19,897 matches
-
de-al Doilea Război Mondial. Ocupanții germani au încercat reluarea acestei publicații, care a dispărut în anii postbelici . După al Doilea Război Mondial, Voivodina a avut de un nivel scăzut de autonomie în cadrul Șerbiei. Constituția iugoslavă din 1974 a acordat provinciei dreptul de veto în parlamentele sârb și iugoslav în deciziile legate de afacerile sale interne. Constituția sârbă adoptată în același an, reitera faptul că „Republică Socialistă Șerbia cuprinde Provincia Socialistă Autonomă Voivodina și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, care s-au
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
scăzut de autonomie în cadrul Șerbiei. Constituția iugoslavă din 1974 a acordat provinciei dreptul de veto în parlamentele sârb și iugoslav în deciziile legate de afacerile sale interne. Constituția sârbă adoptată în același an, reitera faptul că „Republică Socialistă Șerbia cuprinde Provincia Socialistă Autonomă Voivodina și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, care s-au format prin efortul comun al națiunilor și naționalităților din Iugoslavia în Războiul pentru Eliberare Națională (al Doilea Război Mondial) și revoluția socialistă”. Constituțiile Federației Iugoslave, a Republicii Sârbe și
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Constituția iugoslavă din 1974 a acordat provinciei dreptul de veto în parlamentele sârb și iugoslav în deciziile legate de afacerile sale interne. Constituția sârbă adoptată în același an, reitera faptul că „Republică Socialistă Șerbia cuprinde Provincia Socialistă Autonomă Voivodina și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, care s-au format prin efortul comun al națiunilor și naționalităților din Iugoslavia în Războiul pentru Eliberare Națională (al Doilea Război Mondial) și revoluția socialistă”. Constituțiile Federației Iugoslave, a Republicii Sârbe și, respectiv, a Provinciei Voivodina din
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Voivodina și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, care s-au format prin efortul comun al națiunilor și naționalităților din Iugoslavia în Războiul pentru Eliberare Națională (al Doilea Război Mondial) și revoluția socialistă”. Constituțiile Federației Iugoslave, a Republicii Sârbe și, respectiv, a Provinciei Voivodina din 1974, recunoșteau românii că o minoritate națională constituenta a statului, garantându-le ca atare drepturi colective, fapt care se manifestă și prin extinderea dreptului privind uzul oficial al limbii române. De exemplu, articolul 10 al constituției Voivodinei prevedea
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
10 al constituției Voivodinei prevedea că limba procedurilor judecătorești era aceea folosită de partea care deschidea acțiunea în justiție. în septembrie 1990 președintele Slobodan Milosevici a cauzat pierderea multor drepturi autonome în Voivodina. Deși Voivodina era considerată în continuare o provincie autonomă a Șerbiei, o mare parte din puterile sale autonome, inclusiv votul în președinția colectivă iugoslavă, a fost transferată puterii de la Belgrad. În orice caz, Voivodina și-a păstrat parlamentul și guvernul regional, precum și un numar de alte funcții autonome
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
maternă (1,45 %). Astfel, limba română este a patra limba în funcție de numărul de vorbitori, după sârbă, maghiară și slovaca. Din punct de vedere demografic, populația română din Voivodina a variat la diferitele recensăminte desfășurate din 1880 până în prezent, după cum urmează: Provincia Autonomă Voivodina se îngrijește de asigurarea condițiilor pentru că instruirea membrilor altor națiuni și naționalității (decât cea sârbă) să se desfășoare și în limbile lor, în conformitate cu legea. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 13) În Voivodina există 37 unități de învățământ cu
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
a variat la diferitele recensăminte desfășurate din 1880 până în prezent, după cum urmează: Provincia Autonomă Voivodina se îngrijește de asigurarea condițiilor pentru că instruirea membrilor altor națiuni și naționalității (decât cea sârbă) să se desfășoare și în limbile lor, în conformitate cu legea. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 13) În Voivodina există 37 unități de învățământ cu predare în limba română (între care două licee) iar în Valea Timocului doar două. Un numar de 145 de elevi români din Valea Timocului și Voivodina au participat
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
a susținut un concert sub auspiciile acestei organizații în orașul Alibunar. Prințe oaspeții care au participat la acest eveniment cultural au fost Ion Macovei, ambasadorul României la Belgrad, consulul general al României din Vârșeț, Gabriel Nicola, președintele Consiliului Executiv al provinciei Voivodina Boian Paitici și secretarul pentru informații al provinciei Voivodina Milorad Djuric. Provincia Autonomă Voivodina asigura condiții că informarea publică a cetățenilor, pe lângă limba sârbocroata și scrierile sale, să se efectueze și în limbile și scrierile maghiară, slovaca, română și
