17,582 matches
-
de externe al Maltei. Acesta cerea ca miniștrii de externe ai țărilor mediteraneene să fie invitați să-și expună pozițiile încă din această reuniune de început a Conferinței. Se făceau din nou auzite opiniile potrivit cărora "consensul nu poate fi împins până la absurd" care, în subtext, evocau posibilitatea eliminării Maltei de la lucrări. Și în acest caz, revenea delegației române, ministrului de externe George Macovescu, misiunea deloc ușoară de a-l convinge pe liderul maltez că dimensiunea meditaraneeană a Conferinței putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rei rol era de a propov]dui binele și de a preveni r]ul, misiunea profetului Mohamed, ca și aceea a altor profeți mai vechi, era crearea unui stat drept, predestinat de divinitate. Lupta pentru atingerea acestui scop i-a împins pe musulmani la r]zboaie, iar termenul din Coran care exprim] acest efort că un intreg este jihad. De multe ori tradus într-un mod simplist și eronat drept „r]zboiul sfânt”, jihadul are o conotație mult mai vast], care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi o vietate complex] este în mod implicit valoros, altfel spus, exist] o rațiune moral] de a conserva acea vietate doar pe baza valorii ei, independent de utilitatea pe care ar putea-o avea. Atracția exercitat] de etică uman] ne împinge spre etică drepturile animalelor și poate chiar dincolo de aceasta. (Argumentul este dezvoltat de c]tre Lori Gruen în capitolul 30, „Animalele”.) Consecventă și evitarea unor diferențieri morale realizate arbitrar sprijin] trecerea de la o etic] uman] la una a animalelor. De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în prezent un „experiment social” cu eutanasia activ] voluntar]. Pan] acum, nu avem nici o dovad] c] acest fapt i-a împins pe olandezi pe o pant] alunecoas]. Referințe Aquino, Ț.: Summa Theologiae, ÎI, îi, intrebarea 64, art.5 și 7 Foot, P.,: „The Problem of Abortion and the Doctrine of Double Effect”, Killing and Letting Die, ed. B. Steinbock (Englewood Cliffs
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
datoreaz] faptului c] stabilitatea social] este considerat] important] din punct de vedere moral, si este un rezultat la care suntem motivați s] ajungem. Mi se pare într-adev]r c] și acest fel de concentrare a realistului moral pe explicație ne împinge înapoi în direcția ideii unei fapte morale la baza c]reia stau motivele de a o realiza, deoarece, din nou, în m]sura în care consider]m actele corecte ca acte care tind înspre stabilitate social], credem c] ele au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și dorințele noastre. Percepțiile sunt reprezent]ri inerte despre lume și e de înțeles c] ele nu pot fi cele care ne fac s] action]m. Dorințele sunt cele care ne determin] s] action]m, ele fiind st]ri care împing înspre a face ceva. Simțim o dorinț] (de a mânca o portocal], s] zicem) care este canalizat] de percepția c] este una pe mas], pentru a ne face s] ne mișc]m în acea direcție. Pentru Ross, atitudinile noastre morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a vedea dac] sunt compatibile cu alte credințe sau angajamente pe care le avem, ne lans]m în teoretizare moral]. Totuși, rezultatul acestei teoretiz]ri nu prea conduce la crearea unei teorii morale pe deplin dezvoltate. De obicei, suntem împinși spre teoretizare de considerații pragmatice mai mult decât de c]utarea dezinteresat] a adev]rului. Suntem opriți de la această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea moral] apare de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu diferite credințe religioase și perspective culturale; pentru a evalua, analiza, extinde ș.a.m.d. Așa cum demonstreaz] antiteoreticienii, nu le folosim aproape niciodat] pentru a lua decizii morale. Dar aici se exagereaz]. Mulți dintre noi, si nu doar filosofii, sunt împinși s] evalueze sistematic propria teoretizare moral] și cea a altora. Aceste evalu]ri merg adesea dincolo de ceea ce e cerut de exigențele situației imediate. Unele dintre aceste evalu]ri dau naștere la teorii sau fragmente de teorii. Dac] acestea dou] pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei, Dali (tocmai Dali, care nouă, dimpotrivă, ne apare ca plin de mai toate complicațiile libidoului imagistic). Și mai e ceva: oho! chiar la mijloc se situează marele artist fotograf Mapplethorpe, cu perversele lui inflorescențe tropicale. Ei bine, acesta e împins (din spate) de lobby-ul homosexual internațional, ca apostol recunoscut. N-o mai lungim. Încercăm doar să ne imaginăm cam ce desfășurare de forțe a fost pusă la dispoziția năvalnicului public. În mijlocul căruia s-a aflat și "trimisul nostru special
