17,184 matches
-
struguri. În întreprindere sunt instalate 8 linii de prelucrare a strugurilor cu o capacitate de 20 tone pe oră. Întreprinderea produce 18 mărci de vinuri de calitate superioară care corespund standardelor internaționale: „Caberne-Savinion”, „Roșu de Comrat”,„Comratscoe”, vin de desert ordinar roșu „Cagor” etc. Producția întreprinderii este exportată în Rusia, Ucraina, Lituania, Germania, Polonia, etc. Întreprinderea individuală „Novac” a fost înființată în anul 1999. Cifra de afaceri a întreprinderii în anul 2002 a constituit circa 6 mln. lei. La întreprindere sunt
Comrat () [Corola-website/Science/297396_a_298725]
-
României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, și Camera Deputaților, cu 314 de membri. Un număr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale. Parlamentul are rol legislativ, discutând și votând legile ordinare și organice, atât în comisiile de specialitate cât și în plen. Membrii parlamentului sunt aleși prin vot uninominal mixt, universal, direct și secret. Sistemul electoral este unul proporțional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
elaborată de instituțiile Uniunii Europene sunt trecute în forme variate. În general, ele pot fi clasificate în două grupuri: cele care intră în vigoare fără necesitatea implementării de măsuri naționale și cele care necesită măsuri de implementare naționale. Procedura legislativă ordinară este procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE, denumită anterior codecizie. Parlamentul European trebuia să aprobe legislația UE împreună cu Consiliul. Comisia este cea care elaborează și implementează legislația europeană. Procedura legislativă ordinară acordă importantă și Parlamentului și Consiliului
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
măsuri de implementare naționale. Procedura legislativă ordinară este procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE, denumită anterior codecizie. Parlamentul European trebuia să aprobe legislația UE împreună cu Consiliul. Comisia este cea care elaborează și implementează legislația europeană. Procedura legislativă ordinară acordă importantă și Parlamentului și Consiliului UE într-o gama largă de domenii: guvernare economică, imigrare, energie, transport, mediu și protecția consumatorilor. Marea majoritatea legilor europene sunt adoptate în comun de către Parlamentul European și Consiliu. Tratatul de la Maastricht din 1992
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
legilor europene sunt adoptate în comun de către Parlamentul European și Consiliu. Tratatul de la Maastricht din 1992 a introdus procedura de codecizie Tratatul de la Amsterdam din 1999 a extins-o și eficientatizat-o. Tratatul de la Lisabona din 2009 a implementat procedura legislativă ordinară că principala procedura legislativă a sistemului decizional UE. Parlamentul European poate aprobă sau respinge o propunere sau propune amendamente pentru această. Consiliul nu are obligația legală de a ține seama de avizul Parlamentului, însă, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, nu
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
poziții ale comunității de comun acord cu statele membre, și în cele din urmă, după izvoare nescrise-cutume. Ordinea juridică UE este clasificată după două categorii: norme cu valoare de legi fundamentale-tratate institutive și modificatoare, și norme cu valoare și legi ordinare elaborate de instituții cu privire la funcționarea și existența lor. Încă de la înființarea Uniunii Europene în 1993, Uniunea și-a dezvoltat competențe în domeniile justiției și afacerilor interne, inițial la un nivel interguvernamental și mai târziu la un nivel supranațional. În final
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
sănătății publice prin intermediul sportului, sprijinirea activităților sportive la nivelul unităților școlare, utilizarea sportului pentru îmbunătățirea intruziunii sociale a copiilor din mediile nefavorizate. Prin Tratatul de la Lisabona din 2009, au fost aduse schimbări în structura instituțională UE și impunând procedura legislativă ordinară prin care Parlamentul European devine la fel de important precum Consiliul European la nivel decizional în anumite domenii. Întregul sistem instituțional UE a fost definit prin procesul de ponderare în funcție de două criterii: cel demografic și cel democratic. Se pune problema naționalizării UE
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
În matematică, o ecuație diferențială ordinară este o ecuație diferențială care descrie o relație prestabilită între o "funcție necunoscută", argumentele acesteia și derivatele ordinare ale sale. În practică, se presupune de obicei că "funcția necunoscută" există, deși stabilirea riguroasă a acestui fapt poate cere noțiuni de
Ecuație diferențială ordinară () [Corola-website/Science/298220_a_299549]
-
