17,575 matches
-
primele 4 cabane, construite în anii 1892-1894 de / Siebenbürgischer Karpathenverein (SKV), în octombrie 1996, Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania a făcut apel la ministrul Culturii, Grigore Zanc, pentru salvarea centrului istoric al stațiunii Păltiniș, considerat un element important al moștenirii culturale săsești, cerând și ca acestea să fie declarate obiective de patrimoniu. Ca urmare, la 18 martie 1997, Direcția Monumentelor Istorice a anunțat că ansamblul arhitectonic „Casa de cură" Păltiniș a fost trecut pe lista monumentelor istorice, sub denumirea de
Asociația Carpatină Transilvană () [Corola-website/Science/325688_a_327017]
-
alt impozit musulman, anume "haraciul" (kharaj (arabă), harac (turca otomană)). Din punctul de vedere al monarhilor musulmani, jizya era dovada de necontestat a acceptării de către nemusulmani a supunerii față de stat și legile sale, care la rândul lui își aroga dreptul moștenire a statelor sau regiunilor pe care le luaseră în stăpânire. În schimbul tributului, nemusulmanii aveau permisiunea să-și practice liber credința, să se bucure de autonomie administrativă limitată, de protecția autorităților musulmane împotriva agresiunii externe și să fie scutiți de serviciul
Tribut () [Corola-website/Science/325693_a_327022]
-
este un film american din 1988, regizat de Barry Levinson după scenariul lui Barry Morrow și Ronald Bass. El prezintă povestea unui yuppie egoist, Charlie Babbitt, care descoperă că tatăl său înstrăinat a murit și și-a lăsat moștenire întreaga avere de milioane de dolari celuilalt fiu al său, Raymond, un savant autist de a cărei existență Charlie nu avea cunoștință. Rolurile principale sunt interpretate de Dustin Hoffman (Raymond Babbitt), Tom Cruise (Charlie Babbitt) și Valeria Golino (prietena lui
Rain Man () [Corola-website/Science/325751_a_327080]
-
toate acestea, spre sfârșitul călătoriei lor, Charlie devine el-însuși un protector al lui Raymond și ajunge să-l iubească cu adevărat. Charlie se întâlnește în cele din urmă cu avocatul său pentru a încerca să-și obțină partea sa de moștenire, dar decide apoi că nu-i mai pasă de bani și vrea doar să aibă custodia fratelui său. Cu toate acestea, la o întâlnire cu un psihiatru numit de tribunal și cu dr. Bruner, Raymond nu este în măsură să
Rain Man () [Corola-website/Science/325751_a_327080]
-
secole după ce acesta a murit. În povestirea Heimskringla este descris faptul că Harald l-a succedat pe tatăl său, Halfdan Gudrödarson Negre, la guvernarea mai multor regate mici și împărțite din Vestfold, care au aparținut tatălui său prin cucerire sau moștenire. Protectorul regent a fost fratele mamei sale, Guthorm. Fiul unui mic konung din dinastia "Yngling". În timpul războiului pentru unificarea principatelor, Harald a susținut interesele lorzilor (proprietari) din Trondheim, Romsdal, Rogaland și Hålogaland. Conform saga, o serie de victorii a lui
Harald I al Norvegiei () [Corola-website/Science/325785_a_327114]
-
si în unele părți ale lumii încă are un rol important. Normele legale cu privire la transmiterea mostenirii diferă între societăți si au fost schimbate de-a lungul timpului. Juridic, un moștenitor este o persoană care are dreptul la o cotă de moștenire a unei persoane decedate, prin intermediul normelor juridice de transmitere a mostenirilor, valabile în regiunea și în timpul decesului celui care lasă moștenirea. Strict vorbind, o persoană are dreptul de a moșteni doar după decesul celui care lasă mostenirea. Este improprie referirea
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
fost schimbate de-a lungul timpului. Juridic, un moștenitor este o persoană care are dreptul la o cotă de moștenire a unei persoane decedate, prin intermediul normelor juridice de transmitere a mostenirilor, valabile în regiunea și în timpul decesului celui care lasă moștenirea. Strict vorbind, o persoană are dreptul de a moșteni doar după decesul celui care lasă mostenirea. Este improprie referirea la o persoană ca fiind „moștenitor” al unei persoane vii, deoarece identitatea exactă a persoanelor care au dreptul de a moșteni
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
a avut loc decesul. Totuși în cazul în care există asemenea persoane (în general descendenții direcți) aceștia se denumesc „"mostenitori aparenți"”. În limbajul juridic modern, există mai mulți termeni referitoare la beneficiarii unei mosteniri. Cei care primesc o cotă de moștenire în urma unui testament lăsat de defunct se numesc „legatari” sau „legatari universali” și este greșit să fie numiți moștenitori. Sunt numiți moștenitori cei care primesc o anumită cotă de moștenire prin moștenire legală, fără a exista un testament. Dreptul la
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