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
orașul Alibunar. Prințe oaspeții care au participat la acest eveniment cultural au fost Ion Macovei, ambasadorul României la Belgrad, consulul general al României din Vârșeț, Gabriel Nicola, președintele Consiliului Executiv al provinciei Voivodina Boian Paitici și secretarul pentru informații al provinciei Voivodina Milorad Djuric. Provincia Autonomă Voivodina asigura condiții că informarea publică a cetățenilor, pe lângă limba sârbocroata și scrierile sale, să se efectueze și în limbile și scrierile maghiară, slovaca, română și ruteana, ca și în limbile și scrierile altor naționalități
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
care au participat la acest eveniment cultural au fost Ion Macovei, ambasadorul României la Belgrad, consulul general al României din Vârșeț, Gabriel Nicola, președintele Consiliului Executiv al provinciei Voivodina Boian Paitici și secretarul pentru informații al provinciei Voivodina Milorad Djuric. Provincia Autonomă Voivodina asigura condiții că informarea publică a cetățenilor, pe lângă limba sârbocroata și scrierile sale, să se efectueze și în limbile și scrierile maghiară, slovaca, română și ruteana, ca și în limbile și scrierile altor naționalități. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Milorad Djuric. Provincia Autonomă Voivodina asigura condiții că informarea publică a cetățenilor, pe lângă limba sârbocroata și scrierile sale, să se efectueze și în limbile și scrierile maghiară, slovaca, română și ruteana, ca și în limbile și scrierile altor naționalități. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 15) Mass media apare în Voivodina în șapte limbi. Guvernul finanțează parțial ziare și săptămânale în limbile minorităților naționale, între care și săptămânalul "Libertatea" (Panciova). Statistică Consiliului Europei arată că în română apar 6 ziare și 5
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
de program radio și între o oră și o oră jumătate de program tv în română zilnic. Programele BBC în română sunt retransmise în comuna Alibunar de Radio FAR pe FM. La nivelul anului 2005 s-au difuzat pe teritoriul provinciei autonome 2 300 de ore de programe radio și 218 de ore de programe de televiziune în limba română. În plus, în Voivodina poate fi recepționat canalul 1 ("În direct, România") al Radio România Internațional, care transmite 24 de ore
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
modul prevăzut de lege. Pe lângă această, dispoziția articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Șerbia unde trăiesc minorități naționale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora, în modul stabilit de lege. În Statutul Provinciei Autonome Voivodina ("Buletinul oficial al PAV", nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
naționale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora, în modul stabilit de lege. În Statutul Provinciei Autonome Voivodina ("Buletinul oficial al PAV", nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și limbile maghiară, slovaca, română și ruteana și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și limbile maghiară, slovaca, română și ruteana și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executiv și organele provinciale ale administrației. Română este oficială pe teritoriul PAV în comunele Alibunar, Biserica Albă, Zitiste, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște și Secanj. În comuna Vârșeț română este oficială doar în localitățile Voivodinț
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
și Minoritățile Naționale se ocupă, prin serviciile și departamentele sale, de colectarea și analizarea datelor privind exercitarea drepturilor minorităților naționale în domeniul culturii, învățământului, informării, uzului oficial al limbii și alfabetelor și aplicarea reglementărilor care stipulează acestea. "Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina" se publică, pe lângă limba sârbă, în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana, si grafiile acestora. Adunarea Provinciei Autonome Voivodina este organismul reprezentativ al cetățenilor, care adoptă reglementări pentru executarea legilor și alte reglementări și acte generale ale Republicii
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
naționale în domeniul culturii, învățământului, informării, uzului oficial al limbii și alfabetelor și aplicarea reglementărilor care stipulează acestea. "Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina" se publică, pe lângă limba sârbă, în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana, si grafiile acestora. Adunarea Provinciei Autonome Voivodina este organismul reprezentativ al cetățenilor, care adoptă reglementări pentru executarea legilor și alte reglementări și acte generale ale Republicii Șerbia, a căror executare este încredințată Adunării precum și hotărâri și alte acte generale din sfera să de atribuții. În
