18,520 matches
-
p. 192. Formularea sa este, pentru cazul francez, foarte corectă. Postmodernismul este o „mișcare de reflux” În condițiile unei „supralicitări” a modernismului. Este vorba Însă, În mod evident, și de constarea unui eșec, fără de care aprecierea „supralicitării” nu-și avea rostul. Astfel putem explica de ce romancierii apăruți În anii 1980, mulți publicați la Minuit, au primit eticheta de “minimaliști”. Ori altceva se Întîmplase În cultura anglo-saxonă. John Barth, « La littérature du renouvellement », in Poétique nr. 48/1981. Titlul original este The
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
înțelegere, dar cu un sistem de valori umane neclintit în aspirația lui spre bunătate și iubire (Demnitatea, Cinstea, Vrednicia, Cuviința, Adevărul, Dreptatea, Blândețea, Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea, Nepăsarea, Vorba fără rost), relevă un înțelept din speța celor dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am înșira tot ce nu face și nu este omul cinstit, am cădea peste portretul mincinosului, al măsluitorului, al iscoadei, al defăimătorului, al fariseului, al tâlharului, al vânătorului
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
și profund manipulată de mituri a momentului, el deplânge conflictul, de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile și idealurile spiritului” girează un rost „înalt și vrednic al vieții”, Comarnescu expune drama intelectualului devotat eticii și adevărului: „Pentru milioanele de oameni ai miturilor și fervorilor naturale, «telurice», cum spune Keyserling, intelectualii intransigenți apar un fel de oportuniști sau negativiști dăunători și primejdioși. Oportuniști când
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
a întregii conduceri, permiteți-mi ca în acest moment solemn, cu ocazia festivității de astăzi, să vă spun „bine ați venit” în mijlocul nostru! Însemnătatea și menirea Institutului Social Român condus de Dvs. prezintă cu atât mai mare interes cu cât rostul lui începe a fi pătruns de masele largi și conștiente populare. În adevăr, de la ursitoarele ce veghează deasupra leagănului nostru și până când preotul ne psalmodiază rugăciunile pentru expiarea sufletului - materialul omenesc ca și orice urmă de civilizație cu care ne-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pornit de la faptul preocupării ce poartă numele geopolitică. Ci, dimpotrivă, de la definiții și științe existente, cu care credeau că trebuie să o pună de acord. Urmarea a fost că, în loc să ajungă să exprime ce se numește geopolitică, ridicând în conștiință rostul și modul de a satisface această preocupare apărută spontan, ca răspuns la unele împrejurări specifice vremii noastre, au construit definiții perfecte în perspectiva anumitor postulate, dar fără legătură cu preocuparea vizată” (Golopenția, 2002, 534). În opinia lui Golopenția există 12
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a unui atribut al firescului, deci al umanului, care înseamnă și cunoaștere, și afirmare de sine. Faptul că există personalități normale și tulburări de personalitate rezultă din însăși modul de a fi al lumii, în sensul că totul are un rost, iar durata existenței persoanei conștiente - de sine și de lume - este limitată; de aceea, individul aspiră mereu la altceva, la o altă realitate, nelimitată. Astfel, împlinirea destinului personal coincide cu sfârșitul ființării sale. Limitele impuse de ordinea realității obiective pot
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fel, majoritatea celor îngrijiți pentru addicție etanolică sau toxicomanii. Cazuistica serviciilor medicale este un sector al populației generale în care tulburările de personalitate sunt frecvente. La acest nivel ele pot fi identificate mai ușor, existând timpul disponibil, iar identificarea are rost pentru prognostic, pentru strategia colaborării între medic și pacient și în perspectiva evaluării costurilor medicale. Perspective ale epidemiologiei tulburărilor de personalitate. Studierea epidemiologiei tulburărilor de personalitate nu e până în prezent realizată decât parțial. Ceea ce se poate aproxima este că în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ucigașii din gelozie, ne-psihopați, care au comis „crime pasionale” Companioni (compliciă de bunăvoie cu criminalul, persoane impulsive, cu unele trăsături antisociale Persoane traumatizate (abuzateă care ucid rudele abuzatoare sau alte persoane (de exemplu, cei care ucid pentru a face rost de droguriă și care manifestă remușcări Criminali impulsivi, fără psihopatie Ucigașii cu trăsături psihopate clare, care ucid „pe cei ce le stau în cale” Psihopații dornici de putere, care ucid când sunt „încolțiți” Psihopați care își planifică acțiunile, nemiloși și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1954), Sputnicul - steluța noastră (1959), Povestea bobului de grâu(1962), precum și prin volumele de proză O scrisoare călătoare (1960) și În scrânciobul vântului (1964). Cunoscător al sufletului infantil, scriitorul îi inițiază pe micii cititori - folosind calea ludicului - în tainele și rosturile lumii (Dor de mamă, 1967). În poezia pentru maturi (Vase comunicante, 1969, Am vrut să știu..., 1971, Scrisoare către tine, 1973, Revenire, 1977, Cântece de iarnă, 1981, și Steaua cea din lacrimă, 1988) deși nu impune o formulă artistică pregnantă
