19,447 matches
-
Îl pune pe Shylock să-și convingă În mod similar interlocutorii că, fiind evreu, nu e mai puțin om : „Pentru că sunt evreu !... Evreul n-are ochi ?... Evreul n-are mâini, organe, nu e slab, și nu e gras, n-are simțuri și dureri și patimi ?... Nu se hrănește și el cu aceeași hrană ? Nu-l rănești cu aceleași arme ?... Nu zace de aceleași boli ?... Nu se vindecă cu aceleași leacuri ? Nu-i e cald și frig și lui, tot vara și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cred că au căzut și creștini astfel. La fel, Iuliu Maniu atrage atenția Conducătorului asupra masacrelor săvârșite contra evreilor din teritoriile basarabene și bucovinene „Zvonuri tot mai persistente vorbesc despre masacre asupra poplației minoritare, în special evreiești din Moldova...Dar simțul de umanitate al poporului nostru și bunul lui renume nu trebuie atinse prin executări și schingiuiri în masă, prin intoleranțe ce s-ar răzbuna în primul rând asupra noastră și a conaționalilor noștri...”. Excesele soldaților români erau tolerate, poate pentru că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de siguranță ar fi dat naștere la cele mai odioase pogromuri”. Deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina s-a făcut pentru a pedepsi acțiunea de pactizare a unei părți a evreilor cu sovietici în iunie 1940, pentru a da „satisfacție simțului de onoare a poporului român”, ultragiat prin atitudinea evreilor față de armata română la retragerea acesteia din teritoriile cedate în iunie 1940; pentru atitudinea lor față de populația română în timpul ocupației sovietice, pentru îndepărtarea focarului comunist de la frontiera de est a țării
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În condițiile în care Germania domina Europa, Antonescu a vrut să asigure României un loc în noua ordine internațională dominată de Germania. În relațiile cu Germania poate a pus prea mult accent pe camaraderie, loialitate, poate că nu a avut simțul politic de a reglementa relațiile și eforturile angajate în război, deși rămâne discutabilă măsura în care Germaniei ar fi acceptat. Să recunoaștem că interesele Germaniei au coincis cu interesele României, în perspectiva purtării unui război împotriva Uniunii Sovietice, că această
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care se făceau exerciții de tragere: „într-o primă fază el [Beniuc] s-a complăcut în atmosfera unor elogii cu mult peste valoarea reală a operei sale, pentru ca apoi să se obișnuiască cu ele, să manifeste o totală lisă de simț autocritic iar în cele din urmă să folosească abuziv funcția sa de conducere pentru a face dificultăți acelora care nu-i aduceau destule elogii sau refuzau să-i recunoască o autoritate supremă”. Operațiunea de „dărîmare” a reușit. Conferința l-a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Eminescu în articolele sale și cînd citesc unul sau altul dintre ele, nu trebuie să-mi obosesc mintea să mă gîndesc cum arăta și gîndea cutare lichea pusă la stîlpul infamiei! O am în față în persoana celui care neavînd simțul umorului a scris despre Top[îrceanu]. Replica mea este B.P. Hasdeu care se culege acum la tipografia din Bacău. Am schimbat teza de doctorat cu Hasdeu. L-am amplificat puțin, i-am dat toaleta de teză, am redactilografiat textul (355
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Important este, așa cum am și vorbit, ca în aceste momente să rămînem noi înșine. Cred că ceea ce se poate face acum este o colaborare la Cronica unde Liviu Leonte, în ciuda temperamentului său de om nu prea hotărît, are totuși un simț al valorii și o anume finețe în comportarea cu colaboratorii. Eu voi reîncepe colaborarea. Pe 14 iunie apar cu un articol despre Eminescu , apoi cu semnalarea unor contribuții din Moldova și niște execuții. Nu voi răspunde relei-credințe din Romînia literară
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cunoscut spre sciință și regulă că ori ce propuneri de ofrande, de bani sau objecte pentru armată urmiază a se primi fără ca declarațiunile să poarte vreun timbru”. Desigur, gestul ministrului a fost unul ce ținea de etică și de bunul simț deoarece, cui i-ar fi convenit să mai plătească și taxe atunci când „objectele” erau donate din toată inima? Un alt mod de a se mai strânge fonduri pentru bunul mers al stării de război cu fosta putere suzerană, Imperiul Otoman
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
