18,106 matches
-
în jurul stelei polare în timpul nopții. O stea polară este situată aproape de unul din polii cerești ; în navigația astronomică, poziția sa este un indicator fiabil al direcției unui pol geografic , iar altitudinea sa unghiulară permite determinarea latitudinii. În principiu, o planetă posedă două stele polare, una pentru Polul Nord și cealaltă pentru Polul Sud, însă existența lor depinde de configurația stelelor : este posibil să nu existe o stea suficient de vizibilă cu ochiul liber în direcția unui pol.
Steaua polară () [Corola-website/Science/310393_a_311722]
-
Práxedes Mateo Sagasta, liderul liberal, să formeze un nou cabinet. În noiembrie 1885, Alfonso a murit, înainte să împlinească 28 de ani, din cauza tuberculozei. Urcând pe tron de foarte tânăr, Alfonso nu avusese ocazia unei ucenicii în arta guvernării, dar poseda un tact înnăscut și o judecată sănătoasă, coaptă de încercările exilului. De dispoziție benevolentă și empatică, a câștigat simpatia poporului său prin vizitele în districtele afectate de holeră, sau devastate de cutremurul din 1885. Abilitatea lui în relațiile cu diferite
Alfonso al XII-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310405_a_311734]
-
pentamere. Din fiecare pentonă pornește câte o prelungire asemănătoare cu un ac cu gămălie. Aceste prelungiri sunt diferite de la o specie virală la alta. Ele conțin un antigen specific cu rol în fixarea virusului pe celula gazdă și tot ele posedă și activitate hemaglutinantă. Pentonele conțin în structura lor o toxină responsabilă de efectul citopatic precoce, care apare atunci când în culturile de celule primare sunt inoculate doze mari de virus. Particulele virale au un diametru de 70-90 nm fără prelungiri. Maturarea
Adenoviride () [Corola-website/Science/310467_a_311796]
-
atragere la socialism a gospodăriilor țărănești mici și mijlocii s-a intensificat, fiind însoțită de măsurile coercitive în acest sens. Cooperativa Agricolă de Producție din Găești a luat ființă în 1956, pe baza proprietăților a 27 de familii care anterior posedau 64 ha de pământ. În 1962, anul încheierii cooperativizării agriculturii în România, erau înscrise 1.774 de familii, cu 1.032 ha teren. O dezvoltare economică cunoaște orașul Găești după anul 1967, când, în condițiile noii organizări teritorial-administrative aparține județului
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Meșterii argintari daci practicau și tehnica suflării cu aur. Obiectele de aur descoperite până acum sunt însă într-un număr foarte mic. Explicația (o explicație cel puțin parțială) ar putea fi dată de faptul că numai regele avea dreptul să posede obiecte de aur. Primul rege al marelui stat geto-dac (și, probabil că, înaintea lui, și șefii triburilor) instituise monopolul regal asupra aurului. De-a dreptul impresionantă este cantitatea și calitatea ceramicii geto-dacilor, fapt atestat de descoperirile arheologice. Meșterii daci au
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
medicament vasodilatator și face parte din simpatolitice (alfa blocante). Administrată pe cale orală, yohimbina este indicată în tratamentul impotenței masculine și în cel al hipotensiunii ortostatice (amețeli la ridicare și în poziție verticală), în particular al hipotensiunii induse de medicamentele antidepresive. Posedă de asemenea proprietăți importante de ardere a grăsimilor, precum și mărirea secreției naturale de testosteron. Yohimbina este comercializată sub diverse denumiri: Edex, Erex, Testomar, Yocon, Yohimar, Yohimbe, Yohimex etc. Scoarța de yohimbe conține în afară de yohimbină și alți alcaloizi stereoizomeri cu yohimbina
Yohimbină () [Corola-website/Science/305071_a_306400]
-
În 1902 avea 305 case, cu o populație de 1925 suflete; 630 vite mari cornute și 130 cai; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școală elementară bisericească, unde se învață rusește; o școală de meserii: un spital pentru bolnavi. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 770 desetine. Proprietarul satului, d. E. Râșcan-Derojinski, posedă aci, la Răcăria și Nagoreni, peste 6860 desetine pământ. Pe parcursul anilor 60-70 se constituie un șir de întreprinderi industriale: fabrica de brânzeturi, combinatul de panificație, fabrica de uleiuri eterice, fabrica
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
