17,517 matches
-
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") și protejează o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: păstrăv de munte (Salmo trutta fario), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), scobar ("Chondrostoma nasus"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
flori: țăpoșica ("Nardus strictă"), iarbă negră ("Calluna vulgaris"), păiuș ("Festuca valesiaca"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), părușcă ("Festuca supina"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), firuța ("Poa pratensis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), ștevie de munte ("Astrantia major"), ghințura ("Gențiana pneumonanthe"). În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află câteva obiective (lăcașuri de cult, case memoriale, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
părușcă ("Festuca supina"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), firuța ("Poa pratensis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), ștevie de munte ("Astrantia major"), ghințura ("Gențiana pneumonanthe"). În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află câteva obiective (lăcașuri de cult, case memoriale, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
Operația de digitalizare a costat 600.000 de euro (30 eurocenți per imagine) și a fost executată de organizația germană de cercetări Societatea Fraunhofer — Institutul de Comunicare, cu sediul în Sankt Augustin, Renania de Nord-Westfalia. Arhiva este acum disponibilă pe situl ziarului, cu funcționalități de căutare. "Neue Zürcher Zeitung" a primit Premiul Erasmus în 1979.
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
1924, această deltă îi producea Birmaniei peste 3 milioane de tone de orez - jumătate din rezerva lumii. Orwell a mai lucrat și în alte regiuni ale Birmaniei, cum ar fi: Mandalay, Maymyo, Myaungmya, Yangon, Syriam, Insein (la nord de Yangon, situl celei mai sigure închisori a coloniei și, în prezent, cel mai faimos penitenciar al țării) Moulmein și Kathar. Kathar, cu vegetația ei luxuriantă, descrisă de Orwell cu plăcere, reprezintă cadrul fizic al romanului. "" a fost pentru câțiva ani în pregătire
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
Pădurea Ciornohal este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
administrative ale comunelor Călărași și Santa Mare, în apropierea drumului național DN24C, care pornește de lângă Iași înspre nord de-a lungul râului Prut, trecând prin orașul Ștefănești și terminându-se în localitatea Rădăuți-Prut. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Pădurea Ciornohal” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
în localitatea Rădăuți-Prut. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Pădurea Ciornohal” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Aria protejată include rezervația naturală omonimă (76,50 ha). Zona reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe și terenuri arabile) în Câmpia
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe și terenuri arabile) în Câmpia Moldovei, în nordul Podișului Moldovenesc. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei și se întinde pe o suprafață de 270 hectare. Situl conservă două habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice") și protejează o gamă floristică diversă. La baza desemnării sitului se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
a Câmpiei Jijiei și se întinde pe o suprafață de 270 hectare. Situl conservă două habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice") și protejează o gamă floristică diversă. La baza desemnării sitului se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Mereni și Poian; și în cea sud-estică a județului Harghita, pe teritoriul comunei Plăieșii de Jos, în imediata apropiere de drumul național DN11B care face legătura între municipiul Târgu Secuiesc și satul Cozmeni.. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Tinovul Apa lină - Honcsok” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Cozmeni.. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Tinovul Apa lină - Honcsok” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta are o suprafață de 7.906 ha. și include rezervația naturală Tinovul „Kicsi Romlásmezö” (Rupturile Mici) de la Plăieșii de Jos. se află în administrarea "Fundației
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști și fânețe montane, turbării și mlaștini) încadrată în bioregiunea alpină din versantul sudic al Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvaneni, aparținând de lanțul carpatic al Orientalilor). Situl cuprinde bazinul hidrografic al pârâului "Apa Lină". În arealul sitului au fost identificate 9 tipuri de habitate naturale (prioritare) de interes comunitar ("Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)"; "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