În matematică, o ecuație diferențială ordinară este o ecuație diferențială care descrie o relație prestabilită între o "funcție necunoscută", argumentele acesteia și derivatele ordinare ale sale. În practică, se presupune de obicei că "funcția necunoscută" există, deși stabilirea riguroasă a acestui fapt poate cere noțiuni de topologie. Ordinul unei ecuații diferențiale este dat de derivata de cel mai mare ordin a funcției necunoscute. Odată cu
Ecuație diferențială ordinară () [Corola-website/Science/298220_a_299549]
-
apariția calculului diferențial și integral a început și studiul ecuațiilor diferențiale, necesitatea lor apărând clar din modelele care au dus la construirea conceptelor de bază ale analizei matematice: tangenta la o curbă și viteza mișcării unui corp. Teoria ecuațiilor diferențiale ordinare studiază procesele de evoluție care sunt deterministe, finit-dimensionale și diferențiabile. Dacă evoluția ulterioară și trecutul unui proces sunt determinate univoc de starea sa prezentă, acest proces se numește determinist. Mulțimea tuturor stărilor posibile ale procesului se numește spațiul fazelor. Pentru
Ecuație diferențială ordinară () [Corola-website/Science/298220_a_299549]
-
stărilor posibile ale procesului se numește spațiul fazelor. Pentru un sistem mecanic, de exemplu, spațiul fazelor este o mulțime în care fiecare element este dat de ansamblul pozițiilor și vitezelor tuturor punctelor sistemului. Câteva exemple de aplicații ale ecuațiilor diferențiale ordinare sunt: O problemă cu valori inițiale (IVP:initial value problem), sau problemă Cauchy, este o ecuație diferențială/sistem de ecuații diferențiale formula 3 cu formula 4 pentru care avem condiția suplimentară formula 5, unde: formula 6 și formula 7. Fără a restrânge generalitatea putem presupune
Ecuație diferențială ordinară () [Corola-website/Science/298220_a_299549]
-
formula 11 mulțime deschisă și formula 12 o o aplicație. Problema determinării unui interval formula 13 și a unei aplicații formula 14 cu proprietățile : (1).formula 15 este derivabilă pe formula 16; (2).formula 17, pentru orice formula 18; (3).formula 19, pentru orice formula 18 se numește ecuație diferențială ordinară de ordinul întâi, definită de aplicația formula 12 și se notează pe scurt :formula 22. Dacă, în plus, se mai dau formula 23 și formula 24, problema determinării unui interval formula 25 astfel încât formula 26 și a unei aplicații formula 14 cu proprietățile (1).,(2). și (3
Ecuație diferențială ordinară () [Corola-website/Science/298220_a_299549]
-
infinit numărabilă, o bază fiind dată de , , , , dimensiunea spațiilor mai generale de funcții, cum ar fi spațiul funcțiilor pe un interval (mărginit sau nemărginit), este infinită. Sub ipoteze potrivite de regularitate a coeficienților implicați, dimensiunea spațiului soluției unei ecuații diferențiale ordinare omogene este egal cu gradul ecuației. De exemplu, spațiul soluțiilor ecuației de mai sus este generat de . Aceste două funcții sunt liniar independente peste , astfel încât dimensiunea acestui spațiu este doi, atât cât este și gradul ecuației. O extensie de corp
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
7 noiembrie 1990). a fost membru al Partidului Național Liberal între 2008 și 2014 și a fost ales din partea acestei formațiuni (de pe locul 3 în circumscripția în care a candidat) ca senator de la alegerile din 2008. Din martie 2010 - Congresul ordinar PNL - vicepreședinte PNL. În trecut, a fost desemnat membru al CNA din partea Partidului Democrat. Iar mai înainte a cochetat politic cu Convenția Democratică, pentru ca mai apoi să se alăture lui Varujan Vosganian și să intenționeze să candideze (în 1996) la
Mircea Diaconu () [Corola-website/Science/298277_a_299606]
-
Un proces stohastic, sau uneori proces aleatoriu, este contrarul procesului determinist (sau sistem determinist) considerat în teoria probabilităților. În loc de o singură realitate posibilă despre cum pot evolua procesele în timp (așa cum este cazul soluțiilor unei ecuații diferențiale ordinare, de exemplu), într-un proces stohastic există o incertitudine în evoluția viitoare descrisă de distribuții de probabilitate. Acest lucru înseamnă că deși se cunoaște condiția inițială (sau punctul de plecare), există mai multe posibilități de continuare a procesului, dar unele
Proces stohastic () [Corola-website/Science/298313_a_299642]
-
funcția formula 16, și se calculează "F"(1)−"F"(0), unde 0 și 1 sunt limitele intervalului formula 17. În istorie, după eșecul primelor eforturi de a defini riguros cantitățile infinitezimale, Riemann a definit formal integralele ca limite ale unor sume ponderate ordinare, astfel încât "dx" sugera limita unei diferențe (și anume mărimea intervalului). Defectele dependenței lui Riemann de intervale și continuitate au motivat noi definiții, mai ales integrala Lebesgue, bazată pe abilitatea de a extinde ideea de "măsură" în moduri mult mai flexibile
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
