18,686 matches
-
salonului", cum se spune aici unei frizerii, sunt Nino și Silvio, doi italieni având o vârstă imposibil de ghicit. Sunt diferiți ca muntele și marea, albul și negrul, focul și apa. Nino este din Milano, Silvio din Napoli. Primul este tăcut și eficace, rezolvă clientul în maxim 20 de minute. Silvio gesticulează intens, cu pieptenele într-o mână și foarfeca în cealaltă, fiind o veritablă moară de cuvinte. Ceea ce-i unește sunt pasiunea pentru meserie și pasiunea pentru fumat. Sunt două
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Mai degrabă artizanat decât grădinărit: locul, lotul, săpăligi miniaturale, semințe de legume în plicuri colorate cumpărate de la supermarketul Migros. Indicații riguroase de sădire, inclusiv măsurarea temperaturii solului. Proprietara mini-grădinii îmi arată și explică totul, în cele mai mici detalii, eu tac și surâd în inima mea, fără răutate, și spun convins și semi-militărește Oui, Madame, compris! În timp ce eram cu mâinile cufundate în pământ, sădeam, am brusca revelație a îndepărtării noastre fatale de ciclul firesc al vieții. Ieșirea din ciclul naturii și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
femei și copii tremurau în fața monstrului de metal fumegând; un fel de scenariu de fâșia Gaza avant la lettre. Evident, nu am mai suportat și am protestat împotriva minciunii, invocând statutul meu de martor, cuvânt sacru în vocabularul memorial. Doctorandul tace încurcat, sala este nedumerită, eu mă lupt cu privirile care mă țintuiesc de ușă și simt mai acut ca niciodată ruptura generațională între noi, cei care am făcut liceul sub comunism și "ceilalți" mai mici cu patru-cinci ani de zile
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
natală iar după absolvirea acesteia a dat examen de admitere și a reușit la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. A fost un elev bun, fiind și foarte bun camarad, gata să-și ajute la nevoie semenii, era o fire mucalita, tăcea, tăcea și când spunea câte una ne distra pe toți. Locuia la internat în mod obișnuit dar mai făcea și neveta de la Dornesti și de multe ori cobora la gară mică din Rădăuți chiar din locomotivă care încetinea puțin, sport
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93324]
-
iar după absolvirea acesteia a dat examen de admitere și a reușit la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. A fost un elev bun, fiind și foarte bun camarad, gata să-și ajute la nevoie semenii, era o fire mucalita, tăcea, tăcea și când spunea câte una ne distra pe toți. Locuia la internat în mod obișnuit dar mai făcea și neveta de la Dornesti și de multe ori cobora la gară mică din Rădăuți chiar din locomotivă care încetinea puțin, sport care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93324]
-
caraghioasă vestește că în lupta pentru pâine, pentru câțiva dolari în plus, lucrurile merg prea departe - până la caraghioslâc, adică până la dramă. Așa caraghioasă cum e, pățania nu mă face să râd prostește, nici să roșesc puritănește. În fața lui Van Schil tac, bag bine la cap și mă rog mie însumi - ajută-mă, prietene, să-mi câștig pâinea de fiecare zi fără să-mi pierd sufletul, gândurile și mai ales intimitățile. 29: Crowhurst e convins de reușita sa, fiindcă de cinci ani
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
apă rece sau călduță. Apa caldă, dimpotrivă, nu curăță urma, ci fixează proteinele. Se ajunge astfel la proteine și la întrebarea capitală: dar dacă Joseph K. știa că apa caldă fixează proteinele și a spălat cu apă rece? Numai soția tace, tocmai soția acuzată de toți că și-a „turnat” urât soțul. Ea nu înțelege: de ce o cămașă spălată noaptea e o probă acuzatoare? De ce vedem peste tot sânge? De ce fiecare gest normal al unui om să ceară expertiza? De ce faptele
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
5 dimineața. Profesorul susține că, pentru a mări precizia observațiilor, ar fi de dorit ca studiul condiționărilor în morțile subite să se extindă și la „cercetarea condițiilor cosmice, solare și terestre care favorizează aceste accidente”. Când inima ar începe să tacă, să întrebăm de soare, de lună, de meteoriți, de stele, de ape, de lumina amurgului, să întrebăm cât e ceasul. Ne înconjoară, încet-încet, tandru și perfid, precizia. Să tăcem? După ce am terminat de citit Blândețea nopții de Scott Fitzgerald, am
