21,512 matches
-
alt climat social și cultural și, în special, de o nouă politică de cadre culturale: strict specializate, tehnice, radical nediletante și neimprovizate. Diletantismul, aproximația, improvizația, fușereala, regimul permanent al lui pseudo sunt moartea oricărei culturi organizate și de înalt nivel. Teme etern obsedante. Ne vine foarte greu să admitem că acesta, și nu altul, este destinul (lamentabil) al culturii române. Lipsa cadrelor medii specializate, în toate domeniile, este una din lipsurile cele mai grave ale societății românești actuale, în ansamblul său
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
considerente devin secundare. Orice prise de conscience, reală și profundă, este clarificatoare, energetică și inevitabil productivă, fecundă, prin însăși existența sa intrinsecă, imperioasă. Cine este, într-adevăr, sigur de sine, procedează și scrie în consecinț ă. El nu se mai teme de concurență, nici de marile handicapuri istorice, nici de, uneori, enormele obstacole externe. A devenit o conștiință liberă și neinhibată, care privește înainte și acționează, cu tot mai multă convingere și spirit de inițiativă, dând tot ce are mai bun
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în Principate. Ca urmare, Kogălniceanu a redactat un protest, semnat de peste 300 de persoane, împotriva „infamelor stipulații” care atingeau „înșiși vechile noastre drituri, păstrate și respectate până și în timpii cei mai nenorociți”. Consulul englez, Colquhoun, arăta ca românii se tem ca nu cumva Poarta „să nu se ridice ea însăși la suveranitate în loc de suzeranitate”. Dar schimbarea majoră de statut juridic a deceniului VI a fost instituirea garanției colective a Marilor Puteri asupra Principatelor, în urma Tratatului de pace de la Paris (25
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
atât pentru Londra, cât și pentru St. Petersburg, a dus la o apropiere a celor două Mari Puteri. Inițial, Londra sprijinea Poarta să încheie pace cu Rusia fără cedări teritoriale, dar în condițiile moderării poziției acesteia din urmă, care se temea de o încercuire franco-austro-turcă; Stratford Canning a îndemnat pe marele vizir să semneze Tratatul de pace de la București, din 1812, în condițiile știute, pe baza cedării Basarabiei, dar fără nici o altă despăgubire de război. Interesul fundamental al Angliei devenise înfrângerea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Austriei împotriva Angliei, Rusiei și a Franței, existența sa va fi cu desăvârșire compromisă”. Ulterior, Marea Britanie și-a modificat poziția, ca urmare a întâlnirii de la Stuttgart dintre Napoleon al III-lea și Alexandru al II-lea, din 25 septembrie 1857, temându-se de eventualitatea transformării noului stat întrun satelit al Rusiei. înca din 9 septembrie, Clarendon îi scria lui Colquhoun că guvernul englez dezaproba Unirea atât sub un domnitor pământean, cât și sub unul străin, și că se va împotrivi „cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sublinia că „aproape toți boierii sunt întradevăr sătui de protecția rusească și se gândesc cu cea mai mare groază că țara ar putea rămâne pentru totdeauna în mâinile rușilor”. Aceștia nu aveau încredere nici în independența promisă de generalii ruși, temându-se că aceasta ar fi însemnat smulgerea țării de sub suzeranitatea turcească și plasarea ei sub o tutelă mai jenantă. în acest timp, ciuma se răspândea în voie, pe fundalul mizeriei care însoțea rechizițiile forțate. într-o săptămână, între 1 și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
englez în eventualitatea unei încercări de emancipare a țării de sub protectoratul țarist. Urquhart a pledat pentru menținerea suzeranității otomane, „singura poartă de salvare pentru Țara Românească (...); distrugerea Imperiului avea să fie urmată, în concepția sa, de anarhia cea mai de temut și de cel mai cumplit despotism străin”. El adăuga că Rusia era puternică prin „forța înșelăciunii și a denaturării” și că reușitele ei de până acum se datorau doar inducerii în eroare a guvernului britanic. Anglia însă nu ar putea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Franței și ca un îndemn spre o acțiune revoluționară. în București sunt distribuite manifeste cu această ocazie. Colquhoun îi împărtășea lui Cowley atitudinea intransigentă a domnitorului Gheorghe Bibescu, aflat, în opinia consului englez, sub influența marii boierimi conservatoare, care se temea de o ridicare a țăranilor. O asemenea atitudine risca însă tocmai contrariul, și anume să declanșeze și în Muntenia o mișcare de inspirație franceză. El ia inițiativa de a se întâlni cu consulul rus, Kotzebue, pe care caută să-l
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
