18,794 matches
-
Imașul târgului pentru a fi vândute le stricau moșiile. În preajma unirii Moldovei cu Muntenia (1859), zona Pașcani cunoaște o serie de frământări și revolte țărănești, din cauza condițiilor grele ale învoielilor agricole încheiate cu proprietarii. Țăranii erau nemultumiți de birurile și dările mari, dar și de condițiile recrutării pentru oaste. Astfel de cazuri sunt semnalate în 1852, 1856-1859. Reforma lui Cuza din 1864 a pus însă capăt acestor revolte. După Unirea de la 1859, au avut loc și schimbări în societatea românească, trecându
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Adriana Larivanov, Nicoleta Anton, Mircea Anton, Anisia Anton, Olga Vasluianu (Pascal), Nelu Veneși, Păduraru, Cristina C. Mărculeț, Diana Burcut. Medici În a doua jumătate a secolului al XIX-lea începe formarea cadrelor sanitare naționale și se înființează și spitale. Prin darea în folosință a căii ferate Lespezi - Iași, târgul Lespezi este solicitat de mai mulți medici, mai ales că în 1879 se inaugurează la Iași Facultatea de Medicina și Farmacie, unde se formează cadre medicale calificate. La 17 ianuarie 1869, doctorul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu ochiul fără pic de decență; capi de familie în vârstă ședeau amărâți cu capul în mâini pe treptele cădirilor, gândindu-se la proprietățile abandonate și devastate de barbari sau la cei dragi, care, cine știe cum, suferiseră de pe urma violenței lor. în privința dărilor - mari, insuportabile - administratorii cetății străluceau, ca întotdeauna, prin ineficiență, iar puterea militară se mulțumea să-și însușească rapace orice resursă posibilă, pregătindu-se pentru vremurile nesigure ce aveau să vină. Ca urmare, singura autoritate reală era episcopul, a cărui reședință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
31 /1990 nu pot fi fondatori și prin urmare nu pot încheia contracte de societate, persoanele care, potrivit legii sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege - art. 6 din Legea nr. 31/1990. Pentru încheierea valabilă a contractului de societate este necesar ca părțile contractului să dea un consimțământ neafectat de vicii. În materia contractului
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
SAPARD; c) inițierea unor măsuri în domeniul dezvoltării resurselor umane, ca și în domeniul educației și formării profesionale; d) întărirea colaborării între autoritățile naționale și cele locale pentru punerea în aplicare a strategiei naționale pentru îmbunătățirea situației romilor; e) sprijinirea dării în folosința a celor două tronsoane de rute naționale: DN 1 și DN 2; f) susținerea continuă a societății civile pentru dezvoltarea unor parteneriate durabile între ONGuri și autoritățile locale; g) susținerea inițiativei europene pentru democrație și drepturile omului; h
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
la 24 noiembrie 1955, permite continuarea lucrărilor de construcție, zidurile fiind din cărămidă roșie. Până la 1953-1955 imobilul aparține Sfatului Popular din Huși, după care este cedat Întreprinderii „21 Decembrie” din Huși. La 1955 imobilul este cedat abatorului pentru finalizare și darea în folosință. În 1955 funcționa și Crescătoria de păsări, puctul Recea, proprietatea Întreprinderii Zootehnice Vaslui, cu cinci padocuri, o capacitate totală de 250-300 păsări, lucrare executată în anii 1951-1952, finanțată de Întreprinderea „21 Decembrie”din Huși și predată Întreprinderii Zootehnice
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
puctul Recea, proprietatea Întreprinderii Zootehnice Vaslui, cu cinci padocuri, o capacitate totală de 250-300 păsări, lucrare executată în anii 1951-1952, finanțată de Întreprinderea „21 Decembrie”din Huși și predată Întreprinderii Zootehnice amintite. Se constată deteriorarea construcției la 1955 și imposibilitatea dării în funcțiune în alte scopuri. Informații utile sunt oferite de documentația elaborată de Întreprinderea Industrială Economică „21 Decembrie” și înaintată Sfatului Popular al Raionului Huși la 4 ianuarie 1954. Sunt amintite două secții ale întreprinderii respective, anume, secția afumături, dotată
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fi găsită și la o altă formă de vedetă. În mod normal, în această situație se regăsesc instituțiile care își schimbă denumirea. d) Descrierile informative, care oferă informația că anumite documente care poartă titluri generice: hotărâri, rapoarte, ordine, decizii, directive, dări de seamă, statut etc. se regăsesc la denumirea instituției sau colectivității care le-a elaborat. e) Descrierile analitice se întocmesc pentru a descrie un capitol sau articol dintr-o carte, un studiu introductiv. Sunt folosite în redactarea bibliografiilor. 114. Prezentați
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