la beneficiarii unei mosteniri. Cei care primesc o cotă de moștenire în urma unui testament lăsat de defunct se numesc „legatari” sau „legatari universali” și este greșit să fie numiți moștenitori. Sunt numiți moștenitori cei care primesc o anumită cotă de moștenire prin moștenire legală, fără a exista un testament. Dreptul la moștenire își are originea încă din comuna primitivă, atunci când caracterul cu totul rudimentar al uneltelor i-a constrâns pe oameni să se unească pentru a înfrunta forțele naturii și animalele
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
unei mosteniri. Cei care primesc o cotă de moștenire în urma unui testament lăsat de defunct se numesc „legatari” sau „legatari universali” și este greșit să fie numiți moștenitori. Sunt numiți moștenitori cei care primesc o anumită cotă de moștenire prin moștenire legală, fără a exista un testament. Dreptul la moștenire își are originea încă din comuna primitivă, atunci când caracterul cu totul rudimentar al uneltelor i-a constrâns pe oameni să se unească pentru a înfrunta forțele naturii și animalele sălbatice, și
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
în urma unui testament lăsat de defunct se numesc „legatari” sau „legatari universali” și este greșit să fie numiți moștenitori. Sunt numiți moștenitori cei care primesc o anumită cotă de moștenire prin moștenire legală, fără a exista un testament. Dreptul la moștenire își are originea încă din comuna primitivă, atunci când caracterul cu totul rudimentar al uneltelor i-a constrâns pe oameni să se unească pentru a înfrunta forțele naturii și animalele sălbatice, și pentru a-și procura cele necesare pentru a putea
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
rudimentar al uneltelor i-a constrâns pe oameni să se unească pentru a înfrunta forțele naturii și animalele sălbatice, și pentru a-și procura cele necesare pentru a putea supraviețui. Istoric au existat mai multe sisteme legale de transmitere a moștenirii, de la sistemul gavelking din Anglia unde doar bărbații puteau moșteni, conform legii salice sau la sisteme de succesiune matrilineală în care femeile sunt în ultima parte a sistemului succesoral. Alte practici includ că primul născut moștenește toate bunurile, de cele mai multe
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
țări europene este nevoie de acordul altor moștenitori (dacă există) care au un tip de drept de preemțiune. Dreptul succesoral evreiesc prezenta anumite trăsături care decurgeau din caracterul familiei patriarhale ce se consolidase definitiv încă înainte de epoca întăririi statului. La moștenire veneau numai fiii, iar mai târziu și fiicele. În cazul în care defunctul nu avea copii moștenirea era culeasă de părinții săi, iar dacă și aceștia erau predecedați, de frații săi. De regulă, fiul mai mare avea o parte dublă
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
preemțiune. Dreptul succesoral evreiesc prezenta anumite trăsături care decurgeau din caracterul familiei patriarhale ce se consolidase definitiv încă înainte de epoca întăririi statului. La moștenire veneau numai fiii, iar mai târziu și fiicele. În cazul în care defunctul nu avea copii moștenirea era culeasă de părinții săi, iar dacă și aceștia erau predecedați, de frații săi. De regulă, fiul mai mare avea o parte dublă față de ceilalți moștenitori, cu motivația ca patrimoniul familiei să nu se destrame complet. Cu timpul, s-a
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
nu a avut o importanță prea mare, prin el testatorul nu-și putea lăsa averea decât tot moștenitorilor legali, însă o putea împărți în alte cote decât cele stabilite în mod expres de lege. În vechiul drept indian, la început, moștenirea era bazată pe dreptul primului născut. Legea lui Manu dispunea că fiul cel mai mare putea lua singur întreaga avere părintească, iar ceilalți trebuiau să trăiască sub tutela sa, așa cum au trăit și sub tutela tatălui. Mai târziu, s-a
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
fii, dar cel mai în vârstă obținea o cotă mai mare și mai bună din punct de vedere calitativ. Soția nu avea nici un drept la succesiunea soțului, dar fiul adoptiv avea aceleași drepturi succesorale ca și fiul legitim. Totodată, dobândirea moștenirii obliga la anumite ritualuri și sacrificii religioase pentru pomenirea celui mort. Transmisiunea bunurilor succesorale se făcea fie pe cale legală, fie pe cale testamentară. În cadrul moștenirii legale, copiii legitimi și adoptivi (atât băieții cât și fetele) aveau o vocație succesorală egală asupra
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
la succesiunea soțului, dar fiul adoptiv avea aceleași drepturi succesorale ca și fiul legitim. Totodată, dobândirea moștenirii obliga la anumite ritualuri și sacrificii religioase pentru pomenirea celui mort. Transmisiunea bunurilor succesorale se făcea fie pe cale legală, fie pe cale testamentară. În cadrul moștenirii legale, copiii legitimi și adoptivi (atât băieții cât și fetele) aveau o vocație succesorală egală asupra bunurilor de baștină (ocine, dedine) sau care au fost cumpărate de părinții lor decedați. Copiii naturali veneau numai la moștenirea mamei lor. Copilul vitreg