suflete; 630 vite mari cornute și 130 cai; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școală elementară bisericească, unde se învață rusește; o școală de meserii: un spital pentru bolnavi. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 770 desetine. Proprietarul satului, d. E. Râșcan-Derojinski, posedă aci, la Răcăria și Nagoreni, peste 6860 desetine pământ. Pe parcursul anilor 60-70 se constituie un șir de întreprinderi industriale: fabrica de brânzeturi, combinatul de panificație, fabrica de uleiuri eterice, fabrica de confecții, stație avicolă de incubație, punct de colectare a
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
Chordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală. Încrengătura include acraniatele, ciclostomatele, peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele. Deși sunt foarte diverse, cordatele posedă caracteristici comune. Toate cordatele au schelet axial, intern. La tunicate el este prezent sub formă de coardă doar în stadiul de larvă
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
Chordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală. Încrengătura include acraniatele, ciclostomatele, peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele. Deși sunt foarte diverse, cordatele posedă caracteristici comune. Toate cordatele au schelet axial, intern. La tunicate el este prezent sub formă de coardă doar în stadiul de larvă. La acraniate ea este prezentă toată viața. La cordatele mai dezvoltate, coarda este înlocuită de coloana vertebrală. De
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
faringe sunt amplasate fantele branhiale, foarte bine exprimată la pești, cefalocordate și care sunt prezente la restul cordatelor în stadiul de embrion. Fantele au funcție respiratorie și alimentară. Ele filtrează apa și extrag oxigenul sau substanțele nutritive, în funcție de animal. le posedă simetrie bilaterală. Georgescu, D., "Animale nevertebrate" - Morfofizioloige - Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București, 1997.
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
a comunei constituie 2,667 ha. Satul Elizaveta a fost întemeiat pe moșia boierului Catargiu în anul 1846. În perioada țaristă făcea parte din volostea Slobozia-Bălți. În 1902 în Elizaveta erau 135 case, ave o populație de 1057 persoane. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1120 desetine. Proprietarul satului era Catargi. În anul 1961 este deschisă prima școală din localitate, iar în 1972 și grădinița. Primarul satului este Pelagheia Balțat din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova care a câștigat alegerile din 5 iunie
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
tip de OP cu o calitate înaltă de deservire a clienților. Ocrotirea sănătății populație este asiguata de un Centru al Medicilor de Familie, modernizat în 2013. Cu suportul SA ”Moldova Gaz” în anul 2008 a avut loc gazificarea comunei. Satul posedă o echipă de fotbal - FC "Steaua Iezărenii Vechi" - care activ participă la Campionatului raionului Sângerei, ocupînd locul I in anul 2014
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
și fete, în care au predat Antip Bragagiu, Nicolae Nitcu, Gheorghe Chirade, Gheorghe Bostan, Vasile Banu. La primul recensământ care a cuprins tot imperiul țarist din 1897, Brînza avea 1001 de locuitori (518 bărbați și 483 femei). În 1904 țăranii posedau 1250 desetine; au grădini și vii; cai 146, vite mari 202, oi 400; numărul caselor 94; populația 988 persoane. Îndemnați de preotul Ignatie Mocrițchi și și starostele Ioane Antohi, în 1914 localnicii au pus temelia unei noi biserici mai spațioase
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
dec. 1870 chiar au decedat. Ceilalți, îngroziți, se pregăteau să părăsească din nou satul. Autoritățile au înregistrat școala parohială în 1861, cînd băștinașilor li se interzicea să mai învețe carte în limba lor română. Din cauză că nu erau învățători, care ar poseda limba rusă, lecțiile au fost suspendate de mai multe ori, apoi aceeași școală se redeschide la 1 noiem. 1882, cu concursul arendașului moșiei boierești S. N. Nicolau, care a donat în susținerea ei 100 rub. Au lucrat ca pedagogi Maria Soroceanu
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
specii. Pescuitul are loc de obicei în apele rîului Prut, iar atunci cînd acesta își revarsă apele, în lunca inundată. Se pescuiește în cantități mai însemnate așa specii de pești: crap, caras, șalău și mai rar somn, știucă. Unii pescari, posedînd licență de permisiune pot pescui în apele lacului natural Manta, care se află lîngă teritoriului satului. Dacă pentru apicultori apicultura reprezintă un mic business, nu putem afirma același lucru și despre pescari, ei de-abia dacă asigură familia. Ca orice