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și terestre care favorizează aceste accidente”. Când inima ar începe să tacă, să întrebăm de soare, de lună, de meteoriți, de stele, de ape, de lumina amurgului, să întrebăm cât e ceasul. Ne înconjoară, încet-încet, tandru și perfid, precizia. Să tăcem? După ce am terminat de citit Blândețea nopții de Scott Fitzgerald, am plâns fără rușine și m-am rugat lui Dumnezeu să scriu odată o carte ca aceea, în care un bărbat puternic piere încet, încet, fără a muri, după ce o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
o să se întâmple nimic care să ne scoată din cizmele de Nanuci, vânători și devoratori de telexuri. Și chiar nu s-a întâmplat nimic. Ne lustruim zilnic cizmele și ne oglindim în luciul lor. Astronomii nu mai vestesc nimic, ziarele tac. Cerbii sunt slăbiți - constată un congres de biologi la Moscova. În pădurile Ucrainei cerbii sunt slăbiți. Oamenii sunt obosiți, ce e oboseala? - se întreabă un congres psiho la Paris (psihologi, psihosomaticieni, psihiatri și, firește, cardiologi). De ce slăbesc cerbii? Din ce
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
relatarea poveștii din tren, dar probabil că n-am reușit, fiindcă după formularea celor trei întrebări ale lui T. cu privire la politica noastră externă, tovarășul Vali îmi porunci că „e cazul să-i mai dăm în mă-sa”. La care, în loc să tac, m-am trezit întrebându-l dacă admite sau nu că putea să mi se facă rău. „Nu” - fu prompt și brutal, ca după aceea - bun diplomat - să găsească un ton mult mai blajin, în sensul că „mai bine aveai grijă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
apoi din sonata facile, cu un intermezzo din Für Elise, ajungând, prin montajul acestor fragmente, la ultimul impromptu, acela din dimineața când profesoara mea mă făcuse de imbecil fiindcă renunțam la pian. Șoferul surâdea privindu-mă în oglinda sa, Netocika tăcea ascultându-mi potpuriul ca, deodată, să mă întrebe „de ce v-ați lăsat de pian?”. M-am trezit spunându-i o semiminciună: fiindcă n-am avut răbdare, nu se poate face artă fără răbdare, și cuprins de limbariță - simptom clasic al
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
bineînțeles, de acei scriitori care și-au arvunit conștiința și s-au pus cu trup și suflet în slujba depravării oficiale. Fapta lor de mârșăvie fără capăt nu e răscumpărată - în peisajul moral al Țării - decât de confrații lor care tac, cei mai mulți în temnițe și lagăre, și care de fapt sunt singurii care făuresc în clipa de față viitorul spiritual al României.“ (Virgil Ierunca, în rubrica „Antologia rușinii“, România Muncitoare, nr. 90-91/octombrie-noiembrie 1959) „În cultură, domnule, noi nu admitem decât
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bineînțeles, de acei scriitori care și-au arvunit conștiința și s-au pus cu trup și suflet în slujba depravării oficiale. Fapta lor de mârșăvie fără capăt nu e răscumpărată - în peisajul moral al Țării - decât de confrații lor care tac, cei mai mulți în temnițe și lagăre, și care de fapt sunt singurii care făuresc în clipa de față viitorul spiritual al României.“ (România Muncitoare, nr. 90-91/octombrie-noiembrie 1959) ACHIȚEI Gheorghe „Recunoscând atari adevăruri și aprofundându le, vom înțelege mai bine de ce
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dezvoltare economico socială, culmile nesperate de industrializare și de standard de viață realizate de conducerea Partidului Comunist Român?“ (Astra, septembrie 1977) DUMITRESCU Aurelian Titu „Partidul Comunist Român este uitarea universului și reinventarea lui, spațiul suprem și nevoia de stele, el tace în fiecare lumină și tăcerea lui mișcă lumina peste pietre, măsurând timpul.“ („Discurs la o tribună anonimă“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 12 decembrie 1982) DUMITRESCU Corneliu, prof. dr. arh., rectorul Institutului de Arhitectură din București „Sistematizarea teritoriului și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
apărea în curând sub egida Institutului nostru 3. Cu această ocazie, domnul Mădălin Voicu a folosit un limbaj vulgar în încercarea de a-l denigra și aspecte noi din domeniul lor de activitate, când mai demn ar fi fost să tacă, s-o dezaprobe prin tăcere, dacă nu puteau prin cuvânt“ (M. Nițescu, op. cit., p. 72). 2. Acest volum prezintă toate numele selectate de V. Ierunca. 3. În cele din urmă, lucrarea apare la Editura Humanitas într-o formă nouă și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
abia peste câteva minute - nu mai am ochelarii pe nas), mă gândesc să strig. Însă mi se pare complet aiurea să urlu în beznă ajutor, când nu se vede și nici nu se aude țipenie de om în jur. Așa că tac și mă mulțumesc cu niște gemete înfundate, pentru că genunchiul drept începe să mă doară. Iar în clipa când dau să mă scarpin la ochi și simt că n-am ochelari, fără să mă mai pot controla, încep să scot niște
