17,559 matches
-
moșiei Ipoteștiului și ar privi la răsărit, către Botoșani, ca să vadă cum răsare luna, ar trăi, la fața locului, versurile cu care poetul începe poemul Călin: Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic Rumenind străvechii codri și castelul singuratic." "Castelul singuratic" era curtea Callimachi, de la Stîncești, situată pe o culme de deal, în afara satului Stîncești, dar tot în direcția răsăritului. Și dacă, tot de pe Stînca stearpă, ar privi pe aproape, înspre vest și nord-vest, ca să vadă cum de la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și ar privi la răsărit, către Botoșani, ca să vadă cum răsare luna, ar trăi, la fața locului, versurile cu care poetul începe poemul Călin: Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic Rumenind străvechii codri și castelul singuratic." "Castelul singuratic" era curtea Callimachi, de la Stîncești, situată pe o culme de deal, în afara satului Stîncești, dar tot în direcția răsăritului. Și dacă, tot de pe Stînca stearpă, ar privi pe aproape, înspre vest și nord-vest, ca să vadă cum de la izvorul cîntat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Mann atât de mult dar și un volum de poezie, Pomana Alcippus, în 1956, ediția Cavafis (1958) și o ediție revăzută a cărții Obolul visului (1959). Alte proiecte care îi consumaseră tot atât de mult timp includeau eseuri lungi despre Piranesi, despre castelul francez de la Chenonceaux din Touraine, unde puberul Henri II își întâlnise viitoarea soție Diana, cu 20 de ani mai bătrână, în timp ce era deja căsătorit cu Caterina de Medici care va figura ca personaj secundar deși exotic în Piatra filozofală. Eseul
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de când Yourcenar văzuse gravurile lui de la Roma cu mama ei vitregă Christine, în anii '20. Interesul pentru Caterina a fost determinat de pasiunea ei pentru epoca ei istorică favorită, lumea de la mijlocul secolului al XVI-lea a ultimului proprietar al castelului, Henri II, și lecturile ei din cărțile despre originile ei flamande aceleași cărți care vor fi introduse în atmosfera istorică a Pietrei filozofale. A petrecut perioada dintre 1960 și 1962 adunând aceste eseuri în volumul pe care Richard Howard îl
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
într-o strofă îi pomenește pe Esenin, Paul Celan și Rilke, într-o altă secvență poetică face să coabiteze personajele lui Dostoievski cu cele ale lui Kafka ("Alioșa cu ochii frumoși întinși în pământ/ aleargă ca Domnul K. după un castel ridicat/ în mijlocul minții" înțeleptul Alioșa), în timp ce numeroase alte pasaje fac dovada că Eminescu, Bacovia, Geo Bogza, Gellu Naum, Ileana Mălăncioiu sau Virgil Mazilescu și-au lăsat urme incontestabile în imaginarul liric al lui Paul Gorban. Să nu uităm, de altfel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
misterele Parisului din vremea lui Ludovic Filip. În Germania, în 1770, sub lumina tristă a unui asfințit de primăvară, în mijlocul acelor masive forestiere întunecate de pe malul stîng al Rinului, un călător misterios este introdus în imensa sală subterană a unui castel părăsit. Acolo erau adunați zeci de oameni mascați, în fața lor călătorul acceptă să se supună unor încercări curioase, să rostească jurăminte ciudate. "Beau, spune el, pentru moartea celor ce vor trăda secretele sfintei asociații". Dar, deodată, ridicînd glasul, întrerupse interogatoriul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care i-1 consacră, "nu dă niciodată dreptate în același timp ambelor părți". Adevărul istoric se confundă, de fapt, cu un imperativ moral. Dar aceeași logică a unității explică și spațiul privilegiat acordat, în aceleași texte, apărării, protecției, securității. De la castelul medieval și pînă la lucrările de fortificații ale lui Vauban, iconografia (ce constituie o noutate pedagogică) din manualele Republicii frapează prin importanța acordată meterezelor, șanțurilor de apărare, fortificațiilor. Pe de altă parte, referința la noțiunea de frontieră frontieră ce trebuie
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
simple micro-propoziții) are ca efect o diminuare a vitezei 13 ce poate chiar să meargă pînă la oprirea totală a evenimentelor povestirii. Nu există în acest sens un exemplu mai bine ales de descriere care încetinește mersul povestirii decît prezentarea castelului de Chambord în Cinq-Mars de Alfred de Vigny, unde se observă fapt obișnuit la Balzac că naratorul abandonează firul povestirii în favoarea unei "intruziuni descriptive" ("poate că nu ar fi inutil..."). (39) "Cinq-Mars" plecă cu Ludovic al XIII-lea la Chambord
