170,850 matches
-
analiză istoriografică sui generis, relatarea de mai jos urmează cu fidelitate și obediență interpretativă linia trasată de K. Hitchins (1998a) în Românii 1774-1866, C. Durandin (1998) în Istoria românilor și F. Constantiniu (2011) în O istorie sinceră a poporului român (ediția a patra). Istoricește, Țările Române au evoluat în cadre distincte de statalitate. Numitorul politic comun împărtășit de toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate otomană în principatele dunărene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Numái unii áu loc pe dênsul, ceiálálti sed pe áldoilea, áltreilea, si mái înderapt. Rânduiàlá ácèstá o há facut Dumnezeul cel prea întiellept. Quaruiá êi pláce vîrtutea, êi pláce rânduiálá lui Dumnezeu (ABC séu Bucavna pre folosul scolelor niamului romanesc, ediția 1797, pp. 84, 86; vezi și Ghibu, 1975, p. 58). Nu credem că este deloc exagerat ca aceste mesaje să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
măsurile represive ale regimului pe care pașoptiștii au încercat, fără succes, să îl răstoarne. Patria, patriotul și patriotismul este o contribuție importantă la gândirea politică pașoptistă, care, deși a fost singura lucrare a lui Aaron care a cunoscut o singură ediție, a avut un efect stimulativ și o influență notabilă asupra configurării ideologiei în virtutea căreia s-a înfăptuit mișcarea revoluționară din 1848 (Marcu, 2011, p. 119). Datorită acestei încărcături ideologice progresiste, democratice și anti-status quo, cartea nu a circulat în sistemul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare, cartea școlară definitorie pentru educația românească a secolului al XIX-lea, de-a lungul căruia a fost reeditată succesiv de nu mai puțin de 28 de ori, între ediția princeps din 1834 și ultima reeditare din 1889 (Murgescu, 1999, p. 40). Conținutul său ortodox politic este reflectat și de faptul că manualul de catehism a continuat să fie amplu utilizat în Țara Românească mult după ce autorul ei a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lua treptat avânt, împlinindu-se treptat până înspre sfârșitul interbelicului. Deplasarea accentului de pe morala creștină pe etica națională este perfect reflectată de evoluția recomandărilor făcute de I.P. Eliade, în lucrarea sa Elemente de pedagogia și metodologia teoretică și practică. În ediția cărții din 1869, scopul primordial al educației este acela de a crea oameni creștini, apoi cetățeni ("Educația nu trebuie să se mărginească a face din copillu numai un omu, unu creștinu; este datoare a face din ellu și unu cetătianu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
face din copillu numai un omu, unu creștinu; este datoare a face din ellu și unu cetătianu, gata a contribui cu toate meziile sale la binele societății, din care ellu face parte", p. 79 cf. Murgescu, 1999, p. 79). În ediția din 1874 a aceleiași lucrări, adjectivul "creștin" este eliminat. În schimb, foarte important, este introdus un paragraf care indică din plin conversia înspre naționalism: "individul [trebuie considerat] ca făcând parte dintr-o națiune determinată, dintr-un tot cu care și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
logica latinistă la cea naționalistă este reperabilă în evoluția concepției expusă de A.T. Laurian. "Romanomania", atât de pregnantă în Istoria Românilor din 1853, devine serios subțiată în manualul Elemente de istoria Românilor pentru clasele primare (Laurian, 1870), a cărui ediție princeps din 1859 va cunoaște doisprezece noi ediții până în anul 1875 (Murgescu, 1999, p. 242). Două mutații majore față de discursul anterior anunță diluția latinismului radical: a) abandonarea cronologiei romane în favoarea mult mai convenționalei cronologii creștine, și b) daco-centrismul geografic, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evoluția concepției expusă de A.T. Laurian. "Romanomania", atât de pregnantă în Istoria Românilor din 1853, devine serios subțiată în manualul Elemente de istoria Românilor pentru clasele primare (Laurian, 1870), a cărui ediție princeps din 1859 va cunoaște doisprezece noi ediții până în anul 1875 (Murgescu, 1999, p. 242). Două mutații majore față de discursul anterior anunță diluția latinismului radical: a) abandonarea cronologiei romane în favoarea mult mai convenționalei cronologii creștine, și b) daco-centrismul geografic, în sensul că epopeea poporului român nu mai este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