limbilor străine universale (subl. În orig.), să constituie colective de studiu și de aplicare În practică a progresului tehnic reclamat de producția noastră de rulmenți>>”. Cenzorul continuase astfel, pe marginea aceste fraze care astăzi ni s-ar părea de bun simț: „Partea subliniată avînd caracter restrictiv am sesizat DGPT, respectiv pe tovarășa Nedelcu care a indicat să nu fie difuzată, conform dispozițiilor”. Mai departe, și-a explicat manopera astfel: „Am Încercuit și tăiat fraza respectivă dînd la rîndul meu indicație tov.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
semnat de C. Iordache, Ghidoveanu eliminase propoziția „să nu apelăm la buzunarul omului pentru a-l sancționa”, Înlocuind-o cu „Îl vom sancționa atunci cînd rezultatele În producție sînt slabe”. Chiar așa! a.j. Dezastru la școala profesională! De bun simț fusese o altă frază lungă din același articol dar cum cenzorul fusese pus acolo pentru a tăia ce era de tăiat, a subliniat-o cu roșu iar tov. autor a fost trimis, cel mai sigur, la o mică discuție cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu trebuiau să se bucure de Înmormântările muncitorilor decedați la serviciu sau de scaunele cu rotile ale acestora. c.y. „Liniștea morții” și „Lexicul erotic” Din „Nota de sesizări” numărul 3/1-31 martie 1974 din care ne-am hrănit, poate, simțul umorul până acum, am extras și câteva „Observații” semnate de același Petru Necula pe marginea revistei școlare „Debuturi și tradiții” editată de prestigiosul liceu bârlădean „Gheorghe Roșca Codreanu”. Iată ce a scris mohorâtul cenzor vasluian: „Pentru conținutul ei deprimant, degajînd
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acad. prof. dr. Ștefan Procopiu. În perioada 1 octombrie 1968 - 17 septembrie 1973 a îndeplinit și funcția de șef de catedră. În decursul celor peste patru decenii de activitate la catedră, prof. dr. Ilie Bursuc a predat cu competență și simț didactic deosebit cursurile: Electronică și optică electronică, Electricitate și magnetism, Mecanică, acustică și fizică moleculară, Mecanică, fizică și oscilații, Fizică moleculară și căldură, Fizica corpului solid și Fizica și tehnologia solidului și semiconductorilor. Deoarece în pregătirea studentului fizician o componentă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
talent deosebit de conducător, bucurându-se de mult respect din partea celor cu care a lucrat. A format numeroase generații de pediatri, care au devenit reputați medici, răspândiți în întreaga țară și care fac cinste învățământului medical superior ieșean. A avut un simț clinic remarcabil, dar nu a încetat nici o clipă să acționeze pentru o dotare tehnică performantă a compartimentului de investigații paraclinice. În cercetare a sesizat întotdeauna noul, abordând teme prioritare perioadei respective: studiul trigliceridelor la sugarii eurotrofici și distrofici, coagularea diseminată
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
În 1980 a devenit titularul cursului de Fiziologie pentru anii I și II Stomatologie și șeful disciplinei e Fiziologie de la aceeași facultate. În întreaga sa activitate de aproape trei decenii și jumătate în învățământ s-a caracterizat printr-un deosebit simț de răspundere în ceea ce privește instruirea studenților, corectitudine, exigență și înțelegere în relațiile cu studenții și colegii. În calitatea sa de cadru didactic a avut prestigiul de a se forma sub îndrumarea a doi mari maeștri și creatori de școală, acad. prof.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Specialitatea Bacteriologie, medic primar, conducător de doctorate, profesor consultant, „Pagini medicale bârlădene”, nr. 59, februarie 2003, p. 8 GÂNJU, IOAN (1942-2002) PICTOR Ioan Gânju, denumit „un maestru al compoziției și formei, magician al culorii” a fost un pictor cu un simț plastic și intuitiv deosebit, care a avut toată viața, un discurs coerent al stilului său și a adus între primii la Iași un suflu european în pictură. S-a născut la 16 noiembrie 1942, în Iași. În 1968 a absolvit
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
literare (poezie, dramaturgie, memorialistică), parte în curs de tipărire postumă. A fost traducător autorizat, cunoscând foarte bine limbile franceză, engleză și italiană. În domeniul medicinei s-a remarcat prin combinarea rigorii științifice cu respectul față de bolnavi. Dotată cu un bun simț clinic și având o experiență acumulată în timp, a ajuns la o mare siguranță în rezolvarea cazurilor. Și-a prezentat experiența în profesie în lucrări scrise sau comunicate, dintre care amintim cea despre toleranța corpilor străini în organismul omenesc, igiena
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
