - știință - artă, extinde și adâncește sfera
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
grijă pentru om și viață, specializare, așa cum remarcă și Herodot. Înțelepciunea este simbolizată de „șarpele sacru“, mitizat, de origine obscură, prezent în multe religii, cu semnificații, uneori antagonice de la bine la rău, de la vindecător la ucigător. Astfel e întâlnit sugerând inteligența fastă și nefastă, înțelepciunea creatoare, ca șarpele cu Pene = Quetzalcoatl, sau talent, inteligență, cunoștințe-știință, cum vom întâlni la greci, la șerpii lui Asklepios. Faraonii egipteni utilizau cobra emblematică și cea precosmogonică. Aceasta din urmă simboliza timpul, întinderea, lunecarea, aparenta somnolență
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de „șarpele sacru“, mitizat, de origine obscură, prezent în multe religii, cu semnificații, uneori antagonice de la bine la rău, de la vindecător la ucigător. Astfel e întâlnit sugerând inteligența fastă și nefastă, înțelepciunea creatoare, ca șarpele cu Pene = Quetzalcoatl, sau talent, inteligență, cunoștințe-știință, cum vom întâlni la greci, la șerpii lui Asklepios. Faraonii egipteni utilizau cobra emblematică și cea precosmogonică. Aceasta din urmă simboliza timpul, întinderea, lunecarea, aparenta somnolență și mișcarea bruscă a lui, dar mai semnifica și ananta, absența timpului sau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
arheologilor, paleontologilor, antropologilor și Istoriei Medicinei. Remarcă Jürgen Thornwald: Orașul cetate Harappa despre care am pomenit, dă la lumină probe despre protoistoria Indiei și a civilizațiilor autohtone. Ridicarea de asemenea orașe mari, canalizate, cu clădiri din cărămidă arsă tradițional presupun inteligență, profesionalizare, energie și experiență preluată creator. Practicarea agriculturii și a creșterii vitelor: boi, cai, porci, asini, elefanți; făurirea mijloacelor de lucru și de transport atestă înțelepciune. Uimitor fapt e însă existența scrisului și mijloacelor de scris, care sugerează ideile de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la Halle, medic al regelui Prusiei, membru al Academiei Berlineze de științe, Stahl, ilustrează un alt versant al acestui secol, decât cel principal onorat de Morgagni. Theoria medica vera (1707) e unul din evenimentele cu care debutează medical secolul afirmă inteligența, cultura și originalitatea acestei personalități complexe. Sincer și convins că sufletul (anima, spiritus) guvernează orice stare de sănătate, idee pe care își edifică doctrina sa „animistă“ „flogistică“, Stahl limitează puterile chimiei, fizicii, experimentelor, anatomiei, respectiv laturii materiale a organismului, întrucât
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fi cea mai valorizată de către studenții viitori profesori, cel puțin așa arată rezultatele unei cercetări publicate de L. Antonesei. Conform acesteia, cele mai importante patru calități pe care trebuie să le aibă un profesor sunt: empatia, comunicativitatea, competența, tactul pedagogic. Inteligența se situează abia pe locul al cincilea (L. Antonesei, 2000, p. 107). Studenții deci, apreciază mai mult calitățile psiho - afective ale profesorului, decât competența profesională, nivelul de inteligență sau calitățile manageriale. Ipoteza care se naște este că subiecții au menționat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
trebuie să le aibă un profesor sunt: empatia, comunicativitatea, competența, tactul pedagogic. Inteligența se situează abia pe locul al cincilea (L. Antonesei, 2000, p. 107). Studenții deci, apreciază mai mult calitățile psiho - afective ale profesorului, decât competența profesională, nivelul de inteligență sau calitățile manageriale. Ipoteza care se naște este că subiecții au menționat acele calități pe care nu le-au observat la foștii lor profesori, ceea ce s-a confirmat ulterior. Rezultatele acestei cercetări trebuie să fie un semnal de alarmă pentru
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
comportamentele și atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceștia. Ipotetic cel mai mult ar conta anumite aptitudini cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