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
a fost cândva imaculată moral, evanescentă, o lume parcă din întâia dimineață a lumii. Se întâlnesc în carte poeme ale extincției, ale închiderii orizontului vieții, în așteptarea clipei tainice a comuniunii cu cosmosul (Oara a-nsirăril’ ei), o lume întoarsă de la rosturile ei. Abia la senectute poeta are timp pentru a se recopilări, în tentația de a ajunge ființă edenică, în consens cu firea, ca în poemul Caprili di Santorin. Cartea a fost tradusă și în limba franceză, sub titlul De dedans
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
Fiule, fiul meu iubit, / Stelele nu-s de ronțăit.// - Doamne, Ți-om da câtă vrei arvună: Umple-ne blidul cu lapte de lună // - Fiule, fiul meu durut,/ Luna, păpușa, nu-i de băut// - Doamne, destul! Murim de foame!/ Fă-ne rost de niscaiva poame!// - Fiule, fiul meu frumos./ Ce cauți tu găsești pe jos”. Negarea absolutului, denigrarea Fulgeratului (Sfântul Pavel) - cum se întâmplă în „lacrimile” nesfințite ale lui Floran (Emil Cioran) - sunt, crede C., mai vinovate decât ravagiile sistemului ideologic al
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
C. de leagăn, inclus și printre speciile folclorului de copii, se află într-o situație specială, datorită destinației sale. De aici monotonia ritmului, refrene provenite din onomatopee sau din limbajul infantil, o lume de animale domestice și sălbatice, cândva cu rosturi magice, invocate să aducă somnul. Își fac însă loc și confesiuni ale mamei sau chiar elemente sociale. Dincolo de caracterul intim, de conținutul individual, c. are un substrat social, istoric, cuprinzând referiri sau chiar comentarii la unele evenimente ce au impresionat
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
septembrie 1935 - noiembrie 1938, sub conducerea unui comitet. C.A. dorește a înfățișa problemele de educație și învățământ, pentru a menține trează și activă grija de școală în dăscălime, pentru o viață culturală „luminoasă prin înțelepciune și bunătate” (Motive și rosturi, 1/1930). Rubrici: „Inițieri în filosofie”, „Însemnări”. Revista publică versuri semnate de D. Paltin, Ion Brădescu și proză de Gheorghe Bujoreanu, alături de numeroase medalioane dedicate unor scriitori români, semnate de Ștefan Pavelescu și N. Țane. C.A cuprinde și câteva
CETATEA ALBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286178_a_287507]
-
dar care vădeau o binevenită combativitate, inteligent „autoprotejată”, la adresa derivei ultrapolitizate și vulgar sociologizante a criticii din perioada 1948-1960, a domniei „realismului socialist”. Ele au contribuit, alături de alte demersuri similare, la normalizarea (limitată, desigur, dar totuși accentuată) a statutului și rostului criticii literare ca activitate specifică, distinctă de propaganda și publicistica de partid. Era epoca reconsiderării factorului estetic în evaluarea literaturii, a redefinirii raportului dintre ideologie (politică) și artă, a renunțării și chiar a denunțării sociologismului din anii ’50, la adresa căruia
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
își găsește însă aici expresia cea mai fericită, placheta Semnul... constituind jurnalul unei iubiri defuncte, cu toate tristețile ce le implică. În Masca Diotimei (1975), titlurile câtorva poeme rezumă pur și simplu „mesajul” liric: „Zămislirea și rodul - acesta ni-i rostul prin care umblăm peste gloria trecerii”, iar cuvântul-cheie este „melancolie” („vastă”, „tainică”). Dăinuim (1976) cuprinde poezii ce se vor patriotice, dar prin supralicitare devin doar versificări patriotarde în manieră vetust pașoptistă. Se rețin vagi înfiorări nostalgice după Satul copilăriei, după
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
dintre traducere și dificultățile ridicate de secvențele în versuri - imnuri etc. - menite a fi cântate), al cărei text a rămas, însă, nepublicat. Exegeții sunt de acord că pasiunea statornică a lui C. s-a concentrat asupra cărților populare și a rostului lor în vechea literatură și cultură românească. Începuse, prin articolele publicate în „Convorbiri literare” și în alte reviste, ca investigator al literaturii moderne, interesându-se cu deosebire de perioada pașoptistă și, în cadrul ei, de demersul literar al lui Mihail Kogălniceanu
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
în Folclorul românesc în perspectivă comparată (1971) într-o concepție unitară, care va fixa metoda precumpănitoare a exegezelor în funcție și de intenția urmărită de autor: stabilirea individualității folclorului românesc prin comparație cu folclorul altor popoare europene. Primul compartiment are rosturi mai degrabă introductive, stabilind câteva repere teoretice: datare și periodizare, clasificare și definiție etc., care pledează pentru folosirea metodei filologice în studiile folcloristice. Al doilea este alcătuit din studii despre aproape toate speciile literaturii populare - balada, bocetul, basmul, povestea, proverbele