singur statu, ca astfel, să poată mai cu ușurință lupta contra mulților neamici ai Patriei și ai Românismului (Urechia, 1862, p. 37 cf. Murgescu, 1999, pp. 152-153). Destinul providențial al săvârșirii unirii românilor este și mai apăsat accentuat într-o ediție ulterioară a aceluiași manual, în care Ștefan cel Mare este creditat cu nobilul plan de a uni Moldova și Muntenia într-o singură entitate românească, "așa cum suntu făcute de Dumnezeu" (Urechia, 1873, p. 50 cf. Murgescu, 1999, p. 53). Concepția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chiar un veritabil "război al manualelor" a fost lansată de un raport întocmit de I. Bogdan, membru în comisia ministerială de aprobare a cărților școlare din ciclul secundar, care respingea manualul de Istoria românilor pentru școlile secundare de ambele sexe (edițiile 1900 și 1903) al lui G.G. Tocilescu. Gaz pe foc a pus și faptul că raportul lui Bogdan a fost dat publicității fapt cu totul inedit, fără precedent, pentru lucrările comisiei -, suscitând reacții din partea lui Tocilescu, căruia i s-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
predare germană al lui R. David (1937), Istoria românilor pentru clasa VIII-a secundară editat de echipa S. Lambrino et al. (1939). Tabloul manualelor interbelice este completat de manualul de Istoria Românilor pentru clasa VIII-a de C.C. Giurescu (1942, ediția a patra). Logica interbelică de periodizare a trecutului românesc. Profesionalizarea câmpului de producere a discursurilor istorice petrecută începând cu intrarea în secolul XX a presupus o infuzie de spirit critic în modul de raportare la trecutul istoric. Noua școală critică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în funcție de nivelul educațional la care se făcea predarea istoriei. Cel mai detaliat și complet elaborat istoriografic în care a fost codificată viziunea socialismului revoluționar asupra trecutului românesc se regăsește, fără îndoială, în manualul Istoria R.P.R. Manual pentru învățământul mediu (1952) ediția princeps apărând în 1947 sub titlul mai convențional de Istoria României. Manual unic pentru clasa a XI-a medie semnat de colectivul coordonat de Acad. Mihail Roller, o adevărată "echipă de șoc" însărcinată cu rolul de a trece prin malaxorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în universități și institute de cercetare în plenarele de partid. Însă chiar și pe vremea lui Roller, direcțiile erau setate prin lucrări academice, de genul cărții Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în RPR (Roller, 1951, ediția princeps în 1947), care strânge laolaltă texte publicate inițial în reviste precum Scânteia, Contemporanul, Veac Nou, Lupta de clasă sau Studii. Iar agenda de cercetare și grila de interpretare erau setate în acord cu normele istoriografiei sovietice întruchipate în manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
torsiunilor suferite de memoria românească în național-comunism, vom analiza un grupaj de manuale puternic consonante în mesajul pe care îl difuză: Istoria Patriei: manual pentru clasa a IV-a (Almaș și Petric, continuat ulterior în formula auctorială Almaș și Fotescu, ediția princeps apărută în 1957, reeditat anual până în 1989 inclusiv) și Istoria României: manual pentru clasa a VIII-a (Dragne et al., 1971), completate de trilogia Istoria antică și medie a României: manual pentru clasa a VIII-a (Daicoviciu Hadrian et
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apărută în 1957, reeditat anual până în 1989 inclusiv) și Istoria României: manual pentru clasa a VIII-a (Dragne et al., 1971), completate de trilogia Istoria antică și medie a României: manual pentru clasa a VIII-a (Daicoviciu Hadrian et al., ediția princeps 1977, reeditat anual până în 1989), Istoria modernă a României: manual pentru clasa a IX-a (Huruzeanu et al., ediția princeps 1978, reeditat anual până în 1989), respectiv Istoria contemporană a României: manual pentru clasa a X-a (Petric și Ioniță
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1971), completate de trilogia Istoria antică și medie a României: manual pentru clasa a VIII-a (Daicoviciu Hadrian et al., ediția princeps 1977, reeditat anual până în 1989), Istoria modernă a României: manual pentru clasa a IX-a (Huruzeanu et al., ediția princeps 1978, reeditat anual până în 1989), respectiv Istoria contemporană a României: manual pentru clasa a X-a (Petric și Ioniță, ediția princeps apărută în 1982, reeditat anual până în 1989). Logica național-comunistă de periodizare a trecutului românesc. Ca stat satelit, aflat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
princeps 1977, reeditat anual până în 1989), Istoria modernă a României: manual pentru clasa a IX-a (Huruzeanu et al., ediția princeps 1978, reeditat anual până în 1989), respectiv Istoria contemporană a României: manual pentru clasa a X-a (Petric și Ioniță, ediția princeps apărută în 1982, reeditat anual până în 1989). Logica național-comunistă de periodizare a trecutului românesc. Ca stat satelit, aflat sub ocupație militară sovietică (trupele Armatei Roșii retrăgându-se în 1958), România manifesta o maximă sensibilitate față de evoluțiile politice de la Moscova