tufișuri, tufărișuri, pajiști și fânețe montane, turbării și mlaștini) încadrată în bioregiunea alpină din versantul sudic al Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvaneni, aparținând de lanțul carpatic al Orientalilor). Situl cuprinde bazinul hidrografic al pârâului "Apa Lină". În arealul sitului au fost identificate 9 tipuri de habitate naturale (prioritare) de interes comunitar ("Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)"; "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști montane de
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
boreale"; "Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Mlaștini alcaline și Turbării cu vegetație forestieră"), ce adăpostesc o gamă diversă de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și aflate pe
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în arealul sitului: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), molid ("Picea abies"), răchită ("Salix pentandra"), anin alb ("Alnus incana"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), Mâna
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
roseum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), mentă ("Mentha longifolia"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea salicifolia"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), iarbă neagră ("Calluna vulgaris") și rogoz ("Carex diandra", "Carex flava", "Carex riparia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, conace, muzee, monumente, arii protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Schimbarea extindea ramura Euston la nord, pentru a se uni cu ramura principală la marginea sudică a străzii Camden High. Street. Secțiunea dintre cele două capete ale buclei era omisă. Era inclusă de asemenea și permisiunea de a cumpăra un sit în strada Cranbourn pentru o stație suplimentară (Leicester Square). Legea a fost aprobată ca "Charing Cross, Euston and Hampstead Railway Act, 1899" pe 9 august 1899. Pe 23 noiembrie 1900 CCE&HR a anunțat cea mai importantă modificare a rutei
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]
-
fi instalat folosind un LiveCD. Utilizatorul trebuie să pornească computerul folosind acest LiveCD și nu discul dur. Urmează procesul de instalare, în care utilizatorul este ghidat de un program special. Informații amănunțite despre procesul de instalare se pot găsi pe situl oficial. După instalare, LinuxEDU oferă o opțiune de actualizare automată. Cu permisiunea utilizatorului, sistemul de operare găsește, descarcă, instalează și configurează actualizările existente în mod automat. LinuxEDU este parte a comunității Ubuntu atât locală cât și internațională.. Există un numar
LinuxEDU () [Corola-website/Science/335139_a_336468]
-
277 de trenuri. Linia e echipată cu locomotive BB 27300 și BB 7600 legate la rame VB 2N și Z 8800 (doar pe relațiile "Paris-Montparnasse - Plaisir - Grignon", "Paris-Montparnasse - Rambouillet" și "Paris-Montparnasse - Sèvres-Rive-Gauche"). Aceste rame sunt întreținute în atelierele Technicentre Paris-Rive-Gauche, situl Montrouge. Linia P (Rețeaua Est) deservește estul Île-de-France, cu mai multe ramificații. Leagă Paris-Est de Château-Thierry și La Ferté-Milon via Meaux, dar și de Provins și Coulommiers. Pe aceeași linie circulă o navetă feroviară ce leagă Esbly de Crécy-la-Chapelle și
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
util odată cu prelungirea sa în mod tramvai în interiorul orașelor. Linia e echipată cu 15 rame U 25500 construite de Siemens sub marca "Avanto" (nouă rame folosite în exploatarea curentă, patru în rezervă și două pentru întreținere), întreținute la Technicentre Paris-Est, situl Noisy-le-Sec, renovat odată cu apariția RER E. Materialul rulant folosit pe Transilien derivă dintr-o lungă evoluție a trenurilor de suburbie. Pe 1 ianuarie 1991, parcul conținea 3430 de trenuri, în mare marte automotoare, dar și rame trase de locomotive, din
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
versuri în ebraică: Poeziile sale au fost traduse în engleză, în germană, română (de exemplu de către Sebastian Costin)etc. Câteva din versurile sale au apărut în antologia bilingă româno-ebraică Națiunea Poeților - Moledet Hameshorer, Suceava, cu ilustrații de Mihai Pânzaru pe situl Drăgușanul din Bucovina, iulie 2015 "Israelischer Lyriker, Übersetzer und Bildhauer Manfred Winkler gestorben" 104, 04/2015 "Claus Stephani în David" - Jüdische Kulturzeitschrift - în germană EUPHORION, Anul XXVI 2015, , בתרגום לרומנית מאת נורה יוגהסיביו, בוקרשט, רומניה,
Manfred Winkler () [Corola-website/Science/335259_a_336588]
-
este un oraș antic aflat pe teritoriul actualului stat Iran. Fondat de către șahul Shapur I (240-270), a fost centrul intelectual al Imperiului Sasanid. Astăzi orașul este o ruină, neexistând în zonă un sit arheologic organizat. Gundeshapur este un nume derivat de la persanul "Gondēšăpūr". Acesta provine probabil de la expresia "wandēw Šăpūr" însemnând "achiziția lui Shapur", de la " Gund-dēz-i Shăpū" însemnând "Fortăreața militară a lui Shapur", " Gund-ī Shăpur" însemnând "Armata lui Shapur" sau de la "Weh-Andiyok-Shăpūr" însemnând
Gundeshapur () [Corola-website/Science/335361_a_336690]