20,360 matches
-
În mare parte, ei scriau textele în arabă, și-am zis „Domne, dacă vrei să te adresezi publicului de aici, trebuie să scrii în română!”. Și-au zis: „Bine, scrie tu în română”. Și-am scris, timp de 6 ani, scenarii de piese pentru trupa. Scriam, în general, despre problemele palestinienilor. Am zis - „cum să-l invit eu pe profesorul meu de anatomie sau de știu eu ce, la o piesă care este jucată în limba arabă?”. Este absurd. Las la
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
ai fost pedepsită cu amorțeli și dureri de spate. În toamna trecută, la Sibiu, am lucrat -- pentru prima dată în mod direct - cu patru actori tineri, câteva scene de teatru forum pe tema violenței în cuplu. Împreună am schițat câteva scenarii de conflicte între partneri/iubiți/soți, pe care le-am jucat și apoi discutat cu liceeni. Organizația cu care colaborez este o asociațe pentru drepturile femeilor, micuță dar voinică, care ține în fiecare an un Festival al Egalității de Gen
De ce mai merg la teatru... () [Corola-website/Science/295743_a_297072]
-
să duci mesajul lor în lume în mod autentic, să nu fie deformat în niciun fel.” </i></b> Cum a fost munca de trecere de la cercetare la spectacolul efectiv? Practic, am făcut o serie de interviuri, iar apoi am făcut scenariul, ceea ce a fost destul de simplu, pentru că practic întreg materialul era acolo. La început îmi era foarte teamă, mi se părea puțin imposibil să răzbat ”în lume” cu un astfel de spectacol. Dar mi-am zis că până la urmă asta e
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
acomodeze și încet dar sigur zona devine interesantă pentru clasa de mijloc. Apar galerii ținute de artiști, baruri și cafenele "boeme" și brusc cresc prețurile la imobiliare. Populația inițială nu-și mai permite noile chirii și pleacă. Acesta e un scenariu din multele prin care arta e implicată în înlesnirea acaparării agresive a spațiului urban de către capital. În contextul post-socialist românesc, în special în București și Cluj, gentrificarea este deseori însoțită de agresiuni directe prin care se forțează alungarea ”indezirabililor” - evacuări
APEL LA TEXTE ȘI INTERVENȚII - GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR. 5: ARTĂ ȘI GENTRIFICARE () [Corola-website/Science/295744_a_297073]
-
special în București și Cluj, gentrificarea este deseori însoțită de agresiuni directe prin care se forțează alungarea ”indezirabililor” - evacuări forțate sub diverse pretexte, de la retrocedări la schimbări urbanistice. Numărul 5 al Gazetei de Artă Politică va investiga câteva dintre aceste scenarii, în special legate de contextul local (românesc) și regional (Europa de Est).</div> Chemăm pe oricine interesat să contribuie, să trimită un abstract până pe 28 februarie în vederea publicării online. Adresă de contact: gazeta@artapolitica.ro Gazeta de Artă Politică este o publicație
APEL LA TEXTE ȘI INTERVENȚII - GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR. 5: ARTĂ ȘI GENTRIFICARE () [Corola-website/Science/295744_a_297073]
-
Asta și pentru că piesele noastre sunt orientate către comunitate și oamenii se pot identifica cu personajele și se simt reprezentați. În mod normal, stăm și discutăm împreună despre subiectul specacolului pe care vrem să-l jucăm. Apoi scriem împreună un scenariu, pregătim întrebările introductive și facem follow-up</i> pentru ultimele retușuri. Tindikiti (Educație pentru fete) a fost, de asemenea, foarte educativ. În țara noastră ne aflăm într-un moment în care organzațiile pentru femei încearcă să dezvolte educația fetelor. Încercăm, în
„Comunitățile ar trebui să se ajute reciproc și să se dezvolte împreună” () [Corola-website/Science/295740_a_297069]
-
spectacolul, de a explica, de a pune întrebări, de a modifica cursul evenimentelor. De-a lungul unui spectacol, participanții au posibilitatea de a comenta întâmplările văzute și acțiunile protagoniștilor și de a-și exprima propria opinie; ei pot propune diferite scenarii în care își imaginează cum ar fi acționat ei în locul actorilor. Mai mult decât atât, ei pot intra în spectacol, jucând și improvizând cu actorii pe anumite scene discutate. Funcția de participant este, în acest caz, una reală: spectatorii reprezintă
Facem sau nu teatru pentru toți? Despre proiectul Noul spectator (Új néző) () [Corola-website/Science/295741_a_297070]