originală, publicată sau numai dactilografiată, manuscrisă etc. care fixează conținutul și rezultatele științifice și tehnice. Această lucrare poate fi publicată sau nu. Documentele primare neperiodice pot fi: cărți, broșuri, monografii, manuale, tratate, cursuri, publicații ale conferințelor și simpozioanelor, publicații oficiale (dări de seamă, decrete, instrucțiuni), standarde, brevete de invenții, cataloage comerciale și tehnice, rapoarte de cercetare, teze de doctorat, preimprimate, prospecte comerciale. Documentele primare periodice. Publicația periodică este aceea care apare în serie continuă, regulat sau neregulat, sub același titlu. Numerele
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
capul lor. Pentru a scăpa de aceste obligații, mulți locuitori părăseau așezările, depărtându-se cât mai mult din calea olăcarilor. Întemeiau noi sate, bineînțeles fără aprobarea Domnului. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, se acordau scutiri pentru darea cailor de olac. Era o favoare specială, un privilegiu întărit printr-un act domnesc, tot mai des întâlnit în secolele următoare. Scutirile date pentru caii de olac demonstrează cu prisosință existența unui serviciu poștal și după cum se va observa, evoluția
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și era de ajuns să se aprindă “după datina veche”, focuri pe dealuri și cei în stare de a mânui armele să alerge sub steagul Domnului. În Moldova, locuitorii din Oprișani de pe Cnejd și din alte părți, erau scutiți de dări, dar aveau obligația de a ține straja “precum a fost obiceiul de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline și movile, de unde se putea vedea în depărtare, începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
câte un vornic și câte un ispravnic în fiecare județ. Totodată, au organizat serviciul poștal cu un conducător, 20 de poștași și 80 de vătafi, care să transporte scrisorile oficiale și particulare. Caii necesari însă, proveneau tot de la populația satelor. Dările tot mai multe și tot mai apăsătoare, cu abuzurile în rechiziționarea cailor și căruțelor, obligau țăranii să fugă din calea olăcarilor, amenințând serviciul poștal cu dezorganizarea. Această situație a silit pe unii domni fanarioți să înfăptuiască o serie de reforme
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
case de poslușnici din târgul Baia, ale mănăstirii Moldovița, sunt scutite de cai de olac; în 1634(februarie 13), Moise Movilă interzice olăcarilor să intre în satul Vâlcești din Ținutul Suceava; în 1669(martie 15), Gheorghe Duca, scutește de toate dările și de olăcari, oamenii mănăstirii Putna, aflați în târgul Siretului; în 1703(decembrie 4), Mihai Racoviță scutește un preot și un țârcovnic de la mănăstirea Horodnic, de mai multe dări, printre care cai de olac, iar în 1709(f.l.z.) întărește
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Ținutul Suceava; în 1669(martie 15), Gheorghe Duca, scutește de toate dările și de olăcari, oamenii mănăstirii Putna, aflați în târgul Siretului; în 1703(decembrie 4), Mihai Racoviță scutește un preot și un țârcovnic de la mănăstirea Horodnic, de mai multe dări, printre care cai de olac, iar în 1709(f.l.z.) întărește lui Calistru, episcop de Rădăuți, privilegiul de a ține poslușnici, care erau scutiți de cai de olac; în 1727(noiembrie 2), Grigore Ghica iartă satele Vicovile și Frătăuți, ale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Schimbul de cai, înlocuirea celor obosiți, se realiza cu mai multă ușurință. Caii de olac, olacele și întreținerea cailor și a personalului, cădea tot în sarcina populației satelor și târgurilor, ca și înainte, cu excepția boierilor și funcționarilor, scutiți de această dare în natură. De caii și căruțele poștei, se foloseau deasemenea, trimișii și curierii străini, care circulau prin țară. Schimbul de corespondență între particulari se făcea ca în trecut, mai ales prin cărăuși, negustori etc., care prin îndeletnicirile lor erau obligați
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Moldovei și Țării Românești, fiind interesat ca ambele principate să fie bine organizate, ca baze de aprovizionare și de atac ale armatelor ruse în campaniile împotriva Turciei, acordă o importanță deosebită serviciului poștal și publică în 1830, o licitație pentru darea în antrepriză a poștelor pe termen de trei ani, fie pe întreaga țară, fie pe județe sau pe porțiuni de drumuri. Începând cu anul 1831, din trei în trei ani, până în 1846, poștele Moldovei au fost date în antrepriză unor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
