170,850 matches
-
Angrick, Besatzungspolitik und Massenmord. Die Einsatzgruppe D in der südlichen Sowjetunion 1941-1943, Hamburg, 2003; Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, Iași, 2005; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, 2006; Dennis Deletant, Aliatul uitat al lui Hitler. Ion Antonescu și regimul său 1940-1944, București, 2008, p. 115 și următoarele. 2 Vezi pe larg Ottmar Trașcă, Relațiile româno-germane și chestiunea evreiască: august 1940-iunie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Anuarul Institutului de Istorie "George Barițiu" din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2008, 47, p. 381 și următoarele. 35 ADAP, Band XIII, documentul nr. 210, pp. 268-269. 36 Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Antonescu, volumul VI (februarie-aprilie 1942), ediție de documente întocmită de: Marcel Dumitru Ciucă, redactor: Maria Ignat, București, 2002, p. 205. Stenograma ședinței Consiliului de Miniștri din 26.02.1942. 37 Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, fond 71/Germania, volumul 83, f. 352-356. Notă asupra convorbirii avute în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
f. 24; Vezi documentul nr. 280. 113 Comunicatul a fost aprobat în ședința Consiliului de Miniștri din 02.07.1942. Vezi în acest sens Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu volumul VII (mai-iulie 1942), ediție de documente întocmită de: Marcel-Dumitru Ciucă, Maria Ignat, București, 2003, documentul nr. 15, p. 521-522. Stenograma ședinței Consiliului de Miniștri din 02.07.1942. 114 AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 331; Vezi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
114 AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 331; Vezi documentul nr. 336. 115 Vezi în acest sens Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu volumul VIII (august-decembrie 1942), ediție de documente întocmită de Marcel-Dumitru Ciucă, Maria Ignat, București, 2004, documentul nr. 10, p. 379-387. Stenograma ședinței Consiliului de Miniștri din 13.10.1942. 116 AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3009, f. 30+verso
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 912.252 din 14.10.1942. 1292 Generalul Constantin Pantazi. 1293 Vezi în acest sens Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu volumul VIII (august-decembrie 1942), ediție de documente întocmită de Marcel-Dumitru Ciucă, Maria Ignat, București, 2004, documentul nr. 10, pp. 379-387. Stenograma ședinței Consiliului de Miniștri din 13.10.1942. (În continuare se va cita Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri). 1294 Vezi documentul nr. 277. 1295
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
322. 1321 Vezi documentul nr. 280. 1322 Comunicatul a fost aprobat în ședința Consiliului de Miniștri din 02.07.1942. Vezi în acest sens Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu volumul VII (mai-iulie 1942), ediție de documente întocmită de:Marcel-Dumitru Ciucă, Maria Ignat, București, 2003, documentul nr. 15, pp. 521-522. Stenograma ședinței Consiliului de Miniștri din 02.07.1942. 1323 Mihai Antonescu. 1324 Vezi în acest sens Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri, volumul VIII, documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Dodu Bălan, N. Tertulian și Georgeta Horodincă, Petre Sălcudeanu și Z. Ornea sau Marcel Petrișor și Paul Goma”. După 1970 a publicat peste douăzeci de volume proprii, traduceri - unele însoțite de prefețe sau studii introductive -, a întocmit antologii, a îngrijit ediții critice. Colaborează frecvent, uneori regulat, la diferite publicații literare sau culturale, „România literară”, „Contemporanul” și, în special „Viața românească”, unde, la începutul anilor ’80, e titularul cronicii literare pentru cartea de critică și eseu; în anii ’90, după o prezență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
1999; Confesiuni împotrivă, București, 2000; Alte întâlniri, București, 2000; În treacăt, văzând, reflectând, Târgoviște, 2001; O altă scrisoare pierdută, București, 2002; Consemnări în curs și la fine, Târgoviște, 2002; Alte reveniri, restituiri, revizuiri, București, 2003; Tot pentru libertate, București, 2003. Ediții: V. A. Urechiă, Scrieri literare, pref. edit., București, 1976; Pompiliu Eliade, Ce este literatura?, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978; E. Lovinescu, Opere, I-IX, introd. edit., București, 1982-1992 (în colaborare cu Maria Simionescu), Sburătorul. Agende literare, I-VI, București, 1993-2002 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
