17,517 matches
-
Aria protejată este o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști ameliorate, cursuri de apă, lacuri) încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, în bazinul mijlociu al Șiretului și o parte a bazinului râului Prut. Rețeaua hidrografica principala a sitului este alcătuită din râurile Jijia, Bahlui, Jijioara și Vorona (și afluenții acestora). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) și floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, în bazinul mijlociu al Șiretului și o parte a bazinului râului Prut. Rețeaua hidrografica principala a sitului este alcătuită din râurile Jijia, Bahlui, Jijioara și Vorona (și afluenții acestora). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) și floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
nasicornis"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), calosoma mirositoare ("Calasoma sycophanta"), rădașca ("Lucanus cervus"); precum și trei specii de fluturi: "Arytrura musculus", "Saturnia pyri" (fluturele ochi de păun) și "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele vărgat). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus baccata"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), somnoroasa ("Cerinthe minor"), sor-cu-frate ("Melampyrum bihariense"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
administrative ale comunelor Crucea, Seimeni, Siliștea și Topalu) și cea estică a județului Ialomița (pe teritoriile comunelor Bordușani și Făcăeni) și este străbătută de drumurile județene DJ223 (Topalu - Seimeni) și DJ224 (Crucea - Băltăgești). Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „” s-a făcut prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 11.645
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Băltăgești). Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „” s-a făcut prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 11.645 ha. și include rezervația naturală Dealul Alah Bair (10 ha). Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei, în Podișul Tortomanu, subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogei de Sud). Aceasta
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de amestec, pajiști naturale, stepe, râuri, lacuri, vii și livezi) aflată pe malurile Dunării; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări în timpul migrațiilor. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri mixte, păduri caducifoliate, ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directiva CE
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus") și pupăză "(Upupa epops"). Printre raritățile floristice semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
ssp. ponticum"), limba mării ("Iberis saxatilis"), stânjenei ("Iris suaveolens"), mușcata dracului ("Knautia macedonica"), in ("Linum tauricum"), osu iepurelui ("Ononis pusilla"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), trandafir ("Rosa turcica"), valentiță ("Tanacetum millefolium"), fetică ("Valerianella pumila") sau păiuș ("Festuca callieri"). Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată datorită defrișărilor masive și amplasarea unor turbine eoliene. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: cultivarea intensivă a terenurilor (utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice) în defavoarea lucrării suprafețelor agricole în mod tradițional și fertilizarea
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
Birchiș, Petriș, Săvârșin, Ususău și Vărădia de Mureș și pe cel al orașului Lipova), în cea nord-estică a județului Timiș (comunele Margina și Ohaba Lungă) și în cea vestică a județului Hunedoara, pe teritoriile comunelor Burjuc, Dobra, Gurasada și Zam. Situl este străbătut de drumul național DN7, care leagă municipiul Pitești de Arad. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
comunele Margina și Ohaba Lungă) și în cea vestică a județului Hunedoara, pe teritoriile comunelor Burjuc, Dobra, Gurasada și Zam. Situl este străbătut de drumul național DN7, care leagă municipiul Pitești de Arad. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
leagă municipiul Pitești de Arad. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Aria protejată se întinde pe o suprafață de 34.149 hectare și include rezervația naturală Pădurea Pojoga. Zona reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
foioase, păduri în tranziție, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști, pășuni, terenuri arabile, culturi, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică continentală a câmpiilor Banatului și Crișurilor (subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) și sud-vestului Munților Apuseni. Rețeaua hidrografică principală a sitului aparține bazinului hidrografic al râului Mureș. Situl conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri ilirice de stejar cu carpen", "Păduri balcano-panonice de cer și gorun", "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
turbării, pajiști, pășuni, terenuri arabile, culturi, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică continentală a câmpiilor Banatului și Crișurilor (subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) și sud-vestului Munților Apuseni. Rețeaua hidrografică principală a sitului aparține bazinului hidrografic al râului Mureș. Situl conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri ilirice de stejar cu carpen", "Păduri balcano-panonice de cer și gorun", "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri" și "Pajiști xerice pe
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri" și "Pajiști xerice pe substrat calcaros") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre sau acvatice. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas maturna"), pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
mreană vânătă (" Barbus meridionalis petenyi"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"), sabiță ("Pelecus cultratus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis"). Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992; astfel: gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
plutitoare. Turismul necontrolat, poluarea industrială și menajeră a apei râului Mureș, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, balastierele, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete, bărci cu motor ce produc poluare fonică) și urbanizarea zonei. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, balastierele, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete, bărci cu motor ce produc poluare fonică) și urbanizarea zonei. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete, bărci cu motor ce produc poluare fonică) și urbanizarea zonei. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor: Baru, Banița, Bretea Română, General Berthelot, Pui și Sălașu de Sus și pe cele ale orașelor Lupeni, Hațeg și Uricani. Situl este străbătut de drumurile naționale DN66 (Târgu Jiu - Petroșani - Deva) și DN68 (Caransebeș - Hațeg). Instituirea regimului de arie naturală protejată (pe o suprafață de 24.968 hectare) pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
de Sus și pe cele ale orașelor Lupeni, Hațeg și Uricani. Situl este străbătut de drumurile naționale DN66 (Târgu Jiu - Petroșani - Deva) și DN68 (Caransebeș - Hațeg). Instituirea regimului de arie naturală protejată (pe o suprafață de 24.968 hectare) pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
de arie naturală protejată (pe o suprafață de 24.968 hectare) pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se suprapune peste Geoparcul Dinozaurilor „Țară Hațegului” și include rezervațiile naturale: Paleofauna reptiliana Tuștea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaștină de la Peșteana, Calcarele de la Fața
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]