-
sigur, zona devine interesantă pentru clasa de mijloc. Apar galerii ținute de artiști, baruri și cafenele „boeme” și brusc prețurile locuințelor cresc. Populația inițială nu-și mai permite noile chirii și este nevoită să plece. Acesta este unul dintre multele scenarii prin care arta înlesnește acapararea agresivă a spațiului urban de către capital. Totuși, demersurile culturale și artistice pot reprezenta și strategii de rezistență și sabotaj împotriva proceselor de dislocare și gentrificare. La lansarea numărului 5 al Gazetei de Artă Politică vom
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
sigur, zona devine interesantă pentru clasa de mijloc. Apar galerii ținute de artiști, baruri și cafenele „boeme” și brusc prețurile locuințelor cresc. Populația inițială nu-și mai permite noile chirii și este nevoită să plece. Acesta este unul dintre multele scenarii prin care arta înlesnește acapararea agresivă a spațiului urban de către capital. Totuși, demersurile culturale și artistice pot reprezenta și strategii de rezistență și sabotaj împotriva proceselor de dislocare și gentrificare. Numărul 5 al Gazetei de Artă Politică investighează scenarii diverse
Lansare Gazeta de Artă Politică #5 - duminică 23 martie ora 19.00 la Centrul Claca* () [Corola-website/Science/295751_a_297080]
-
multele scenarii prin care arta înlesnește acapararea agresivă a spațiului urban de către capital. Totuși, demersurile culturale și artistice pot reprezenta și strategii de rezistență și sabotaj împotriva proceselor de dislocare și gentrificare. Numărul 5 al Gazetei de Artă Politică investighează scenarii diverse legate de acest subiect, în special din contextul local (românesc), dar și european (Polonia, Portugalia) și internațional (Brazilia). Textele și interviurile sunt structurate pe mai multe direcții: Teoria criticii gentrificării și a rolului artei în gentrificare. Relația între artă
Lansare Gazeta de Artă Politică #5 - duminică 23 martie ora 19.00 la Centrul Claca* () [Corola-website/Science/295751_a_297080]
-
mă întâlnesc cu adevărat cu publicul meu. Și atunci, deodată, am simțit că e alt spectacol. Practic aveam o conversație directă cu ei, în care trebuia să controlez totul, încât să nu fie nici prea mult și să urmeze liniile scenariului, a fost foarte interesant. Ei interveneau în spectacol, reacționau de fiecare dată când aveau ceva de spus, când era ceva care îi mișca. Și mi-a plăcut lucrul ăsta, nu m-a deranjat deloc, adică asta am și vrut să
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
spectacolul <b>I Am Special. </b></em><b><i>În ce măsură v-ați implicat în scrierea textului și care a fost aportul vostru în construcția spectacolului?</i></b> Alice Monica Marinescu: Bogdan Georgescu ne-a propus de la început un model de scenariu, noi am făcut diferite exerciții de improvizație, și cam așa s-a conturat primul draft de text. Referitor la scris, am avut mici părți în care am intervenit. Eu, de exemplu, aveam la un moment dat o scrisoare, o reclamație
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
acomodeze și încet, dar sigur, zona devine interesantă pentru clasa de mijloc. Apar galerii ținute de artiști, baruri și cafenele "boeme" și brusc cresc prețurile la imobiliare. Populația inițială nu-și mai permite noile chirii și pleacă. Acesta e un scenariu din multele prin care arta e implicată în înlesnirea acaparării agresive a spațiului urban de către capital. La nivel internațional, manifestările culturale de anvergură, în general cele sportive, cu construcțiile masive aferente, au fost și sunt alte pretexte pentru accelerarea proceselor
Artă, cultură și gentrificare () [Corola-website/Science/295767_a_297096]
-
forțează alungarea ”indezirabililor” - evacuări forțate sub diverse pretexte, de la retrocedări la schimbări urbanistice. Mediul cultural-artistic din România a avut poziții diverse, destul de ambigue și uneori complice în raport cu aceste procese. Numărul 5 al Gazetei de Artă Politică investighează câteva dintre aceste scenarii, în special legate de contextul local (românesc), dar și european (Polonia, Portugalia) și internațional (Brazilia). Textele și interviurile sunt structurate pe mai multe direcții: Teoria criticii gentrificării și a rolului artei în gentrificare Relația între artă, cultura și gentrificare în