russians: Fifty years of american-romanian relations, 1940-1990, Joseph F. Harrington and Bruce J. Courtney, East European Monographs, Boulder Distributed by Columbia University Press, New York (c) 1991 by Joseph F. Harrington and Bruce J. Courtney (c) Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN 973-586-155-0 PRINTED IN ROMANIA Joseph F. Harrington Bruce J. Courtney RELAȚII ROMÂNO-AMERICANE 1940-1990 Traducere de MIHAELA SADOVSCHI Prefață de V.FL. DOBRINESCU și KURT W. TREPTOW INSTITUTUL EUROPEAN 2002 TABLA DE MATERII Prefață / 9 Cuvînt înainte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
între 1994 și 1997. Este, de asemenea, membru activ al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe. Debutul și l-a consemnat în anul 1980, cu Masters of War, Makers of Peace/ Soldați și negociatori. În 1990 i-a apărut prima ediție a volumului care are acum o versiune românească. A publicat articole în "The New England Journal of History", "Romanian Civilization", "East European Quarterly", "South East European Monitor", "Revue romaine d'histoire", "Magazin istoric". Preocuparea de căpătîi îi este, evident, "chestiunea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sovietică în cadrul Națiunilor Unite era demnă de remarcat. Pe 19 noiembrie, România se opusese pentru prima dată sovieticilor și sprijinise o moțiune latino-americană ce arăta necesitatea unui studiu pentru denuclearizarea Americii Latine"1072. În plus, Bucureștiul înlocuise "Timpuri noi", o ediție în limba română a jurnalului sovietic propagandistic de afaceri externe, "New Times", cu "Lumea", scris în română de către editori români 1073. Între timp, președintele Kennedy s-a folosit de puterea sa de decizie pentru a dezvolta comerțul între Est și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a lui Ceaușescu aproape că submina strădaniile celor de la Ambasada Română. În ziarele americane începeau să apară articole despre eforturile lui Ceaușescu de a-și institui în România un cult al personalității. "The Christian Science Monitor" relata că în fiecare ediție a "Scînteii" apăreau cuvîntări de peste 5.000 de cuvinte de-ale președintelui român 1464. Intelectualii români, și mai ales cei care nu împărtășeau vederile guvernului erau, dimpotrivă, siliți să-și trimită scrierile în Occident, spre a fi publicate 1465. Pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era un prim indiciu că reînnoirea Clauzei pentru România avea să se lovească, în mod constant, de opoziția unor anumite companii americane, care aveau alte interese. O altă sursă de îngrijorare pentru conducerea de la București o constituia un articol din ediția din 22 martie 1976 a ziarului "Washington Post", intitulat O "unificare organică" sovieto-est-europeană. Helmut Sonnenfeldt declarase, la o întrunire a șefilor de misiune de la Londra, din decembrie 1975, că el prevede o "unificare organică" între Europa de Est și Uniunea Sovietică. Ziarele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturilor omului, stipulate de prevederile de la Helsinki, încălcări de care se făcea vinovată România. În scrisoare erau menționate o serie de articole care apăruseră în presa literară și populară românească și mai ales poeziile lui Corneliu Vadim Tudor, publicate în ediția din 29 iulie 1983 a ziarului "Săptămîna". Comisia își exprima, de asemenea, îngrijorarea cu privire la "persecutarea directă și calculată a creștinilor fundamentaliști" și la eforturile Bucureștiului de a distruge vestigiile culturii maghiare din România. În încheiere, se exprima speranța că Ceaușescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
of the Romanian Communist Party, on the Perfecting of Management and Planning of the National Economy Approved at the Plenary Meeting, October 5-6, 1967, Agerpres, București, 1967 Rubinstein, Alvin Z., Soviet Foreign Policy Since World War II, Imperial and Global. Ediția a II-a, Little, Brown, and Company, Boston, 1985 Ryans, John K., Negandhi, Anant R., and Baker, James C., China, the U.R.S.S. and Eastern Europe: A U.S. Trade Perspective, The Kent State University Press, Kent, OH, 1974 Schoenbaum, Thomas