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cîteva cuvinte despre această uluitoare alcătuire arhitectonică. La patru leghe de Blois, la o leghe depărtare de cursul Loirei, în fundul unei văi foarte adînci, între smîrcuri întunecate și un codru de stejari bătrîni, departe de orice drum, se înălța un castel regal sau mai curînd din basme. Călătorul înmărmurit și-ar putea închipui că vreun geniu al Orientului, ajutîndu-se de cine știe ce lampă fermecată l-a răpit, într-una din cele 1001 de nopți, din țara soarelui-răsare, învăluindu-l în neguri spre
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și-ar putea închipui că vreun geniu al Orientului, ajutîndu-se de cine știe ce lampă fermecată l-a răpit, într-una din cele 1001 de nopți, din țara soarelui-răsare, învăluindu-l în neguri spre a putea ascunde în el dragostea unui Făt-Frumos. Castelul e ferit privirilor ca o comoară, dar domurile sale albastre, elegantele sale minarete, zvelte sau rotunjite pe la colțurile zidurilor groase, teraselor sale prelungi dominînd codrul cu fleșele sale firave ce se leagănă în vînt, semilunile întrețesute pretutindeni pe colonade te-
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ar face să te crezi mai degrabă în regatul Bagdadului sau al Cașmirului, dacă zidurile înnegrite, acoperite cu mușchi și cu iederă, precum și culoarea ștearsă și melancolică a cerului n-ar sta mărturie că ne aflăm într-un ținut ploios. Castelul a fost într-adevăr înălțat de un geniu, dar el a venit din Italia și se numește Primaticcio; un Făt-Frumos și-a adăpostit într-adevăr dragostele aici, dar era rege și se numea Francisc I. Însemnul său, salamandra, își scuipă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe scările secrete și pare că mistuie cu privirile ei dogoritoare triplele semiluni ale unei tainice Diane, Diane de Poitiers, de două ori zeiță și de două ori iubită în aceste voluptoase păduri. Dar punctul de atracție al acestui ciudat castel, ca și el plin de eleganță și de mister, este o scară dublă care se înalță în două spirale înlănțuite de adîncimea temeliilor și pînă deasupra celor mai înalte turle, avînd în vîrf un turnuleț, încununat cu o enormă floare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a se vedea R. Amossy) sau să aparțină unui limbaj de lemn (adesea în cazul la Flaubert) cum sînt clișeele rostite de Emma (din lecturile sale): "[...] tristețea năvăli în sufletul său cu-n dulce urlet precum vîntul printre ruine de castele părăsite". 20. Ele sînt dominate, dar nu absente în scriitura realistă (a se vedea analiza făcută diseminării semului "bovin" în Doamna Bovary). Capitolul 4 Descrierea productivă [...] În Revue Bleue din 7 mai 1887, criticul se amuza pe seama tuturor regulilor moderne
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din partea scriitorului sau cu mai multă sau mai puțină sistematizare în folosirea procedeelor. Vom regăsi astfel, de-a lungul a trei pagini din Crinul din vale, rînd pe rînd: o descriere reprezentativă punctată de referințe geografice: (85) Ca să ajungă la castelul din Frapesle, oamenii care merg pe jos sau călare scurtează drumul prin landele numite ale lui Charlemagne, pămînturi nedesțelenite, așezate pe culmea platoului care desparte vadul rîului Cher de cel al rîului Indru către care duce și un drumeag pieziș
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aflate la începutul lui (16) și al lui (17), sau introducerea progresivă a toponimului Pasul Ursului, în (15). Aceasta corespunde foarte bine cu ceea ce nota Ph. Hamon (1981): a putea reduce (rezuma) un fragment de text (de exemplu, descrierea unui castel) la un singur cuvînt (numele propriu "Castelul de Chambord") este, în fapt, ceea ce definește sistemul descriptiv. Tot despre acest "sistem descriptiv", într-o notă a lui R. Barthes din Plăcerea textului, se avansează ideea: Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lui (17), sau introducerea progresivă a toponimului Pasul Ursului, în (15). Aceasta corespunde foarte bine cu ceea ce nota Ph. Hamon (1981): a putea reduce (rezuma) un fragment de text (de exemplu, descrierea unui castel) la un singur cuvînt (numele propriu "Castelul de Chambord") este, în fapt, ceea ce definește sistemul descriptiv. Tot despre acest "sistem descriptiv", într-o notă a lui R. Barthes din Plăcerea textului, se avansează ideea: Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (unde nu "se zugrăvește" absolut
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a hiperonimului "creatură" și a izotopiei "forma unui stomac bolnav, în delir" determină, o dată cu reprezentarea așteptată (normală) a ceea ce rămîne totuși un cap, așteptarea descrierii unei lumi fictive în care pot fi permise tot felul de libertăți. Un automobil, un castel, o faleză, Popeye, Olive Oyl, ca și capul unei creaturi vag antropomorfe de roman științifico-fantastic presupun un ansamblu de elemente (definiție expansiune) previzibile și ordonate în scheme. Ordinea apariției elementelor definiției (nomenclatură și predicate) se supune, bineînțeles, unei progresii de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