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
era atât de bine stabilit, Skinner l-a folosit în continuarea discuției cu sensul de „prezis” sau „controlat”. Noi putem prevedea doar că în viitor vor apărea răspunsuri similare. Apărea aici o chestiune de epistemologie. După Skinner însă, unitatea și rostul științelor predictive nu constau în a oferi doar un răspuns, ci o clasă de răspunsuri. Cuvântul „operator” va fi folosit de Skinner pentru a descrie această clasă. Termenul accentua faptul că atare comportamente acționează (operează) asupra mediului pentru a produce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
disonante; în consecință, disonanța dinăuntrul cuplului corespunde celor două opinii și atinge nivelul maxim. Acest nivel este dat de opinia cea mai disonantă” (ibidem) Exemplele care pot fi date sunt atât de numeroase și de des întâlnite, încât nu are rost să evocăm vreunul. Merită însă subliniată ultima propoziție din formulare: opinia cu cel mai înalt grad de disonanță, susține Festinger, dă măsura disonanței. Certărețul cu cele mai violente „opinii contra” pare a fi întotdeauna cel care declanșează conflictele deschise. Se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sugestii și pentru problemele care ne frământă azi. Dau un singur exemplu: orientarea învățământului universitar - spre teorie sau spre cerințele pieței muncii, spre practică. În urmă cu aproape 70 de ani, Traian Herseni atrăgea atenția asupra pericolului îndepărtării universităților de la rosturile științei. În Europa, stăpânită încă de spiritul gândirii clasice grecești, știința corespunde unor puternice nevoi teoretice și, chiar în științele care servesc practica, simțim nevoia de a înțelege întregul domeniu de fapte. În America, știința s-a legat mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Deosebirea nu purcede neapărat dintr-o diferență de structură psihică (aceasta este mai mult un rezultat), ci din împrejurări istorice diferite. N-avem deci niciun motiv special de a adopta modelul american de știință pentru a înlocui modelul nostru european. Rostul științei rămâne explicația, stabilirea legilor sau a tipurilor, redarea realității așa cum este ea și abia ca o consecință își poate adăuga, față de rostul ei primordial, un rost nou, al aplicațiilor practice (Traian Herseni, 1940/2007, 35, 38, 39). Cu toată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
deci niciun motiv special de a adopta modelul american de știință pentru a înlocui modelul nostru european. Rostul științei rămâne explicația, stabilirea legilor sau a tipurilor, redarea realității așa cum este ea și abia ca o consecință își poate adăuga, față de rostul ei primordial, un rost nou, al aplicațiilor practice (Traian Herseni, 1940/2007, 35, 38, 39). Cu toată bogăția de idei, cu toată vastitatea operei sale, care acoperă domeniile psihosociologiei, antropologiei, sociologiei, istoriei culturii și civilizației, filozofiei, cu toată statura sa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de a adopta modelul american de știință pentru a înlocui modelul nostru european. Rostul științei rămâne explicația, stabilirea legilor sau a tipurilor, redarea realității așa cum este ea și abia ca o consecință își poate adăuga, față de rostul ei primordial, un rost nou, al aplicațiilor practice (Traian Herseni, 1940/2007, 35, 38, 39). Cu toată bogăția de idei, cu toată vastitatea operei sale, care acoperă domeniile psihosociologiei, antropologiei, sociologiei, istoriei culturii și civilizației, filozofiei, cu toată statura sa de enciclopedist, Traian Herseni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
În perioada postdecembristă, mai ales din 2002 când s-a renunțat la vize, o bună parte din copiii celor plecați în străinătate trăiesc singuri. Generația care a crescut ,,cu cheia la gât” pleacă astăzi în lume să-și caute un rost mai bun, pentru ca reîntorși în țară să aibă același nivel de civilizație ca în țările în care au lucrat. Este generația ,,plecată pe afară” interesată de acumulare de bogăție materială cu orice preț, chiar cu cel al pierderii propriei identități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
măsură instrumentul prin care sunt obținute. Subiecților li se solicită acordul sau dezacordul cu formulări generale și rezultă astfel diagnostice sociale cu un grad de generalitate ridicat (de exemplu, „oamenii săraci cu greu pot fi fericiți”). Este însă probabil că rostul filozofiilor pe care aceste răspunsuri le reflectă nu este să reprezinte o teorie sociologică adevărată, ci să ofere orientare în viață celor care le formulează (de exemplu, traducându-se în „eu cu greu aș putea fi fericit dacă aș fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]