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
fie pe cale testamentară. În cadrul moștenirii legale, copiii legitimi și adoptivi (atât băieții cât și fetele) aveau o vocație succesorală egală asupra bunurilor de baștină (ocine, dedine) sau care au fost cumpărate de părinții lor decedați. Copiii naturali veneau numai la moștenirea mamei lor. Copilul vitreg avea aceleași drepturi de moștenire ca și cel din cadrul familie, dar numai la succesiunea părintelui bun, nu și la moștenirea soțului acestuia. De la împărțirea egală a moștenirii pământului între fete și băieți în Țara Românească exista
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
adoptivi (atât băieții cât și fetele) aveau o vocație succesorală egală asupra bunurilor de baștină (ocine, dedine) sau care au fost cumpărate de părinții lor decedați. Copiii naturali veneau numai la moștenirea mamei lor. Copilul vitreg avea aceleași drepturi de moștenire ca și cel din cadrul familie, dar numai la succesiunea părintelui bun, nu și la moștenirea soțului acestuia. De la împărțirea egală a moștenirii pământului între fete și băieți în Țara Românească exista un privilegiu al băieților. Cu toate acestea, țăranii au
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
ocine, dedine) sau care au fost cumpărate de părinții lor decedați. Copiii naturali veneau numai la moștenirea mamei lor. Copilul vitreg avea aceleași drepturi de moștenire ca și cel din cadrul familie, dar numai la succesiunea părintelui bun, nu și la moștenirea soțului acestuia. De la împărțirea egală a moștenirii pământului între fete și băieți în Țara Românească exista un privilegiu al băieților. Cu toate acestea, țăranii au evitat îndepărtarea fetelor de la moștenirea pământului prin procedura înfrățirii care, în mod simbolic, considera fetele
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
de părinții lor decedați. Copiii naturali veneau numai la moștenirea mamei lor. Copilul vitreg avea aceleași drepturi de moștenire ca și cel din cadrul familie, dar numai la succesiunea părintelui bun, nu și la moștenirea soțului acestuia. De la împărțirea egală a moștenirii pământului între fete și băieți în Țara Românească exista un privilegiu al băieților. Cu toate acestea, țăranii au evitat îndepărtarea fetelor de la moștenirea pământului prin procedura înfrățirii care, în mod simbolic, considera fetele ca fiind băieți. Legea recunoștea și soțului
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
familie, dar numai la succesiunea părintelui bun, nu și la moștenirea soțului acestuia. De la împărțirea egală a moștenirii pământului între fete și băieți în Țara Românească exista un privilegiu al băieților. Cu toate acestea, țăranii au evitat îndepărtarea fetelor de la moștenirea pământului prin procedura înfrățirii care, în mod simbolic, considera fetele ca fiind băieți. Legea recunoștea și soțului supraviețuitor un drept de moștenire în concurs cu copiii. Astfel, în cadrul moștenirii legale existau următoarele clase de moștenitori: O excepție de la regula potrivit
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
băieți în Țara Românească exista un privilegiu al băieților. Cu toate acestea, țăranii au evitat îndepărtarea fetelor de la moștenirea pământului prin procedura înfrățirii care, în mod simbolic, considera fetele ca fiind băieți. Legea recunoștea și soțului supraviețuitor un drept de moștenire în concurs cu copiii. Astfel, în cadrul moștenirii legale existau următoarele clase de moștenitori: O excepție de la regula potrivit căreia moștenirea se deschidea prin moartea unei persoane o constituia cel ce se dedica vieții monahale care mai putea dispune de avere
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
al băieților. Cu toate acestea, țăranii au evitat îndepărtarea fetelor de la moștenirea pământului prin procedura înfrățirii care, în mod simbolic, considera fetele ca fiind băieți. Legea recunoștea și soțului supraviețuitor un drept de moștenire în concurs cu copiii. Astfel, în cadrul moștenirii legale existau următoarele clase de moștenitori: O excepție de la regula potrivit căreia moștenirea se deschidea prin moartea unei persoane o constituia cel ce se dedica vieții monahale care mai putea dispune de avere numai până în momentul intrării lui în ordinul
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]
-
prin procedura înfrățirii care, în mod simbolic, considera fetele ca fiind băieți. Legea recunoștea și soțului supraviețuitor un drept de moștenire în concurs cu copiii. Astfel, în cadrul moștenirii legale existau următoarele clase de moștenitori: O excepție de la regula potrivit căreia moștenirea se deschidea prin moartea unei persoane o constituia cel ce se dedica vieții monahale care mai putea dispune de avere numai până în momentul intrării lui în ordinul monahal. Transmiterea moștenirii în prezent este reglementată de Codul Civil al României la
Moștenire () [Corola-website/Science/325802_a_327131]