17,196 matches
-
predispuși eșecului. O parte a acestei probleme o reprezintă atitudinea de Înfrângere care poate Închide persoana În cercul vicios al stimei de sine. Anticipând eșecul, persoanele cu stimă de sine scăzută sunt anxioase și depun un efort minim În abordarea provocărilor vieții. Din această prezentare, se reliefează nevoia de cultivare și creștere a stimei de sine, nevoie care, odată satisfăcută, determină manifestarea asertivității și a competenței sociale. Așa cum am menționat anterior, un alt element cu o mare valoare În afirmarea de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
strategiile aplicative sunt În continuă dezvoltare. În timp s-au impus câteva axiome cu privire la creativitate cum sunt: 1) fiecare om are un potențial creativ de la naștere; 2) creativitatea se poate dezvolta și manifesta pe tot parcursul existenței sub impulsul și provocările mediului intern și extern al existentei; 3) dezvoltarea potențialului creativ și transformarea lui În capacitate creatoare este un obiectiv al educației; 4) creativitatea se manifestă Într-un proces ce se finalizează cu un produs caracterizat prin noutate, originalitate, utilitate; 5
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manageri din domeniul industriei ușoare au sesizat acest efect mai ales sub influența activității diferitelor școli filosofice orientale. Considerăm că s-ar putea studia și realiza mai mult utilizând valențele lui. II. Contrafactualitatea. În grupa strategiilor primare ale creativității, alături de provocare, Învăluire, depășirea granițelor, capturare, se Înscrie și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se include și gândirea contrafactuală, acea abilitate de a vedea faptele, fenomenele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
accesează În peste 80% din cazuti contrafactualitatea și În 10% din cazuri analogia fantezistă, utilizată În sineptică. Considerăm contrafactualitatea ca o strategie a creativului, inventivului, necesară utilă și productivă În activitatea managerilor implicați În evaluarea piețelor de textile/Încălțăminte. III. Provocarea este strategia creativității funcțională pentru individ Încă de la vârstele foarte mici, când copilul Încearcă să atragă atenția asupra sa prin plâns, gângurit, etc. strategie promovată mai târziu atât de sexul feminin, să provoace prin Îmbinarea frumosului fizic și psihic cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care se confruntă omenirea face ca fenomenul analizei și transcenderii granițelor dintre științe să facă posibilă adaptarea și progresul În secolul XXI. V. Strategiile Învăluirii și capturării. Toate demersurile, metodele și acțiunile specialiștilor interesați de influențarea comportamentului consumatorilor, realizate prin provocare directă sau Învăluire au ca obiectiv capturarea soluțiilor eficiente și performante. O tendință, puternic susținută de marii manageri sensibili la implicațiile fenomenului „schimbării În schimbare”, generator de probleme, tensiuni și crize mereu inedite și imprevizibile este căutarea și promovarea talentelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și crize mereu inedite și imprevizibile este căutarea și promovarea talentelor atât În „vânzarea inteligentă” (T. Buzan și R. Israel, 1998; M. Buckingham și C. Coffman, 2004) sau a specialiștilor detectori, rezonanți cu abilități de „clarvăzători” și „magicieni” În sesizarea provocărilor, tendințelor, „personanțelor” din toate domeniile (așa cum metaforic i-am botezat noi „mustăți de pisică” - M. Caluschi, Curs de psihologie managerială). A fi „clarvăzători” și „magicieni” presupune formare și antrenament. Este o datorie a Învățamântului preuniversitar, universitar și postuniversitar să Își
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
gustări fugale și varietate redusă a Îmbrăcăminții. Implicațiile fenomenului la nivel societal sunt mai puțin studiate la noi. CAPITOLUL V. MOTIVAȚIE, MENTALITĂȚI ȘI TENDINȚE ÎN COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI 5.1. Schimbare și criză În comportamentul consumatorului Societatea de consum reprezintă o provocare a zilelor noastre atât pentru consumator, cât și pentru manageri și organizații, dar și pentru specialiștii care studiază fenomenele generate de acest tip de societate. “Mass consumption society”a parcurs În decursul timpului de la apariția ei ca expresie ce definea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
viitoare , afectând În plan fizic, psihologic, economic etc. indivizi sau grupuri. J. Barus-Michel, F. Giust-Despairies și L. Ridel (op.cit.) aduc În atenție și viziunea socioanaliștilor care concept criza ca metodă de intervenție și construiesc noțiunea de “criz analiză”. Aceasta presupune provocarea, de către persoane specializate, a unei explozii a forțelor de refulare care să permită eliberarea energiilor mobilizatoare. În opinia acestor specialiști, intervenția este o criză controlată, instrument de analiză și de schimbare, ea provoacă relaxarea rigidităților psihice și sociale și valorificarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de larg consum sau spectacole de diferite genuri ăși Îmbogățesc continuu strategiile, metodele ș tehnicile, fiind receptivi spre tot ce le oferă posibilitatea interesării, ademenirii, curtării li fidelizării clienților. Strategiile primare ale creativității sunt folosite frecvent și intesiv amintind strategia provocării promovată prin reclamă sub diferite forme prin mass-media sau afișaje sau direct ciocănind la ușa posibililor cumpărători, la telefon sau invitându-i sa cumpere pe Internet. Strategia pluralității perspectivelor În abordarea produselor, a pluralității oportunităților pe care le oferă produsele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