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Adunării, concomitent cu limba sârbă (grafia chirilica și latină), în uz oficial sunt și limbile: maghiară, slovaca, română, ruteana și croată. Statutul PA Voivodina prevede că deputații au dreptul să folosească în Adunare oricare din limbile și scrierile oficiale în provincie ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 26). Statutul, hotărârea și actul general al Adunării, precum și actele Consiliului Executiv și ale organelor administrației sunt publicate concomitent în limba sârbocroata și în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
cu limba sârbă (grafia chirilica și latină), în uz oficial sunt și limbile: maghiară, slovaca, română, ruteana și croată. Statutul PA Voivodina prevede că deputații au dreptul să folosească în Adunare oricare din limbile și scrierile oficiale în provincie ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 26). Statutul, hotărârea și actul general al Adunării, precum și actele Consiliului Executiv și ale organelor administrației sunt publicate concomitent în limba sârbocroata și în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 46, alineatul
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
scrierile oficiale în provincie ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 26). Statutul, hotărârea și actul general al Adunării, precum și actele Consiliului Executiv și ale organelor administrației sunt publicate concomitent în limba sârbocroata și în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 46, alineatul 3). Serviciul pentru traduceri al Secretariatului Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale se ocupă printre altele cu traducerea în limbile oficiale a hotărârilor și actelor adoptate de Adunarea PAV, a buletinelor și publicațiilor Adunării
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
interes provincial emise de autoritățile Republicii Șerbia. Totodată, Servicul pentru Traduceri efectuează interpretarea (traducerea) simultană a lucrărilor ședințelor Adunării PAV. Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale numește în baza de concurs interpreți judiciari permanenți pentru tribunalele districtuale din Provincia Autonomă Voivodina (din Novi Sad, Zrenianin, Subotica, Panciova, Sremska Mitrovica și Sombor). Limba română este în uz oficial în tribunalele districtuale din Zrenianin și Panciova. La nivel municipal, română este în uz oficial în curțile de justiție din Alibunar, Biserica
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
valonă și are 10% din populație. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică și conflictele politice și culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică și în sistemul complex de guvernare Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei romane "Gallia Belgica", situată în extremitatea nordică a Galiei, locuită inițial de către belgi, un amestec de popoare celtice și germanice. Aceștia sunt menționați de către Iulius Cezar în Commentarii de Bello Gallico, numindu-i drept cei mai puternici dintre gali: ""Horum
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
un amestec de popoare celtice și germanice. Aceștia sunt menționați de către Iulius Cezar în Commentarii de Bello Gallico, numindu-i drept cei mai puternici dintre gali: ""Horum omnium fortissimi sunt Belgæ"". Numele de „Belgia” provine din "Gallia Belgica", numele unei provincii romane din nordul Galiei care, înainte de invazia romană din 100 î.e.n., era locuită de "Belgae", un amestec de populații celtice și germanice. O migrație treptată a francilor germanici în secolul al V-lea a adus zona sub dominația regilor merovingieni
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
regelui Franței, fie împăratul Sfântului Imperiu Roman. Multe dintre aceste fiefuri s-au unit în cadrul Țărilor de Jos Burgunde în secolele al XIV-lea și al XV-lea. Împăratul Carol al V-lea a extins uniunea personală a celor Șaptesprezece Provincii în anii 1540, făcând din ele mai mult decât o uniune personală, prin Pragmatica Sancțiune din 1549 și și-a sporit influența asupra Principatului Eclesiastic de Liège. Războiul de Optzeci de Ani (1568-1648) a împărțit Țările de Jos în Provinciile
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
Provincii în anii 1540, făcând din ele mai mult decât o uniune personală, prin Pragmatica Sancțiune din 1549 și și-a sporit influența asupra Principatului Eclesiastic de Liège. Războiul de Optzeci de Ani (1568-1648) a împărțit Țările de Jos în Provinciile Unite (în nord, "Belgica Foederata" în latină, „Țările de Jos Federate”) și Țările de Jos Meridionale ("Belgica Regia", „Țările de Jos Regale”). Cele din urmă au fost guvernate succesiv de către habsburgii spanioli și de către cei austrieci și se întindea pe
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]