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Constantin et al., 1972). Astfel, anul 1972 este decisiv în desprinderea de structurarea tipic marxistă a timpului istoric românesc și introducerea unui sistem "dublu mixt" de periodizare a trecutului, menținut până la prăbușirea regimului comunist. Tranziția va fi încheiată doar în ediția din 1991 (Daicoviciu Hadrian et al., 1991), în care clasificarea standard marxistă pe bază de orânduiri este complet eliminată, tot ceea ce rămâne fiind succesiunea epocilor veche-medie-modernă-contemporană. Dincolo de introducerea unui sistem dublu-mixt în periodizarea trecutului, care semnalează schimbarea macazului ideologic înspre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regimului. Continuitatea neîntreruptă a acestuia permite localizarea cu maximă precizie a genezei și diseminării în masă a cultului personalității ceaușiste. Înainte de enunțarea tezelor din iulie 1971, portretistica ceaușistă nu era o realitate iconografică în manualele școlare românești. Spre exemplu, în ediția din 1969, Lenin era figura referențială înspre care era canalizată întreaga venerație intelectuală și politică. Portretul său, în format mare, acoperă toată pagina 165 a Istoriei Patriei (1969, p. 165). Acest lucru avea să se schimbe radical după momentul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
165 a Istoriei Patriei (1969, p. 165). Acest lucru avea să se schimbe radical după momentul de răspândie ideologică din 1971, care a re-focalizat direcția propagandei de stat de pe imaginea lui Lenin pe cea a noului secretar general al PCR. Ediția din 1979 a aceluiași manual de Istoria Patriei reflectă în mod eclatant această mutație cultică: locul portretului lui Lenin a fost luat de cel al "tovarășului Nicolae Ceaușescu, președinte al R.S.R." (1979, p. 183). De remarcat este progresia constantă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar etapa construirii socialismului românesc, ci întreaga istorie a românilor petrecându-se sub personalitatea acestuia. De-a lungul anilor '80, portretul de pe prima pagină al lui Nicolae Ceaușescu devine o invariabilă a iconografiei naționale. Manualul de Istoria contemporană a României (ediția 1983) este o biografie instituțională a partidului și, mai ales, o biografie personală a lui Nicolae Ceaușescu. Nu mai puțin de 14 portrete îl înfățișează pe "secretarul general și președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu", în cele mai diverse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din această perioadă conține suficiente deturnări de la direcția antinațională stabilită de M. Roller pentru a se putea afirma începutul unei reforme mnemonice. Istoria Patriei, publicat succesiv începând din 1957 până în 1989, este un veritabil barometru care înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric românesc, lăsând să se întrevadă tensiunea polară subzistentă între două tendințe opuse: i) sovieto-centrismul, moștenirea rolleriană a anilor '60 și ii) naționalismul, din ce în ce mai viguros exprimat în cadrul paradigmei materialismului-dialectic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mașină pentru menținerea dominației unei clase asupra alteia" (V.I. Lenin) (Almaș, 1969, p. 13), precum și portretul lui Lenin (p. 165). Simultan, și contradictoriu, este intensificat discursul naționalist. În 1976, tendința ambivalentă a celor două orientări contradictorii este tranșată în favoarea naționalismului. Ediția din 1976 a Istoriei Patriei ilustrează foarte clar optarea unei perspective autohtone și abandonarea viziunii sovieto-centriste. Realizarea lui Mihai Viteazul este reevaluată într-o notă și mai naționalistă, iar Unirea din 1918 este prezentată ca "îndeplinirea unui vis străvechi al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost înlocuită în bloc după tezele din iulie 1971 cu un angrenaj intertextual care a definitivat tranziția de la internaționalismul proletar la naționalismul socialist. Între paradigma rolleriană a anilor '50 și discursul vehiculat prin noua generație de manuale (în special edițiile din anii '80), diferențele sunt radicale. De la un discurs iconoclast care destrăma fibra naționalistă a conștiinței istorice românești s-a ajuns la completa recuperare și asumare a tradiției naționalismului autohton. Această diferență substanțială crescută între formula inter-(și anti-)naționaliste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care au fost puse în situația de a revizui radical conținutul învățământului în sensul decapării componentei comuniste. Sub imperiul urgenței, autoritățile au decis ca pentru restul anului școlar 1990, în privința istoriei (cea mai ideologizată disciplină de învățământ) să fie retipărită ediția din 1942 a manualului de Istoria românilor semnat de P.P. Panaitescu (1990). Soluția de conjunctură s-a dovedit a fi un eșec pedagogic, atât datorită caracterului improvizat al deciziei, cât mai ales datorită refractarității cvasi-generale a profesorilor manifestată față un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]