afișaje sau direct ciocănind la ușa posibililor cumpărători, la telefon sau invitându-i sa cumpere pe Internet. Strategia pluralității perspectivelor În abordarea produselor, a pluralității oportunităților pe care le oferă produsele lor este frecvent utilizată În relația cu clienții. În provocarea și atragerea atenției cliențiilor este utilizată strategia contrafactualității etc. Strategia Învăluirii, a „curtării” clienților o Întâlnim În facilitățile oferite care atrag și implică: prețuri mici, locuri de joacă În incinta magazinului pentru copii, cadouri din partea casei, oferirea de consultanță În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
un cerc vicios, corelează cu anxietatea și culpabilitatea. Tendința generală care se distinge ca un filon În toate aspectele relației producător consumator este de valorificare și dezvoltare a creativității/inventivității și a abilității de implementare a unor strategii creative ca provocarea, capturarea, Învăluirea, depășirea granițelor. O necesitate puternic susținută de marii manageri sensibili la implicațiile fenomenului „schimbării În schimbare” - generator de probleme, tensiuni și crize mereu inedite și imprevizibile - și care presează pentru a deveni tendință, este căutarea și promovarea talentelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În schimbare” - generator de probleme, tensiuni și crize mereu inedite și imprevizibile - și care presează pentru a deveni tendință, este căutarea și promovarea talentelor În „vânzarea inteligentă” sau a specialiștilor detectori, rezonanți, cu abilități de „clarvăzători” și „magicieni” În sesizarea provocărilor, tendințelor, „personanțelor” din toate domeniile (așa cum metaforic i-am botezat noi „mustăți de pisică”). CAPITOLUL VI. HOMO CONSUMERICUS: ACTUALITATE ȘI DIVERSITATE În cercetările asupra comportamentului consumatorului s-au contura arii diverse din care provin ofertele de consum, delimitându-se comportamente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
O NOUĂ PROVOCARE: DEZVOLTAREA SOCIALĂ CUPRINS: Partea I. Paradigma dezvoltării sociale: Controverse istorice și actuale Dezvoltarea socială: câteva elemente teoretice Cătălin Zamfir Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Teorii ale dezvoltării Ilie Bădescu O viziune globală a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dar „fără capitaliști” ale Europei foste comuniste. Iar structura socială actuală a societății românești se va reorganiza. Bibliografie Albert, Michel, 1994, Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, București. Bichi, C.; Drăgulin, I.; Spiridon, M., 2003, „Sistemul bancar: dinamica reformei, slăbiciuni și provocări”, în L. Croitoru, D. Dăianu (coord.), Modificări structurale și performanță economică în România, vol. 1, CEROPE, București. Blair, Tony, 2001, „Third Way, Phase Two”, Prospect, 61, martie. Clinton, William, 2002, Remarks to the British Labour Party Conference, Winter Gardens, Blackpool
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de opțiunea femeilor de a se integra activ pe piața muncii, riscul din ce în ce mai crescut de sărăcie și excluziune socială și procesul globalizării, statele bunăstării europene au dezvoltat strategii diverse de răspuns, mai mult sau mai puțin capabile să facă față provocărilor actuale. În ciuda suportului populației pentru principiile comun împărtășite de pluralism, respect pentru drepturi individuale, economie de piață socială, egalitate a oportunităților, bunăstare socială și solidaritate, sunt de remarcat criza cu care acestea se confruntă și necesitatea urgentă de a oferi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de populație odată cu integrarea a încă zece noi state membre. În contextul actual, o întrebare absolut îndreptățită e: „În ce măsură modelul social european orientat spre promovarea coeziunii sociale este convergent cu obiectivele hotărâte de statele membre în Strategia de la Lisabona (2000)?”. Provocarea majoră cu care Uniunea Europeană se confruntă este reconcilierea „nevoii de a construi societăți prospere și competitive, asigurând protecția socială a cetățenilor noștri” (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 103). Cu alte cuvinte, în ce măsură este într-adevăr viabil un model social european care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