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Securității"! Nu mai e bîrfa, de altfel cu hazul ei aferent și cu efectul ei benign, dintre un Cioran și un Ionescu, e dihonia generalizată, întreținută de cea mai abjectă dintre... instituții, made in bolșevismul rusesc, dihonie la care este împinsă mai toată lumea scriitoricească, de la onestul cu operă importantă la condeierul delator. Că bagheta n-a fost chiar de ici, de colo, se vede în reculul, iată, după șapte ani de la prăbușirea comunismului, reculul ca stigmat al relațiilor viciate dintre creatori
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dreapta, îi ating umărul. Aud: Ești nebun, omule? Nu. 22 decembrie E de preferat pentru mai buna judecată a nu forța comparația, dar un film ca acela văzut, pe canalul 2, în una din seri, prin simbolistica lui subțire, te împinge, vrei nu vrei, să cauți comparația cu ce se întîmplă, cu ce s-a întîmplat în jur. În mare (deși povestea din film se pretează la o tentantă detaliere), e vorba de soarta unui ins de o evidentă ingenuitate și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șir, cei prezenți își masează mascat degetele rămase încă în crampă. Are ceva de gardiancă în făptura-i principial-sobră. Îi ceri mîna, să i-o săruți, gardianca se opune, insiști (de ce dracu'?), îi forțezi brațul, poate-poate, ea însă cîștigă, îți împinge atletic mîna la loc și-ți zîmbește congelat. Culmea e că, deși știu care-i este stilul, recidivez. Îmi place, masochist, gimnastica asta androgină. I-o fi pupat oare vreodată Ceașcă, neprincipial, mîna Savantei? Ce emblemă luminoasă ne-a mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Acesta-i oferă soluția: "Fă dragoste cu ea o dată pe zi; și fix într-un an ai s-o vezi moartă". Cincizeci și una de săptămîni mai tîrziu, în scenă își face apariția soțul încornorat, într-un scaun cu rotile, împins de soție. Îmbrăcată într-o fustiță de tenis și ținînd sub braț o rachetă. Îi aranjează pernele, îl sărută, el e deja un cadavru viu. "Odihnește-te, dragule, îi spune, mă întorc imediat, după partida de tenis, foarte curînd". În urma
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se oprea în stații, călătorii coborau, ca și cum n-ar fi văzut nimic, ăștia, bestiile, continuau să facă glume porcoase, să mă insulte: putoare! curvă! vagonul era gol de-acum, indivizii m-au scuipat, au urinat pe mine și m-au împins cu picioarele sub o banchetă. Primii călători urcați au anunțat, prin mobil, poliția. Tramvaiul oprit. Polițistul sosit nu era prea surprins. Se știe că, după ce violează o femeie, indivizii termină înfigîndu-i în vagin sau în anus o stinghie plină de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sarcina politicienilor de profesie; de-acord, dar unde să mai găsiți acești politicieni a căror sămînță a fost stîrpită, prioritar, de bolșevismul autohton postbelic?!; vedem doar prea bine recitalurile cu care ne regalează... profesioniștii. Și toate astea în timp ce țara e împinsă, treptat, într-o periculoasă fundătură dictatorială. Tupeul iliescianismului acaparator se hrănește copios (și) cu maeștrii culturii. 8 iunie Episod francez. De ce nu aș... face trotuarul și la Tours! Cum îl fac și la Iași. Mde, a face trotuarul, pardon, știți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
teze care i-au asigurat atunci notorietatea, fapt ce poate fi în sine un punct de plecare pentru o nouă dezbatere, acum, în legătură cu istoria textului vechi. În al doilea rând, s-a adăugat mai târziu o curiozitate care l-a împins către reașezarea fișelor de lectură, făcute sârguincios încă de la început, și către interpretări ce puneau demersul istoric în relație cu antropologia, istoria ideilor, istoria mentalităților, imagologia, imaginarul colectiv. Les éclat O breșă, însă, care riscă acum să se reînchidă, din
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care apare cunoașterea, căpătând astfel o cale bună de cercetare a înseși ființei cunoașterii și, până la urmă, a ființei lumii? Sau există alte idealuri structurante în filosofie, iar acesta este unul subordonat, relativ și neîmplinit în puterea sa de a împinge "inteligibilitatea" filosofică spre întocmirea unor gânduri despre ceea ce se află în lume, despre "lucrurile însele"? Ceea ce putem spune din capul locului este faptul că de la Aristotel încoace, idealul în cauză constituie dominanta filosofiei, "chestiunea" care a instituit reconstrucții filosofice semnificative
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
