21,524 matches
-
-ți dau trandafirul meu, pasărea frumoasă și chiar hainele mele cele bune, însă mama nu a voit. Tu îmi ceri inima, eu ți-o dau toată, o pun în mâinile tale. Tu să o prezinți lui Isus, să o păstrezi curată, nevinovată și frumoasă.” Mama se apropie încet de micuț, îl ia în brațe și îl acoperă de săruturi, în timp ce din ochi îi cad lacrimi abundente. Și îndreptându-se către Preacurata îi spune: „Fecioară binecuvântată, ai grijă de acest copilaș, și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Fiu și cu el ia-mă și pe mine...” Dragi copilași, jertfiți și voi în fiecare zi, faptele voastre bune Sfintei Fecioare ca ea să le prezinte Pruncului Isus, iar inima voastră să o încredințați Maicii Sfinte ca să o păstreze curată și frumoasă. Căutați să o cinstiți și să o iubiți întotdeauna, spunând în fiecare zi o mică rugăciune în cinstea ei. Fr. Apostol Ștefan (Viața, aprilie-mai 1946) 3. PR. PETRU BĂCĂOANU autobiografie Răspuns la investigația parlamentară privind libertatea cultelor religioase
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din viață a acestei smerite călugărițe, ne invită azi să ne gândim la aceste adevăruri, și „lepădând toată răutatea, tot vicleșugul și fățărniciile, și pizmele și toate clevetirile, ca niște prunci de curând născuți să iubim laptele cel spiritual și curat” (1Pt 2,1-2), și să primim înțelepciunea cea de sus, - înțelepciunea pruncilor - care este „curată, făcătoare de pace, așezată, ușor îngăduitoare, plină de milă și de roade bune, fără îndoială și nefățarnică”. (Iac 3,17). „Dacă nu vă veți întoarce
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și „lepădând toată răutatea, tot vicleșugul și fățărniciile, și pizmele și toate clevetirile, ca niște prunci de curând născuți să iubim laptele cel spiritual și curat” (1Pt 2,1-2), și să primim înțelepciunea cea de sus, - înțelepciunea pruncilor - care este „curată, făcătoare de pace, așezată, ușor îngăduitoare, plină de milă și de roade bune, fără îndoială și nefățarnică”. (Iac 3,17). „Dacă nu vă veți întoarce și nu veți fi ca pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor”. Fr. Eugen Ma
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
călugărească și apoi, văzând că n-au cu ce mă agăța, au voit să mă compromită pe mine și biserica: „de sexto”. A fost ancheta cea mai grea, întrucât voiau să compromită toate fetele ce le-am îndrumat la viața curată religioasă în complicitate cu mine. Nereușind, au voit să mă compromită cu o felceriță din Bacău, pe care eu nici nu o cunoșteam. Pentru toate cele de mai sus, ancheta a durat cam 8 luni. Ca apoi în ultima lună
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
văzut în duh profeții, Creștinii toți luceafăr văd în tine, Că tu le dai nădejdea de mai bine Si-i faci s-arunce hainele tristeții. Azi când din cerul sfânt te-ntorci cu gândul La-ntâia zi din viața ta curată,Slăvind pe Dumnezeu și adorându-l, Spre noi cei păcătoși cu milă cată, Și, cu-ai tăi ochi pe Fiu-nduplecându-l, Ne mântuie de iad, o Prea-ndurată! Fr. Ioan Butnaru (Viața, nr. 9, septembrie 1938) 8. PR. IOSIF CELANTE
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la urmă să putem spune și noi cu Sf. Paul: „Prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt și harul ce mi-a fost dat, n-a fost zadarnic”. (1Cor 15,10). IV - Cu ajutorul harului divin să ne străduim a deveni curați la suflet, albi ca crinul, slobozi, departe de orice păcat. Să ne spovedim des, ca să fim mereu fără prihană, precum cere Sf. Paul (1Tim 3,2). În această muncă purificatoare să avem încredere nesfârșită în mila Domnului: „Qui dat lasso
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sa, pentru care lumea a fost creată, deoarece Regele suprem nu trebuia să ne vină decât prin Maria. Angelus sună și amintește cel mai mare contract încheiat vreodată, acela, al cerului cu pământul. Angelus, sună: „fie” al Mariei. Sună prea curata ei Feciorie; sună Maternitatea ei dumnezeiască; sună Regalitatea ei universală. Sună, Angelus... sună... sună... „Și Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. Maria primește și primește Cuvântul. Din acest îndoit consimțământ al Mariei și al Fiului, al