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comunismului", vol. XXXIV, nr. 1, ianuarie-februarie, 1985, 54 183Quinlan, Clash Over Romania, p. 112 184Fischer-Galați, The New Rumania, pp. 24-25 185Eugene K. Keefe et al., Romania, A Country, Study, Tipografia Guvernului SUA, Washington, D.C., 1979, p. 22; Anuarul României, 1977, ediția a treia; București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1977, p. 157; Raportul, "Front" Organizations in Balkan Countries: 1. Rumania, Raport OIR, nr. 4654.1, p. 2, cutia 1787, Rapoartele OSS-R\A, dosar zecimal DOS, 1950-1954, Arhivele Naționale 186Anuarul României, 1977, p.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ehrlichman, 1969, Note pe marginea ședințelor, Arhivele Speciale ale Casei Albe, NPMP 1317 Interviu acordat autorului de către Corneliu Bogdan, 11 aprilie 1987 1318 Idem, 19 martie 1319 Kissinger, White House Years, p. 156 1320 Ibidem 1321 Henry Gemmill scria, în ediția din 8 august a ziarului "Wall Street Journal", că "unele autorități bine informate" caracterizaseră aceste noi motive ca fiind "raționamente servite... de un dr. Kissinger transformat în bucătar ce primește comenzi rapide". 1322 Henry Kissinger, Massachusetts Bay Community College, 28
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
20 de ani, cartea lui Mildred m-a motivat și m-a ajutat să țin un curs de reflexologie. Am folosit multe puncte de presiune din cărțile ei pentru a-mi ajuta clienții să scape de durere. Sunt sigur că ediția revizuită a cărții despre reflexologia palmară va fi o sursă de informare pentru mulți oameni care și-o vor dori în bibliotecă. James E. Ingram, FRAA, Mission Hills, California Sănătate perfectă la șaptezeci și șapte de ani Doamnă Carter, V-
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială. În perioada octombrie 2012 martie 2013 a beneficiat de un stagiu de pregătire la "Georg-Eckert-Institut für internationale Schulbuchforschung" din Braunschweig (Germania). Mihai Stelian RUSU, (c) 2015 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României RUSU, MIHAI STELIAN / Mihai Stelian Rusu. Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0104-7
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cantitative ale producției de carte sunt, însă, calculabile. Cei doi reputați istorici francezi estimează că între 15 și 20 de milioane de cărți incunabula au fost tipărite înainte de anul 1500 în tiraje cuprinse între 30.000 și 35.000 de ediții diferite. Cifrele sunt cu adevărat surprinzătoare, ținând cont de populația Europei de mai puțin de 100 de milioane de locuitori în acele țări în care tehnologia tiparului a fost dezvoltată. În secolul al XVI-lea, producția de carte s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de populația Europei de mai puțin de 100 de milioane de locuitori în acele țări în care tehnologia tiparului a fost dezvoltată. În secolul al XVI-lea, producția de carte s-a intensificat: între 150.000 și 200.000 de ediții diferite au fost tipărite, într-un total de 150-200 de milioane de copii. Iar aceasta este o "estimare conservatoare și probabil mult sub cifrele reale" (p. 262). Într-adevăr, consecințe incalculabile au decurs din această masificare a producției de carte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și eclezial ortodox și românesc în perioada respectivă) a Bucoavnei de la 1699, aceasta devenind astfel prima carte școlară românească (Ghibu, 1975, p. 33) [1916]. Piatră de temelie a învățământului românesc, însemnătatea didactică a Bucoavnei a fost reliefată prin tipărirea unei ediții critice în 1989 (conținând reproducerea în facsimil a textului original însoțită în paralel de transpunerea lui în alfabet latin), în care autorii studiului introductiv arată că aceasta este "întâiul manual sistematic din istoria școlilor românești din Principatul transilvănean căci Bucoavna
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase desăvârșiri. Partea cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor semnificații strict religioase. Următoarea bucoavnă avea să apară abia aproape o jumătate de secol mai târziu, la Cluj în 1744. În mare parte identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum o califică O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa analiză a literaturii didactice românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iași, 1888-1893), prima mare sinteză completă a istoriei românilor.3 În decursul anilor '80 și '90, piața manualelor de istorie devine saturată, motiv pentru care până în 1918 numărul titlurilor noi apărute scade progresiv, tendința dominantă fiind aceea de a republica ediții revizuite. Un alt nume de rezonanță al culturii române implicat în scrierea de manuale școlare este Nicolae Iorga, al cărui volum de Istoria românilor apare în 1908. Figura 5. Dinamica manualelor de istorie în perioada 1831-1918 Sursa: calcule proprii după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]