problemele vor fi puse pe tapet la modul cinstit și rezonabil de până acum, fiind binecunoscut faptul că Guvernul Rusiei nu pare să se ralieze la eforturile Porții de a trata cu bunăvoință chestiunile, fiind adeptul măsurilor severe, astfel încât mă tem că intențiile binevoitoare ale Sultanului vor fi zădărnicite”. într-un raport din 25 august 1848, adresat ambasadorului Straford Canning, Colquhoun arăta că mișcarea panslavă nu avea nici o aderență în Principate, spre deosebire de sudul Dunării, adăugând: „Excelența Voastră este conștientă de faptul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
care fugeau de soldați. Acreditații străini au cerut detalii astăzi, atât lui Omar Pașa, comandantul militar al orașului, cât și lui Fuad Effendi, împuternicitul sultanului. Am primit asigurări de la ambii, că ordinele se referă numai la menținerea ordinii, dar mă tem că vor avea loc multe excese”. El arăta că a fost numit și un caimacam unic, în persoana lui C. Cantacuzino. Era pentru prima dată când o intervenție armată era monitorizată atât de atent de corpul consular, oră de oră
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1857, în urma decesului lui Toader Balș, a fost numit caimacam în Moldova, Nicolae Conachi-Vogoride. Problema Unirii, privită inițial relativ favorabil de Londra, și-a găsit dușmani în persoana ambasadorului Stratford de Redcliffe și a consulilor Colquhoun și Gardner, care se temeau ca noul stat să nu intre sub tutela Rusiei, aceștia remarcând că o mare parte a marii boierimi împărtășea sentimente filoruse, nu atât din sinceritate, cât pentru a-și păstra privilegiile. Colquhoun îi califica pe unioniști ca fiind niște „visători
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pacienții cu patologie chirurgicală pulmonară au de obicei un grad de afectare a funcției respiratorii (BPOC, fumători etc.) A doua problemă preanestezică este legată de aprecierea statusului cardiovascular în perspectiva intervenției chirurgicale. Deși principalele, cele mai frecvente și mai de temut complicații legate de chirurgia toraco-pulmonare sunt respiratorii și cardio-vasculare, există încă un număr mare de afecțiuni care dacă sunt asociate au impact direct sau indirect asupra funcțiilor vitale. A treia problemă preanestezică este legată de investigația celorlalte funcții vitale (renală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
la un lamentabil eșec, despre care Eliade avertiza în articolul Teme folklorice și creație artistică (acestea fiind expresii perfecte ale unei anumite forme de viață colective, forme moarte, nu mai pot servi ca izvor de inspirație, nu mai pot fi teme pentru alte realizări artistice. Pentru a crea în stilul Mioriței și nu pentru a o pastișa "trebuie să treci dincolo de formele poeziei populare, să cauți și să te adăpi de la izvorul din care s-a născut Miorița"538, tehnică poetică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
omului să-și creeze o memorie impersonală, refuzându-și-o pe cea personală "sentimentală, nostalgică prin care actele nu se consumă, oamenii nu se uită, durerile și bucuriile însămânțează alte acte inutile. Învățați deci să ignorați timpul, să nu vă temeți de implicațiile lui. Suprimați cu desăvârșire orice urmă de memorie sentimentală, suprimați contemplațiile evanescente, amintirile din copilărie, regretele, toamnele, florile presate, nostalgiile. Încercați să concepeți viața așa cum e: sub semnul întâmplării"807. Problematica esențială a basmului, aceea a darului, se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Dacă folosim rațiunea noastră nu numai la aplicarea principiilor intelectului la obiecte ale experienței și dacă îndrăznim să extindem aceste principii dincolo de limitele experienței, atunci răsar judecăți sofistice, care nici nu speră confirmare în experiență, nici nu au a se teme de contrazicere, și fiecare dintre ele nu numai că este în sine fără contradicție, ci găsește chiar în natura rațiunii condițiile necesității ei, numai că, din nefericire, aserțiunea contrariului are de partea ei temeiuri de aserțiune tot atât de valabile și necesare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
diverse alte surse exterioare, care au fost țesute și rafinate într-o formă originală. Este un scenariu posibil. Însă, este extrem de dificil de spus cum s-au petrecut lucrurile. Ceea ce ne frapează este că recunoaștem în țesătura gândirii antinomice blagiene teme și motive de proveniențe atât de diferite. Blaga ne poate apare, astfel, drept un extraordinar artizan, care a reușit să se situeze la confluența acestor surse. Capitolul 4 Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Viorel Cernica (Universitatea din București), acad. Teodor Dima (Academia Română), acad. Alexandru Surdu (Academia Română), Gabriel Simbotin (Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași). Constantin STOENESCU este prof. dr. la Universitatea din București, Facultatea de Filosofie. A publicat Teoria cunoașterii. Teme. Texte. Literatură (în colaborare, 1999), Experiență și semnificație (2002), Managementul cunoașterii (în colaborare, 2007) Limbaj, experiență, cunoaștere (2009), O perspectivă epistemologică asupra managementului cunoașterii (2011), precum și numeroase studii în volume și articole în reviste de specialitate pe teme de epistemologie