județului ca principal actor administrativ: „Este de susținut ca județul să fie regiunea de dezvoltare administrativ-teritorială” (Mărginean, 2003, p. 8), iar regiunile să păstreze numai caracterul de „regiune statistică”, în scop comparativ cu alte țări. Dincolo de toate aceste controverse, adevăratele provocări pentru politica regională rămâne procesul de descentralizare și modalitățile în care acesta poate influența dezvoltarea locală. Dezbaterea asupra celui mai adecvat nivel de administrare a actorilor implicați și a atribuțiilor acestora rămâne încă deschisă. Astfel, regiunile de dezvoltare, așa cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atenția asupra caracterului problematic al politicii regionale europene pe fondul extinderi fără precedent a Uniunii. La acestea se adaugă „aspecte ce țin de evoluția pieței interne și de noile tendințe în domeniile revoluției tehnologice și societății informaționale, ce reprezintă, deocamdată, provocări cu care se confruntă politica regională la începutul anilor 2000” (Ghinea, Moraru). În Second Progress Report on Economic and Social Cohesion sunt menționate principalele provocări comunitare pentru perioada imediat următoare: creșterea fără precent a disparităților economice existente între regiunile UE
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interne și de noile tendințe în domeniile revoluției tehnologice și societății informaționale, ce reprezintă, deocamdată, provocări cu care se confruntă politica regională la începutul anilor 2000” (Ghinea, Moraru). În Second Progress Report on Economic and Social Cohesion sunt menționate principalele provocări comunitare pentru perioada imediat următoare: creșterea fără precent a disparităților economice existente între regiunile UE, prin aderarea țărilor Europei Centrale și de Est; modificarea modelului de distribuție a disparităților geografice, dat fiind că 25% din populația UE va trăi în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înțeleasă ca o formă de adaptare la condiții economice și politice impuse din exterior. Cultura este o abilitate a oamenilor de a utiliza tehnologii, relații sociale și acțiuni sociale astfel încât să ia decizii eficiente, atunci când sunt confruntați cu dificultăți și provocări. Cultura, încearcă antropologii să explice, este o combinație de preferințe individuale în cadrul organizării sociale, un ansamblu de inegalități, relații de putere și strategii rafinate de-a lungul timpului. Înainte de a descrie mai pe larg câteva principii care pot ajuta la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei politici coerente în domeniu. Am putea menționa doar câteva dintre punctele critice ale sistemului de asistență socială la nivel național, multe din ele moștenite, care pot afecta negativ dezvoltarea ulterioară și reforma sistemului. Acestea pot fi privite ca adevărate provocări în formarea asistentului social: 1. problema subfinanțării serviciilor de asistență socială este una dintre cele mai spinoase • prioritizarea confuză a finanțării serviciilor de asistență socială - dacă asistența socială bazată pe ajutoare financiare s-a menținut, deși foarte fluctuantă în timp
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nonguvernamentale, sunt suficient de bine pregătite pentru concesionarea unui volum uriaș de servicii într-o scurtă perioadă de timp și dacă se poate realiza un transfer masiv de obligații fără a compromite șansa constituirii un sistem funcțional de servicii sunt provocările la care voi căuta un răspuns în materialul de față. Analiza unui astfel de scenariu ne poate prilejui cunoașterea viabilității unei asemenea strategii de transfer a responsabilității statului către sectorul nonguvernamental într-o perioadă incipientă (încă) a procesului de reconstrucție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale în România, 2004 sistem de acreditare/evaluare/monitorizare a furnizorilor de servicii nefuncțional - metodologia de lucru a DDFSS nu este definitivată, iar sistemul de acreditare/evaluare/monitorizare a furnizorilor de servicii e în constituire în majoritatea județelor. O altă provocare a DDSSF o va constitui dobândirea expertizei necesare în evaluarea organizațională și de proiecte. Mai mult, cu excepția câtorva DDSSF, nu există baze de date cu furnizorii privați de servicii și nu există încă mijloacele tehnice și personal specializat pentru crearea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de exemplu, cele din domeniul economic sau juridic, acest angajament obligă România, în egală măsură, la stabilirea unor obiective și la dezvoltarea unor politici educaționale care să susțină dezvoltarea socială conform cu standardele europene. România se confruntă, astfel, cu o dublă provocare în ceea ce privește educația: pe de o parte, trebuie să găsească soluții urgente la problemele specifice învățământului românesc, iar pe de altă parte, să dezvolte un sistem educațional după principii și la standarde europene. Pornind de la principiile europene de bază în educație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avut loc, promovând reintegrarea în sistemul educațional. Inițiativele identificate în țările membre includ atât măsuri focalizate pe aspectul educațional, cât și dezvoltarea unei rețele de suport mai complexe, care să integreze toți actorii implicați ( Comisia Europeană, 2001, p. 42). Printre provocările politicilor educaționale din țările membre ale Uniunii Europene se numără așadar reducerea dezavantajelor și asigurarea accesului la educație pentru grupurile defavorizate. Unele state membre urmăresc creșterea investițiilor în educație ca o soluție-cheie pentru prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]