instituit, a-l separa de "mediul" apariției sale. A proceda astfel, înseamnă a-l despovăra de sine, a-i pierde identitatea, a-l căuta dacă mai este posibilă vreo căutare a sa acolo unde el nu se află și a împinge tema care îl vizează spre un orizont obscur, impropriu și convențional. Uneori, însăși logica-organon, formală în esența sa, deschide un astfel de orizont. De ce? Întâi, fiindcă însăși forma logică a judecății cuprinde relația de corespondență socotită aici, ceea ce înseamnă că
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tulburător, tocmai fiindcă, astfel aflat, subiectul nu pare a mai fi el însuși. Pe fondul timporizării, acceptată măcar cu titlu de ipoteză, poate apărea oricând o "criză" a subiectului, constând în insuportabilitatea operațiunilor timpului, pentru un anumit subiect, care îl împinge pe acesta către o ieșire a sa din timp, prin anularea ființării proprii (timpul fiind, cum știm deja, ființarea "respectivă" însăși, ca durată umplută; e drept, de un anumit fel, cu proprietăți determinate). Atemporalizarea prezentată mai sus ca sursă a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Autoritatea Navală Română - organ tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, denumită în continuare ANR, autoritate de stat în domeniul navigației; ... b) Barja - o navă, destinată transporturilor de marfuri, construită sau modificată în mod special pentru a fi împinsă, si care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice suficiente de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate când nu face parte dintr-un convoi de nave împins; ... c) Carnet de serviciu - documentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176561_a_177890]
-
mod special pentru a fi împinsă, si care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice suficiente de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate când nu face parte dintr-un convoi de nave împins; ... c) Carnet de serviciu - documentul eliberat de Autoritatea Navală Română prin care personalul navigant de pe nave de navigație interioară face dovada calificării, aptitudinii medicale, a timpilor de navigație și a sectoarelor parcurse; ... d) Certificat de echipaj minim de siguranță - documentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176561_a_177890]
-
aptitudinea și calificarea necesare și este desemnată pentru a asigura conducerea navei pe căile navigabile interioare și care-și exercita responsabilitatea la bordul navei; ... f) Convoi - un convoi rigid sau un convoi de nave remorcate; ... g) Convoi rigid - un convoi împins sau o formațiune în cuplu; ... h) Convoi împins - un ansamblu rigid de nave, din care cel puțin una este poziționata înaintea navei (navelor) care asigură puterea pentru propulsie a convoiului, denumită(e) împingător(are); un convoi rigid este considerat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176561_a_177890]
-
Navală Rom��na - organ tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, denumită în continuare ANR, autoritate de stat în domeniul navigației; ... b) Barja - o navă, destinată transporturilor de marfuri, construită sau modificată în mod special pentru a fi împinsă, si care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice suficiente de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate când nu face parte dintr-un convoi de nave împins; ... c) Carnet de serviciu - documentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177406_a_178735]
-
mod special pentru a fi împinsă, si care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice suficiente de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate când nu face parte dintr-un convoi de nave împins; ... c) Carnet de serviciu - documentul eliberat de Autoritatea Navală Română prin care personalul navigant de pe nave de navigație interioară face dovada calificării, aptitudinii medicale, a timpilor de navigație și a sectoarelor parcurse; ... d) Certificat de echipaj minim de siguranță - documentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177406_a_178735]
-
aptitudinea și calificarea necesare și este desemnată pentru a asigura conducerea navei pe căile navigabile interioare și care-și exercita responsabilitatea la bordul navei; ... f) Convoi - un convoi rigid sau un convoi de nave remorcate; ... g) Convoi rigid - un convoi împins sau o formațiune în cuplu; ... h) Convoi împins - un ansamblu rigid de nave, din care cel puțin una este poziționata înaintea navei (navelor) care asigură puterea pentru propulsie a convoiului, denumită(e) împingător(are); un convoi rigid este considerat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177406_a_178735]