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
drept o sursă a plăcerilor, chiar și în forma practicării anumitor jocuri și sporturi, caz în care devine necesară reconsiderarea unor practici omenești, așa cum ar fi vânătoarea. În fine, sesizarea sentimentului ambivalent al omului, care iubește natura, dar se și teme de ea, poate fi sursa unei interpretări specifice a situării omului în lume. Metafora "Mamei Natură" aduce în discuție diverse fațete ale unei asemenea raportări, unele cu trimitere la o "Mamă Natură" bună, altele spre o "Mamă Natură" rea, ori
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
descrise în termeni subiectivi, adică asemenea unor preferințe subiective. Ne întoarcem astfel la o etică bazată pe preferințe, idee asupra căreia am discutat anterior. Partea a III-a Omul în ecosferă În această a treia parte a lucrării voi dezvolta teme ce țin de aplicarea unor principii ale eticii mediului în viața personală cotidiană, în societate, inclusiv în guvernare și în managementul de mediu, precum și la nivel global. Voi face apel la autorii consacrați ai domeniului și voi încerca să conturez
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
greșită din punct de vedere inter- generațional deoarece cere maximizarea utilității totale, ceea ce ar duce la o rată excesivă a acumulării. Practic, un utilitarist ar cere sacrificii pentru generațiile actuale de dragul avantajelor generațiilor viitoare, ceea ce nu este moral să admi tem, chiar dacă generațiile viitoare ar avea numai de câștigat. În raport cu principiul economisirii, principiul diferenței nu ne este de folos. Fiecare generație contribuie cu ceva la bunăstarea generațiilor următoare și primește ceva de la generațiile trecute, dar nu există nici o cale prin care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
diabetic ca urmare a eficienței noilor modalități de diagnostic și tratament, conduce însă la apariția și progresia către complicații, ce necesită intervenții chirurgicale, de multe ori repetate. Între chirurg și pacientul diabetic există întotdeauna o teamă reciprocă. Pacientul diabetic se teme de intervențiile chirurgicale, datorită ideei de largă circulație și greu de infirmat, că plăgile diabeticilor se vindecă mult mai greu decât la ceilalți bolnavi. La fel de puternică este însă și reținerea chirurgului în fața unui pacient diabetic, care în lipsa unei supravegheri metabolice
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
se arate și să semnifice în urma celor dispărute, ca urmă trans-aparentă. Tot ce dispare pune în vedere o nouă priveliște posibilă nu atât pentru că e repetabilă, ci întrucât înseamnă veșnica revenire la semnul unui alt început: "Și totuși nu te teme, căci mâine ne vin iarăș -/ Dar gustă clipa-n care un Dumnezeu creează/ Din fiece lumină o stea ce-a tremurat/ De dorul fără margini al cerului tovarăș". Semn nevăzut și totuși întrevăzut, precum un astru ieșit din dezastru, al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
J. Schelling, Philosophie de la Révélation, Livre I, PUF, Paris, 1989, p. 176). 65 Născuta lumină (PD), p. 268. "Și l-a acoperit căci nu cu ochii/ privea" (Rug, PD, p. 259). "Și și-a acoperit Moise fața sa, că se temea să privească pe Dumnezeu" (Ieșirea 3, 6). 66 Aici, într-adevăr, "Înaltul este un cifru esențial al transcendenței", căci, pe de o parte, "Înălțimea lui Dumnezeu se manifestă cel mai bine prin pogorârea sa în care El rămâne totuși Înaltul-Desăvârșit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
făcând-o să reflecte, docilă, chipul și intențiile primitorului, iar pe el să se simtă astfel mai înstărit; pentru orice eventualitate, o sărăcie lucie general umană își luă măsuri de protecție, de parcă până și penuria cea mai profundă s-ar teme de excese. − Gata? Ai plătit camera? întrebă Trees. Am parcat cam departe, dar sper că n-ai un munte de bagaje. Nici nu concep să nu vii să stai la noi; nu mă fă să te răpesc... Abia aștept să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Așa, deci? Care va să zică, trupul vostru doar se-ngrămădește de umplutură în firida făptuirii dibuită mai întâi de minte? întrebă ea, în colțurile gurii cu cornițele abia mijite ale unui zâmbet. Codaș sau fruntaș, vremea-l străpunge, totuși, fără greș. Mă tem că, peste vreme, saltul nostru e la fel de neputincios ca al delfinului ce-ar vrea să lase-n urmă marea. Privirea-i languroasă lunecă de-a lungul frizei cu delfini zugrăvite pe peretele din dreapta tronului, și jocurile lor vioaie o molipsiră
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]