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Fiului, al Cerului și al pământului, se împlinește marele mister al întrupării. Cuvântul s-a făcut trup, luând din Maria Fecioară trupul și sângele său. Ea este într-adevăr Maica lui Dumnezeu. Cuvântul s-a făcut trup în sânul său curat, om asemenea nouă afară de păcat. În acest sanctuar El va crește și se va mări după natura omenească asemenea căreia a voit să se facă. Va locui în sânul celei mai feciorești mame, până la binecuvântata noapte a Betleemului. Cuvântul s-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
începi să le fii numai spre mângâiere. Cere apoi necontenit de la Părintele ceresc ca să te țină totdeauna pe calea cea bună. De ești tânăr sau tânără ascultă ce-ți repetă clipele de față prin glasul iubitului nostru Mântuitor: “Fericiți cei curați cu inima că aceia vor vedea pe Dumnezeu”. Ne găsim atât de stânjeniți în acest surgun pământesc! Atâtea primejdii ne pândesc la orice clipă din zi și noapte! Ne dăm bine seama că pe acest pământ nu suntem decât în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
m-am rugat tot timpul. El cunoștea bine Ascetica și Mistica de Tanquerey și făceam meditație împreună și celebram și Sf. Liturghie împreună la Giurgeni, la Strâmba și la Salcia. Erau oameni care ne procurau vin și pâine din făină curată și puteam să celebrăm, să concelebrăm. Nimeni nu ne-a spus nimic. Iarna lui 1963-1964 am stat și ne-am odihnit, că eram intelectuali și nu ne-au scos la muncă. Am stat la Strâmba. Aveam voie să mergem la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ferestrele larg deschise, călători în mâneci scurte stăteau în dreptul lor, iar eu le făceam semne cu mâna. Mă apropiam cât mai mult de șine să văd măcar un pic din fețele lor. În tren se aflau orășenii cei buni și curați, la unele doamne zăream sclipind bijuterii și roșul unghiilor lăcuite. După trecerea trenului, rochia care-mi fluturase mi se lipea iarăși de trup, capul mi-era încețoșat de curentul de aer brusc întrerupt și-mi simțeam dureros ochii în cap
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
săteni, niște bieți prostovani ce vor și ei s-ajungă ceva mai de soi. Așa cum mă luau peste picior pe mine, la fel ar fi făcut-o cu toți ceilalți din satul meu. Tot ce-mi spuseseră superiorii satului erau curate bazaconii, felul cum se vedeau pe ei înșiși se dovedea o autoamăgire - în orașul aflat la 30 de kilometri distanță de sat, educația primită acasă nu făcea nici cât o ceapă degerată. Concluzia ce-am tras-o de-aici a
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să-mi spună că nu mai apucă să doarmă cum trebuie din cauza micuțului ei de trei ani, care noapte de noapte, între orele două și trei, vine la patul ei cu un miel de cârpă și vrea să se joace. „Curată teroare“, zice ea, „securitatea română n-ar fi putut născoci ceva mai cumplit“. De profesie e istoric. Oare să-i spun că Securitatea nu avea nici cea mai mică intenție să se joace cu mine cu păpușele de cârpă? Asemenea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
fiecare gram de untură rămas în borcanul golit. Mergea cu lingura de lemn într-un circuit complicat, greu de urmărit: de sus în jos, de jos în sus, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga... Acum terminase. Borcanul era gol, curat, lustruit. Părea spălat. Gata. Hai, Titi, asta-i tot. Da, mama. Ne-am întors în cameră. Mama a luat tigaia de la locul ei și a pus-o pe plită. Puiul de mămăligă se răcise. A luat cuțitul și a geometrizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din ramurile solide și înalte ale dudului, era într-adevăr o apariție inedită, singulară, șocantă. Deodată, din curtea vecină a irumpt strigătul celebru al omului maimuță: Tarzan! Uuuuuu! Uuuuuu! Uuuuuuu! Tata, care era de o bunătate inimaginabilă, având un suflet curat, nepervertit de răutățile și de mârșăvia vieții, s-a lăsat prins de provocarea adolescentului din curte, intrând în pielea lui Weissmuller timișoreanul, răspunzându-i cu același limbaj: Uuuuuu! Uuuuuu! Uuuuuuu! Strigătele și chemările în limbajul primatelor, ale strămoșilor noștri, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fost lângă mine. În momentul în care am căzut inconștient pe dușumea în camera îmbâcsită cu fumul ucigător, tata m-a ridicat în brațele-i puternice ca pe o păpușă, depunându-mă cu grijă pe iarba din curte la aer curat. Frații mei pur și simplu înlemniseră; nu mai mișcau deloc. Priveau fix la cadavrul din fața lor, fiind convinși că depășisem hotarul acestei lumi. Tata stând în genunchi lângă mine îmi turna cu sticla apă pe frunte și pe față, murmurând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a înlătura definitiv mirosul de fum otrăvitor. După alte două săptămâni de