corespondență și bani, de la persoane particulare. Ajutat de boieri, Kiseleff a elaborat Regulamentul Organic al Moldovei, o adevărată constituție, cuprinzând și dispoziții referitoare la îmbunătățirea serviciului poștal prin: întreținerea drumurilor, construirea de șosele, desființarea dreptului de a călători gratuit, desființarea dării în natură de orz și fân etc. În 1832, au fost luate primele măsuri oficiale de organizare a construcției și întreținerii drumurilor: Construcția și întreținerea tuturor drumurilor să fie lăsate în sarcina Ministerului Treburilor Dinăuntru", limitându-se munca obligatorie a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o cursă cu diligența de Piatra prin Târgu Neamț, iar începând cu 1878 s-a înființat o cursă poștală cu diligența pe distanța Fălticeni - Dolhasca, care circula cu regularitate în fiecare zi. Diligența Roman-Fălticeni-Suceava, înființată mai înainte, fusese suprimată după darea în comunicație a liniei ferate Ițcani-Roman. Progresele mari făcute în organizarea serviciului poștal au fost întrerupte odată cu izbucnirea războiului Crimeii(1853-1856) dintre Rusia pe de o parte și Turcia, Anglia, Franța și Regatul Sardiniei pe de altă parte. Trupele țariste
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu s-au găsit amatori peste tot, dispunându-se: concesionarea să se facă, fie prin învoială, fie în regie. Nu peste mult timp, cursele care se efectuau în regie sau cu cai de ocazie, au trebuit date în antrepriză. O dată cu darea în circulație a căilor ferate, a fost suprimat transportul poștal rutier pe arterele respective. În consecință, printrun regulament din anul 1871, s-a renunțat la vechiul sistem de antreprize cu relee și subvenții după numărul cailor aflați la locul de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ferată București-Ițcani(nr.1) și IțcaniBucurești(nr.2). Se realiza zilnic legătura poștală între orașele de pe parcurs și cele de pe liniile laterale, printre care Iași și Botoșani. Transporturile poștale pe aceste căi ferate au început însă, mult mai devreme, odată cu darea lor în exploatare. Până la înființarea serviciului de poștă ambulantă, pe distanța Pașcani-Iași și retur, s-au efectuat două curse poștale în fiecare zi, iar pe celelalte trasee feroviare Verești-Botoșani, Roman-Ițcani, apoi BucureștiIțcani, toate tur-retur, numai o singură cursă. Cursele poștale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
după terminarea lucrărilor, dacă timpul va fi favorabil, vor executa și celelalte lucrări. Personalul de linie a sosit la Fălticeni la data de 2 februarie, iar în 19 aceeași lună, Direcția Generală a solicitat prefecturii și a primit consimțământul pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele de mai sus, în aceleași condiții în care funcționau și celelalte posturi telefonice din județ. La 14 februarie 1900, Inspectoratul face cunoscut ordinul pentru instalarea liniei telefonice Fălticeni-Pleșești-Valea GloduluiLiteni. În 19 februarie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
La 14 februarie 1900, Inspectoratul face cunoscut ordinul pentru instalarea liniei telefonice Fălticeni-Pleșești-Valea GloduluiLiteni. În 19 februarie același an, au început lucrările respective, iar în primele zile ale lunii următoare, Direcția Generală, a solicitat și a primit consimțământul prefecturii pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Pleșești, Valea Glodului și Liteni. De asemenea, Direcția Generală a mai solicitat la 11 martie 1900 și a primit consimțământul prefecturii, pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Vașcani
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Generală, a solicitat și a primit consimțământul prefecturii pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Pleșești, Valea Glodului și Liteni. De asemenea, Direcția Generală a mai solicitat la 11 martie 1900 și a primit consimțământul prefecturii, pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Vașcani și Ruginoasa Pentru a se completa întreaga rețea telefonică, din cadrul județului, mai era nevoie la data de 6 octombrie 1900, să se lege între ele următoarele comune: Ciumulești cu Boroaia, 6
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la 3.193 la 5.109, din care 480 juridici(Anexa 20, 24). În mediul rural sa înregistrat sub 100 abonați la Bunești(54), Slatina(61) și Pleșești(67) și peste 300 la Liteni(304), Rădășeni(336) și Dolhasca(401). Darea în folosință, în 1999, a CTA Alcatel(7.000 linii) a ridicat foarte mult numărul abonaților telefonici. Cu toate că procesul de tranziție spre economia de piață a început încă din primele luni ale anului 1990, când au apărut reglementări privind eliminarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
purtată de domn și marii boieri. cal de poștă. reprezentant sau agent diplomatic pe lângă Poarta Otomană. trăsură ușoară cu două roți, cu suspensie pe arcuri, trasă de un cal. postav făcut din părul castorului. boier care avea în grijă strângerea dării pentru băuturile spirtoase. persoană care conduce sau face transporturi cu căruța. centură. brazi despoiați de coajă, în jurul cărora se înfășura o funie de paie împletite, aclăite în rășină. albastru-închis. conducător al unui cnezatăformă de organizare politică de tip statal în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]