a avut loc o nouă adunare generală la Odorheiu Secuiesc. Aici s-a dorit obținerea în special a "reformei justiției". In anul următor a avut loc amintita adunare națională de la Lutița, unde s-au luat hotărâri "împotriva a diferite obiceiuri ordinare". Între altele, a fost anulată pedeapsa corporală și s-a declarat că este interzisă arestarea secuilor în lipsa unei sentințe judecătorești. S-a întărit comerțul liber și s-a interzis introducerea trupelor de mercenari pe Ținutul Secuiesc. S-a hotărât, de
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
300 de pungi, constând din 67.500 de taleri din vistierie și 82.500 din veniturile proprii. Pe plan extern, intrigile lui Brâncoveanu au obținut în același an mazilirea lui Antioh Cantemir, care a fost depus la Constantinopol în temnița ordinară. În locul său a venit Constantin Duca, în care domnul Țării Românești își pierduse încrederea. În scurt timp Duca s-a făcut nepopular, iar boierii moldoveni băjeniți au fost primiți de Brâncoveanu, care a intermediat discuțiile lor cu solul trimis de
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, și Camera Deputaților, cu 314 de membri. Un număr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale. Parlamentul are rol legislativ, discutând și votând legile ordinare și organice, atât în comisiile de specialitate cât și în plen. Membrii parlamentului sunt aleși prin vot uninominal mixt, universal, direct și secret. Sistemul electoral este unul proporțional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
a adus pe lume cea de-a patra fetiță — Crăița. În cadrul alegerilor locale generale din 3 iunie 2007, a fost ales primar în comuna Floreni din raionul Anenii Noi. Din 7 februarie 2008 este membru al Partidului Liberal. La Conferința ordinară a filialei Anenii Noi a Partidului Liberal, care a avut loc pe data de 16 decembrie 2008, Valeriu Munteanu a fost ales președintele Organizației Teritoriale Anenii Noi a Partidului Liberal. În mesajul rostit în fața membrilor PL din r. Anenii Noi
Valeriu Munteanu (politician) () [Corola-website/Science/317184_a_318513]
-
luată egală cu 1, caz în care este omisă din notație. De asemenea este posibil să definim o serie formula 6 cu "p" diferit de "q", dar aceasta nu va fi convergentă, sau va putea fi redusă la o serie hipergeometrică ordinară printr-o schimbare de variabilă. Să presupunem că nici o variabilă "a" sau "b" nu are valoare întreagă, astfel că toți termenii seriei sunt finiți și diferiți de zero. Atunci termenii cu "n" < 0 sunt divergenți dacă |"z"| < 1, termenii "n
Serie hipergeometrică bilaterală () [Corola-website/Science/317638_a_318967]
-
particulare foarte multe funcții speciale, incluzând funcții elementare, funcția Bessel, funcția gamma incompletă, funcția eroare, integrale eliptice, polinoame ortogonale clasice, etc. Acest fenomen se datorează faptului că funcțiile hipergeometrice sunt soluții ale ecuației diferențiale hipergeometrice, care este o ecuație diferențială ordinară de ordinul doi. Termenul serie hipergeometrică se referă la un tip specific de serie, cunoscută sub denumirea de seria lui Gauss, dupa numele lui Carl Friedrich Gauss, cel care a studiat in secolul 19 aceste tipuri de funcții. O altă
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
este 0, de exemplu dezvoltarea asimptotică a funcției gamma incomplete: care poate fi scrisă sub forma: formula 26. Totuși, folosirea termenului de "serie hipergeometrică" se restrânge în mod uzual la cazul în care seria definește o funcție analitică veritabilă. Seria hipergeometrică ordinară nu trebuie confundată cu seria hipergeometrică fundamentală, care în ciuda numelui, este o serie mai complicată si mai profundă. Seria "fundamentală" este o expresie q analoagă a seriei hipergeometrice ordinare. Există mai multe generalizări similare ale seriei hipergeometrice ordinare, inclusiv cele care
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
la cazul în care seria definește o funcție analitică veritabilă. Seria hipergeometrică ordinară nu trebuie confundată cu seria hipergeometrică fundamentală, care în ciuda numelui, este o serie mai complicată si mai profundă. Seria "fundamentală" este o expresie q analoagă a seriei hipergeometrice ordinare. Există mai multe generalizări similare ale seriei hipergeometrice ordinare, inclusiv cele care provin din funcția sferică zonală pe spațiul Riemann simetric. Seriile care nu conțin factorul n! la numitor se numesc serii hipergeometrice bilaterale, dacă sumarea se face pentru toți
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
veritabilă. Seria hipergeometrică ordinară nu trebuie confundată cu seria hipergeometrică fundamentală, care în ciuda numelui, este o serie mai complicată si mai profundă. Seria "fundamentală" este o expresie q analoagă a seriei hipergeometrice ordinare. Există mai multe generalizări similare ale seriei hipergeometrice ordinare, inclusiv cele care provin din funcția sferică zonală pe spațiul Riemann simetric. Seriile care nu conțin factorul n! la numitor se numesc serii hipergeometrice bilaterale, dacă sumarea se face pentru toți întregii n, inclusiv cei negativi. Există anumite valori ale
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]