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dar e deja prea departe. Tremur de frig și de nervi. Târâi repede căruțul pe pod, cu paltonul desfăcut și părul vâlvoi, printre claxoane, cu farurile-n ochi. N-am putere să-mi fac curaj și să cânt odiridi odirididina. Tac și gâfâi. În dreptul Parcului Pionierilor îmi aduc aminte că am lăsat de două zile o legătură de crengi și de surcele gata pregătită în boschete. Intru în parc, orbecăi după ascunzătoare și pipăi cât pipăi până nimeresc vreascurile. Iau vânjos
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
asta și-ar fi putut permite să poarte orice chiloți ar fi vrut ea. Sau să nu poarte deloc. Dar nu: purta chiloți tetra. Albi. Impecabili. Neîntinați. Habar n-ai tu ce efect are chestia asta asupra unui bărbat!“ Am tăcut, încercând să absorb acest adevăr empiric și incontestabil. Așadar, vă invit - cel puțin deocamdată - să nu priviți cu dispreț materialist acest articol vestimentar și să înțelegeți că, în acea epocă de tristă uniformitate, imaginația compensatorie avea un oarecare șarm, care
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Ai văzut ce piele? Ce păr? Ce brațe? Ce pulpe?“ Am crezut că glumește, dar, observându-i expresia gravă și simțind admirația profundă - ba nu: evlavia! - din glas, am înțeles că, pentru Flutur Veronica, imaginea bărbatului-pe-blana-de-leopard reprezenta ceva major-existențial. Am tăcut, temându-mă să nu-mi scape vreo prostie, căutând să-mi agăț privirea de altceva. Undeva, în alt capăt al clădirii, cineva deschise o ușă sau fereastră, drept pentru care ușa Veronicăi, care până atunci rămăsese deschisă, pentru a lăsa
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
2, căci o să-ți aduc eu ceva pentru ea, bine?“ „Ce vorbești, băi, ce zici acolo?“, se burzului Gabriel. „Jos comunismul! Jos Ceaușescu!“ și trânti halba de masă cu zgomot, că lumea de la mese întorcea deja capul, aruncând priviri îngrijorate... „Taci, măi băiatule, ți s-a urât cu binele?“, se întoarse un bătrânel la el. „Ce-i tataie, matale ți-ai trăit traiul, ți-ai mâncat mălaiul, ce mai dorești de la mine? Ați construit societatea socialistă multilateral dezvoltată și mama stă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cuceririle de mentalitate ale comunismului. Și când am priceput că, fără să vreau, le dădeam apă la moara visului lor de a aduce vreun partid de extrema stângă la putere ca să răspândească și în întunecata Franță Lumina de la Răsărit, am tăcut și nu le-am mai povestit ce bine o duceam noi, femeile comuniste. De altfel, în multe puncte, ceea ce credeam noi că nu putea exista decât la noi sau în țări similare politic există de mult și mult mai bine
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o colegă de cameră, un fel de paj al ei. Veneau și altele pe-acolo, atrase de hazul Feliciei, nu doar de Oracle. Unde era ea, era garantată distracția. Se râdea pe rupte. Îmi plăcea să ascult. Eu eram Infans, tăceam ca peștele. Mă uitam la ele ca la un film mișto. Polonez (Domnișoarele din Wilko?). O comunitate de fete lângă care te simțeai în siguranță. În rest, frig ca naiba în cameră și masturbatorii pe la geam, dincolo de perdele. O liniște
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu fălcile înflăcărate, ca și când s-ar fi întors de la miting, dar eram și enervată. Experiența mea cu această categorie de oameni nu era bogată, ci densă, pentru că toți activiștii aveau același stil: veneau urlând și-i terorizau pe cei care tăceau. Și-atunci l-am întrebat: — Care bani? Ăștia? Am scos o parte din mărunțișul meu din buzunar și i l-am arătat. Și, pentru că nu reacționa, am continuat: — Ia-i dumneata! Hai, ia-i, doar n-o să stai acum cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
afirmația în această epocă hipersexualizată. Cu toate acestea, o anumită revoltă față de propriul gen mi-a fost mereu caracteristică, deși nu-i pot localiza cu precizie sursa. Poate să fi fost de vină patriarhatul luminat în numele căruia mama îmi recomanda să tac, în loc să cârtesc în legătură cu vreo decizie a tatălui meu sau a bunicului, neuitând să adauge că tăcerea este una dintre lecțiile cele mai importante ale femeii. Poate să fi fost din cauză că jocurile băieților mi se păreau mereu mai palpitante sau că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]