interesul turiștilor. Acest oraș vechi, cu o puternică tradiție este construit într-un loc pitoresc, pe un promontoriu ce domină valea sinuoasă a rîului Nançon. Mai jos, pe un șir de stînci înalte înconjurat de ape, se ridică un grandios castel feudal a cărui incintă, formată din treisprezece turnuri masive, se numără printre cele mai importante din Europa. b) Justificarea pauzei narative în roman printr-o focalizare anaforică a evenimentelor anterioare și o anticipare a evenimentelor ce urmează: Deoarece ultimele evenimente
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care duce la Saché, pe malul stîng al rîului, uitîndu-mă la amănuntele colinelor care se ridică pe celălalt mal. Și, în sfîrșit am ajuns la un parc împodobit de copaci seculari, care mi-au dat de veste că acolo este castelul Drapesle. Am sosit tocmai la ora la care clopotul anunța masa de prânz. După masă, gazda mea, nebănuind că venisem de la Tours pe jos, m-a dus să colind toate împrejurimile moșiei lui și am văzut de pretutindeni valea sub
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în toată întinderea ei. Adesea, ochii îmi erau atrași în zare de frumoasa lamă de aur a Loarei, unde, printre valuri, pînzele desenau figuri fantastice, care fugeau, duse de vînt. Urcând o muchie de deal, am admirat pentru prima oară castelul Azay, diamant tăiat în fațete, încrustat în apele Indrului urcat pe piloți mascați de flori. Apoi am văzut într-o adîncitură silueta romantică a castelului Saché, așezare melancolică, plină de armonie, prea gravă pentru oamenii superficiali, scumpă poeților cu sufletul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care fugeau, duse de vînt. Urcând o muchie de deal, am admirat pentru prima oară castelul Azay, diamant tăiat în fațete, încrustat în apele Indrului urcat pe piloți mascați de flori. Apoi am văzut într-o adîncitură silueta romantică a castelului Saché, așezare melancolică, plină de armonie, prea gravă pentru oamenii superficiali, scumpă poeților cu sufletul îndurerat. Așa că mai tîrziu i-am iubit liniștea, marii copaci golași și acel nu știu ce misterios care plutea pe povîrnișul învecinat, micul castel pe care îl
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
silueta romantică a castelului Saché, așezare melancolică, plină de armonie, prea gravă pentru oamenii superficiali, scumpă poeților cu sufletul îndurerat. Așa că mai tîrziu i-am iubit liniștea, marii copaci golași și acel nu știu ce misterios care plutea pe povîrnișul învecinat, micul castel pe care îl zăreai prețios, în vîlceaua sa singuratică! De fiecare dată cînd privirea mea îl întîlnea ca pentru prima oară, mă opream în fața lui cu plăcere. Ehei, mi-a spus gazda mea citind în ochii mei una dintre acele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
citind în ochii mei una dintre acele dorințe scînteietoare, exprimate totdeauna cu atîta naivitate la vîrsta mea simți de departe o femeie frumoasă, așa cum adulmecă ogarul vînatul. Nu mi-a plăcut acest ultim cuvînt, dar am întrebat care era numele castelului și cel al proprietarului. E Clochegourde, mi-a răspuns el, o casă frumoasă care îi aparține contelui de Mortsauf, reprezentantul unei familii istorice din Turena, a cărei ascensiune începe din vremea lui Ludovic al IX-lea și al cărei nume
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de biserici, palate, conace, acropole, sate îmbătrînite, restaurante cu specific, berete basce, pălării tiroleze, olandeze cu saboți, sirtaki, valsuri vieneze. Astfel, în filmul Fantôme à vendre (1935) al lui René Clair, un american înstărit pune să i se clădească un castel scoțian înconjurat, în chip de șanț cu apă, de un canal cu gondole, deoarece "asta are un aer foarte european". Însă în întreaga Asie, în Africa și pentru toate națiile de indieni din America, Europa, percepută din secolul al XV
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
problematizate. Nu se știe dacă Universul însuși tinde spre dispersie, recontracție, reînceput, neant... Europa a devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări ivite din cultura sa... Inventarea intelectualului Spre deosebire de Preoții-Magi ai anticelor societăți teocratice și de castele orînduite ierarhic ale Mandarinilor chinezi, Europa modernă a produs o categorie instabilă și relativ dezrădăcinată de oameni de cultură, care se vor numi filozofi în secolul al XVIII-lea și intelectuali în secolul XX. Acești oameni de cultură sînt într-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]