practică a psihologiei individuale a elevilor, capacitatea de a-i înțelege și de a se apropia de ei, priceperea de a transmite cunoștințele pe care le deține, capacitatea de a relaționa afectiv cu fiecare elev și cu clasa ca grup, inteligență spontană, inspirație de moment, mânuirea conștientă a mecanismelor capabile să optimizeze actul educațional” (S. Marcus și colab., 1999, p. 12). Spre deosebire de aptitudine, competența are o sferă de cuprindere mai mare. Ea pune în evidență integral și în orice moment aptitudinile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vârstă se atinge maturitatea intelectuală cu întregul ei complex de modele ideo verbale, instrumentele gândirii discursive. În cazul unei sărace alimentări culturale acest nivel nu poate fi atins. În perioada puseului de creștere, cu angoasele și cu neliniștile lui, produsele inteligenței se eclipsează temporar. Apoi trece pe primul plan constituirea concepției despre lume și viață. Mulți autori consideră că gândirea atinge apogeul ei de maturizare. În plan intelectual există numeroase aspecte particulare, datorate în mare parte incompletitudinii cunoștințelor. Așa se explică
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Fetele mai mature și mai sârguincioase nu pot depăși dezvoltarea intelectuală a băieților. Ele sunt mai bune la materiile care implică exprimări verbale complexe (materiile umaniste), în timp ce băieții sunt mai buni la materiile realiste. Și la unii și la alții inteligența este activă, intuitivă și duce la formarea multor competențe. Treptat, adolescentul intuiește că trăirile și cunoștințele sale sunt invadate de asociații sau de izbucniri de amintiri sau de exprimări necontrolate datorate unor stratificări mai vechi sau mai noi de experiență
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a capacității de înțelegere. Consecința acestor modificări este dorința adolescenților de a fi culți, drept pentru care citesc foarte mult și sistematic literatură (clasică, modernă, contemporană), rețin nume de autori, idei, maxime, manifestă preferință pentru biografiile celebre. În același timp inteligența capătă amprente particulare prin conturarea subidentității culturale și a atașamentului față de valori. Tot acum se dezvoltă și inteligența socială și o oarecare „îngâmfare gnoseologică” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 198). În aceste condiții cunoștințele adolescenților sunt din ce în ce mai diverse și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
foarte mult și sistematic literatură (clasică, modernă, contemporană), rețin nume de autori, idei, maxime, manifestă preferință pentru biografiile celebre. În același timp inteligența capătă amprente particulare prin conturarea subidentității culturale și a atașamentului față de valori. Tot acum se dezvoltă și inteligența socială și o oarecare „îngâmfare gnoseologică” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 198). În aceste condiții cunoștințele adolescenților sunt din ce în ce mai diverse și mai complexe. Situațiile problematice sunt de diverse tipuri și pun în evidență forme de flexibilitate ale memoriei care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
confruntă argumente. Concomitent se evaluează condiții, factori, efecte parțiale. A treia caracteristică identificată de Piaget și legată de celelalte două, constă în utilizarea formelor de reversibilitate: simplă (prin inversiune și negație) și complexă (prin simetrie și reciprocitate). Solicitarea complexă a inteligenței adolescentului duce la creșterea productivității (generată de operativitatea gândirii nespecifice) și a randamentului (generat de operativitatea gândirii specifice, dezvoltarea de reguli și concepte). Dezvoltarea intelectuală se raportează la modele culturale ale spațiului geografic socio - cultural în care trăiește adolescentul. Pentru
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nevoie de afectivitate În adolescență, rolul afectivității în procesul general al dezvoltării personalității crește, afectivitatea fiind considerată una din cele ,,șase mari forțe” care determină cursul dezvoltării și reglează comportamentul, celelate cinci fiind: factorii fizici, familia, școala, condiția socială și inteligența. Influența negativă a lipsei de afectivitate operează în următoarele direcții: copilul devine tot mai închis și resemnat, izolându-se și, printr-un reflex de apărare, apare mai agresiv și chiar violent; performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea și întregul comportament este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Întreg învățământul este un