care să vă simtă alături de el. Ii veți reduce mult suferința.” În cercetarea științifică a inițiat colaborarea interdisciplinară. În toate intervențiile odontale și paradontale, practicate cu o acuratețe greu de imaginat și efectuat, aplica principiul profilactic. Dotat cu mult bun simț clinic și având o experiență acumulată în timp, a ajuns la o mare siguranță în rezolvarea cazurilor. Și-a prezentat experiența în profesie în lucrări scrise sau comunicate, în direcții ca: prevalența și intensitatea cariei dentare în corelație cu grupele
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
fiecare cuvânt chiar este o poveste, limbajul corpului este foarte important și pauzele mari între cuvinte dau timp pentru gândit și interacționat. Comunicarea este ca o piesă de teatru în care interlocutorii reacționează la fiecare nivel, într-un dans al simțurilor din ce în ce mai complex. Odată cu evoluția, modul nostru de exprimare a devenit mult mai sintetic și a început să se îndepărteze de acest tipar original, care se mai păstrează în puținele comunități indigene încă neatinse sever de microbul dezvoltării. Evoluând, am dobândit
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Încep să bâigui ceva nedeslușit nici măcar de mine. „Pe spaniolă”, adăugă un Alfonso zâmbitor. Îmi întinde iar cupa cu lichidul neatrăgător, de data asta am experiență, îmi țin respirația și beau cu ochii închiși ca să-mi păcălesc măcar două din simțuri. Mă uit în jur și pozez o scenă ca de popice doborâte, o văd pe Mari, care nu a băut ayahuasca, cum stă aplecată într-o rână și am un gând subit și fără legătură: „săraca, este complet scursă de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
semnal de alarmă fie pentru că cei din jur par să gândească altfel, fie, pur și simplu, pentru că totul pare să funcționeze perfect. De-a lungul aventurilor mai mult sau mai puțin exotice am avut ocazia să verific acest al șaselea simț care își face apariția din senin și anunță că lumea nu este atât de roz pe cât pare. De cele mai multe ori simțul a avut dreptate doar că mie mi-a luat o bucată bună de timp, uneori ani întregi, să ajung
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
perfect. De-a lungul aventurilor mai mult sau mai puțin exotice am avut ocazia să verific acest al șaselea simț care își face apariția din senin și anunță că lumea nu este atât de roz pe cât pare. De cele mai multe ori simțul a avut dreptate doar că mie mi-a luat o bucată bună de timp, uneori ani întregi, să ajung la aceeași concluzie. Cred că fiecare avem respectivul spiriduș doar că viața este mai comodă dacă îl trimitem la plimbare în loc să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și îl trimite pe Iles în direcția mea. Beau, simt gustul familiar și aștept ca toți ceilalți să termine. Suntem cufundați în întuneric și nu după multă vreme muzica lui Jorge umple camera cu valuri ireale. Mă las în voia simțurilor și intru, încet, în lumi deja cunoscute din prima ceremonie cu Jorge. Mă plimb pe drumuri prăfuite, fac parte dintr-o lume pe care o recunosc dar nu am idee unde ar putea exista. Ciudat, m-am întors în locuri
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de la Takiwasi a menționat despre el că „învăță despre plante”. Oricum, dată fiind compania în care am încredere, aștept cu nerăbdare ceremonia. Sebastian, tatăl lui Cindy, este un om cu un pic peste cincizeci de ani, deschis și cu un simț al umorului bine dezvoltat. Se trage dintr-o familie săracă, a intrat la facultate, unde a făcut doar doi ani timp în care l-a avut profesor pe Jorge apoi a lăsat facultatea ca să poată porni businessul cu hotelul. A
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Nimeni nu se înțelege cu nimeni, nimeni nu reacționează vreodată la filme exact la fel ca altcineva. Ironia este că filmul a putut fi luat cîndva drept un limbaj universal, în care se vor scrie opere capabile să stîrnească inimile, simțurile și mințile tuturor oamenilor, indiferent de naționalitatea, rasa sau nivelul lor de educație. Nu zău ! și atunci ce poate face criticul ? în ceea ce mă privește, am găsit răspunsul la Biblioteca Americană, în perioada în care am descoperit și capodoperele Cinematecii
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să lumineze și să clarifice ce-ai trăit sau ce-ai putea trăi tu. Pe de altă parte, nu știu ce soi de scriitor poate fi unul ca mine un tip care adesea merge pe stradă fără să observe nimic, pentru ca toate simțurile lui să învie de îndată ce și-a ocupat locul și luminile s-au stins în sală, un tip ale cărui percepții din afara sălii de cinema, chiar și într-o zi bună, nu au nici a cincea parte din acuitatea pe care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]