muncă, cu tavanul de scândură și cercevelele celor patru ferestruici, totul vopsit în albastru, cu pereții lipiți și văruiți frumos de două ori după cum spusese moș Danilov -, cămăruța curată și primenită putea primi cu cinste noii locatari. A fost cea de-a treia și ultima schimbare de locuință din localitatea Gelu. Ciocălăii... Nu era nimic spectaculos în viața noastră. Tata muncea cu ziua acolo unde era solicitat, mama se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de pe canalul Discovery, este că aceștia au "caractere fantastice". Am întâlnit în cursul perioadei în care am fost agent de nettoyage (denumirea politic corectă a meseriei înrudite cu cea de gunoier) la Geneva oameni cu mâinile murdare, dar cu sufletul curat printre gunoieri și alte "profesiuni conexe". Un lucru imposibil de explicat în România, aici, unde astfel de meserii sunt privite ca rușinoase și descalificante în ochii familiei, prietenilor și ai societății în ansamblul său. 15 mai 2000 Amintirea Europei Centrale
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
prietenește asupra pericolului care ne păștea pe pământul patriei: specialiști în alba-neagra (cele două culori simbolice pentru ideea de bine, pace, divin pe de o parte și rău, diabolic, moarte pe de alta). Ne-am dat jos pentru a respira curatul aer de acasă. Era rece. Ne aștepta, îmbrăcat într-o geacă de fâș albastru, o cușmă bine trasă pe urechi și un zâmbet zgârcit și prost intenționat. Își aștepta victimele precum un Dracula deghizat și postmodern. I-am admirat discursul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Au între 19 și 21 de ani. Imens scandal în toată mass-media elvețiană, graffiti-uri pe ziduri de genul racaille balcanique (pleava balcanică), titluri în tabloide de genul "Plus de criminels chez nous, envoyons-les en Sibérie". Dar ceea ce urmează este curat Samuel Huntignton: un preot catolic de origine croată, printre altele și lider al comunității croate din Ticino, declară oficial: "Nu văd nici o problemă de integrare a croaților în Elveția. Noi suntem catolici. Singura diferență este una de limbă. La fel
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de elită) dintr-un restaurant menționat cu multe stele în ghidul Michelin, biblia gastronomilor, a ales "cu bucurie", după cum declară, să-și declaseze restaurantul (adică să nu mai figureze în paginile prestigioase ale ghidului, acolo unde alții ar plăti aur curat să fie publicați), să reducă drastic prețurile și să revină cu sfială la o bucătărie simplă, accesibilă, umană. A cause de mes étoiles, je ne peux plus frire des sardines (din cauza prestigiului, nu mai pot frige sardine), declară artistul bucătar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mic, îndesat, lat în umeri, chel, pe care nu l-am auzit niciodată vorbind. Nici zâmbind, cu toate că aici în comerț zâmbetul adresat clientului este quasi-obligatoriu. Zhegra Kepab este de departe un local foarte cunoscut, pentru că porțiile sunt mari, totul este curat și servirea e promtă cele trei ingredinete ale succesului sunt universale, fie că este vorba de București, Priștina sau Geneva. Când intri în local, privirea este atrasă de un portret de mari dimensiuni. Realizat cu creioane colorate, cum sunt cele
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
scris: Dovezi istorice ale existenței lui Isus, Venez jaser avec Cathérine (să discutați intens, aprinsîn dialect). Și mai decis: Peu importe Dieu, l'important c'est d'aider. Totul degaja impresia unui stand de cosmetice sau produse de curățenie menajeră curat, igienic, detașat. La anumite ore aveau loc și ședințe de "rugăciune". Circa douăzeci de persoane se țineau de mâini, cu ochii închiși, spectacol ridicol, nu poate fi descris în cuvinte. Dacă aș fi fost musulman, aș fi jubilat, căci erau
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Humanitas. Niciodată nu ne-am dezamăgit una pe cealaltă.“ DENISA COMĂNESCU, interviu luat de Ovidiu Șimonca în Observator cultural, mai 2007 „Aidoma bijutierului care șlefuiește piatra, dându-i strălucire de diamant, asemenea viorii care trebuie să găsească sunetul cel mai curat pentru ca muzica întregii orchestre să sune divin, așa trebuie să lucreze acest maestru al cuvântului care este traducătorul unei cărți. Antoaneta Ralian este un om remarcabil și o personalitate formidabilă, adevărată instituție în do meniul traducerilor, mentor și deschizător de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]