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
învățare a scris-cititului din Baraboi a fost deschisă in 1898. Zamfir Arbore ne informează că în 1904 localitatea era inclusă în volostea Copăceanca. Avea 301 case cu o populație de 2.003 oameni, o biserică, cu hramul Sf. Nicolae. Țăranii posedă pământ 2.740 desetine. Sunt vii și grădini cu pomi. S-a introdus uscarea prunelor și a fructelor, care se transportă în Rusia prin Călărași. Într-o publicație din 1910 se demonstrează că satul avea 619 curți, 2031 de oameni
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
a înnoit cu familii stamutate din alte localități și regiuni. Din 1817 consemnează pentru Horilcanii din ocolul Nistruluide Sus 87 de gospodării, moșia aparținînd de asemenia Mănăstirii “Sf. Sava” din Iași. În lunca Nistrului erau multe grădini și livezi. Locuitorii posedau semamaturi de cereale, cultivau tutunul, pescuiau, se ocupau cu păstoritul și creșterea vitelor. Aici era o biserică (veche de lemn), avînd icoane și cărți bisericești rare. Registrul localităților din Basarabia de la 1859 (1961) indică pentru Holercani: sat mănăstiresc, cu 174
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
mori cu aburi, o școala pimară, post de jandarmi, poștă cu cai, a zemstvei, 8 cai și două trăsuri, poștă rurală, primaria și o cârciumă. În anul 1902 populația localității era alcătuită din 995 de bărbați și 1012 femei ce posedau 670 de case de locuit. În 1906 pe teritoriul regiunii Fălești a izbucnit o mare epidemie, în urma căreia a avut de suferit și populația din satul Obreja Veche. La marginea de sud-vest a satului actual este un loc numit "Zamca
Obreja Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305169_a_306498]
-
La începutul secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o populație de 1914 persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului sunt vii și livezi cu pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
moștenire următoarea informație: Limbenii Noi, sau Leonardovca, sat în jud. Bălti, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în 1909 pe Toader Ababii, religia o preda preotul Mihail Virschii. Peste un an frecventau lecțiile 40 de băieți și
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
care 1260 erau ortodocși. La 1904 Zamfir Arbore văzu localitatea cu ochi de geograf și statician: ,Mărăndeni, sat mare în jud. Bălți, volostea Slobozia-Bălți, spre est de șoseaua Bălți-Sculeni. Are 172 case, cu o populație de 920 de suflete. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1231 desetine. Proprietarii Agop și Sergiu Popovici au 2172 desetine. Sunt vii, prisăci și livezi de pomi..., Ce epidemii și cataclisme au putut să zdruncine atât de mult populația că în decurs de 7 ani (1897-1904) au
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
lîngă aceasta mai aveau o sumedenie de obligațiuni și supușenii. Numărați erau numai partea bărbăteasca, indiferent de vîrstă. La începutul veacului douăzeci(1904) în sat erau 144 case cu 820 de suflete.La fiecare gospodărie reveneau cate 6-8 copii.Țăranii posedau pămînt de împroprietărire:1015 de desetine pe care predominau vii și livezi. Boierul Goilav deținea în sat 624 de desetine, în Sărată Nouă- 999 de desetine, în Sărata-de-mijloc - Hîtrești- 1579 de desetine. În sat mai era un heleșteu cu pește
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Carabet și Agop, iar în 1896 sătenii aveau și 180 de porcine. La începutul secolului XX făcea parte din volostea Slobozia-Bălți. Pe atunci Răuțel era un cătun din 19 case, cu o populație de 72 persoane, țărani români. Proprietarii Focșeneanu poseda 1287 desetine, iar Popovici, 2030 desetine. Între anii 1914 și 1917 la marginea satului este construită linia ferată Bălți-Ungheni. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România după care se efectuează reforma agrară. Anuarul din 1924 menționează
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
al Basarabiei face următoarea prezentare: "Brănești, sat în jud. Bălți, așezat pe malul Prutului, între satele Rîteni și Avrămneni (punct vamal). Poartă și numele Butești - Stavro; aparține volostei Bolotina. Numărul caselor 85; populațiunea răzeși români în număr de 925, cari posedă 604 deseatini, sunt vii și grădini fructifere. Răzeșii se ocupă și cu cărăușia spre Avremești". Braniște e baștină generalului basarabean Matei Donici, despre care Iurie Colesnic scrie în enciclopedia „Sfatul Țării” și în vol. I al cărții sale „Basarabia necunoscută
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]