proces de comunicare ce depinde de calitatea relațiilor pedagogice. Încercând să dea un răspuns la întrebarea „De ce există școala“? C. Liesse observă: Ca să permită copiilor să crească, săși dezvolte spiritul, sufletul și corpul, în alte cuvinte, inteligența, sensibilitatea și creativitatea. La ce fel de societate ar trebui să ne aducă această dezvoltare a fiecăruia? La o societate mai dreaptă sau mai dură? Prin definiție, o societate înseamnă bărbați și femei care trăiesc împreună, mai mult sau mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vedere scăderea frecvențelor, nu s-au mai luat în considerare restul caracteristicilor. Mergând mai departe cu analiza se observă că aceste trăsături identificate chiar de către elevi adolescenți nu aduc nimic nou din punct de vedere al conținutului. „Libertate”, „impulsivitate”, „curiozitate”, „inteligență”, „nonconformism” apar drept caracteristici unanim recunoscute ale acestei perioade. Ceea ce sar putea să atragă atenția este identificarea „libertinajului” drept trăsătură a elevului adolescent. Aceasta se poate datora fie necunoașterii sensului corect al acestui concept, fie dorinței de a atrage atenția
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o caracteristică a elevului adolescent. De asemenea, se constată „saltul frecvențelor”, a doua caracteristică, „responsabilitatea”, apărând cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură identificată ca fiind comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) este „inteligența”. „Puterea de decizie” a fost de asemenea identificată ca fiind o trăsătură a elevului autonom. Aprofundând analiza de conținut s-au constatat diferențe între răspunsurile băieților și cele ale fetelor. Este vorba mai mult despre particularități ale răspunsurilor celor dintâi
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se poate spune că profesorii au identificat aceleași trăsături pentru elevul adolescent și pentru cel autonom. Comparând răspunsurile profesorilor cu cele ale elevilor, se observă că ambele categorii de subiecți au plasat „libertatea” pe primul loc între trăsăturile elevului autonom. „Inteligența”, văzută de elevi pe locul a treilea apare în cazul profesorilor pe locul al doilea. Este vorba din nou despre identificarea acelorași trăsături cărora li se acordă importanță diferită. Ca o concluzie a analizei de conținut, se poate spune că
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care-i dă viață”, atingând, prin forța convingerilor, dimensiunea unui document de demnă responsabilitate, interioară și civică. Recenzii și cronici se disting prin rigoare științifică. Literaturii i se cere să fie „sănătoasă, cuminte, ferită de molima modelelor”. Afectivitatea, dominată de inteligență, impregnează versurile sale, paginile de jurnal, reflecțiile. Meditație tinzând către adevărurile general umane (de unde și turnura gnomică, „citatele” din Horațiu, Euripide, Pindar), poezia are în centru înfruntarea dintre forțele stingerii și cele ale Ființei (Mors, Sonet ( Pe negrele ape ), Alme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
în anumite perioade, au un statut distinct, recunoscut, respectat și râvnit. Supranumite și femei celebre, femei fatale, împărătese de alcov, dive ale divanului, metrese, cocote, deminondene etc, curtezanele sunt femei întreținute, practicante ale erotismului multiplu interesat care își valorifică frumusețea, inteligența, puterea de seducție, sex-appeal-ul, talentele și își valorizează farmecul pentru a cuceri bărbați importanți ca poziție socială, pentru a se menține în sfera atracției lor și pentru a-i determina să ia decizii în favoarea intereselor lor. Datorită charismei și puterii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lor de seducție, au intrat în istorie curtezane care au marcat viața suveranilor, nobililor, bancherilor, oamenilor de cultură, au pigmentat societatea mondenă, politică și artistică a timpului. Au atras, au cucerit, au fascinat și au sedus prin frumusețe, senzualitate, eleganță, inteligență, arta conversației, arta amorului rafinat. Au șocat prin frivolitate, extravaganță, opulență, risipă, cruzime. Au creat pasiuni trecătoare și stabile. Puternice, în slăbiciunea lor, curtezanele și-au construit situații privilegiate pentru ele și pentru urmașii lor, au influențat decizii politice. Capabile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]