Artă, cultură și gentrificare () [Corola-website/Science/295767_a_297096]
-
și-l exploatăm ca să vedem cât de rău e râul. Acum cu ce te ocupi? M-am apucat de masaj și toată vara am fost la mare să fac asta. Și vreau să continui cu asta. Am scris și un scenariu cu un regizor de film, inspirat din experiențe pe care l-am trăit și sper să reușim să facem un film de scurt metraj. L-am scris pe fugă și acum ne apucăm de treabă. Sunt scene din Orășelul Copiilor
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
că legătura dintre artă și putere poate fi una ambiguă, bazată pe o complicitate care nu poate fi definită în termenii tranșanți de „opoziție” versus „colaboraționism”. În acest sens, Batancev dă exemplul colaborării președintelui iugoslav Iosip Tito, în calitate de consultant de scenariu, cu regizorul Veljiko Bulajic pentru realizarea filmului Bătălia de pe Neretva. Textul lui Batancev se încadrează în intenția G.A.P. de a discuta tema confruntării dintre artiști și sistemele politice nu doar din perspectivă locală, ci și în context istoric, regional
Art Up Against Political Systems () [Corola-website/Science/295617_a_296946]
-
în comerț, făceam afaceri de familie. Am fost șase care ne-am născut în aceeași generație și toți ne-am schimbat numele’’. Actorul Dražen Dragojević este prezent permanent pe scenă, comentează diferite intervenții din materialul video și citește fragmente din scenariul spectacolului. În final, întrebările aparent retorice pe care le adresează vizează un tip de atitudine politică marcată de agresivitate, aroganță și manipulare: „De ce îți bați joc de oameni? De ce îi manipulezi pe copii? De ce îți excluzi partenerii?, De ce folosești politica
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
celui care urmează să-l poarte sau dacă nu este făcută în interesul comunității. În Peru, poți să-ți schimbi numele dacă este identic cu al unui criminal cunoscut. În Slovenia nu există nici un fel de interdicții privind schimbarea numelui. Scenariul spectacolului Cu cât suntem mai mulți, cu atât mai repede ne vom îndeplini scopurile conține și interviuri cu familiile artiștilor, mărturii ale unor angajați care se ocupă de probleme juridice privind alegerea unui nume noi, un interviu cu directorul biroului
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
de probleme juridice privind alegerea unui nume noi, un interviu cu directorul biroului administrativ din cadrul Ministerului de Interne, diferite cereri, precum și o scrisoare adresată de către cei trei artiști primului ministru al Sloveniei, pe care am citat-o la începutul articolului. Scenariul spectacolului devine un macro-buletin, o carte de identități în schimbare, în care numele și istoriile lor personale sunt arhivate pe niveluri diferite. Proiectul de adopție în trei a unui nume care este, din mai multe puncte de vedere, o construcție
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
Motivele pentru care Tito a decis să devină producător de film au fost pasiunea lui pentru film și mai ales grandoarea unei povești despre salvarea unor tovarăși răniți. Tito și-a adus contribuția la filmul lui Bulajic în calitate de consultant de scenariu, dar și ca inimos susținător al filmului, îndemnând factorii de decizie din economie și pe cei din armata iugoslavă să ajute în orice fel echipa de filmare. Tito însuși a lucrat la editarea anumitor părți ale scenariului și a fost
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
în calitate de consultant de scenariu, dar și ca inimos susținător al filmului, îndemnând factorii de decizie din economie și pe cei din armata iugoslavă să ajute în orice fel echipa de filmare. Tito însuși a lucrat la editarea anumitor părți ale scenariului și a fost de acord că personajul sau să fie scos din film. Se pare că președintele iugoslav - la sfatul lui Bulajic - a ales să nu pună în umbră lupta colectivă ce trebuia să iasă în evidență în Neretva. Niciun
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
scandal după seria de emisiuni Proiecte scumpe în cinematografia iugoslavă - concepută în Zagreb și interzisă în 1975 - si presat să răspundă la întrebările incomode legate de bugetul filmului. Bulajic a fost indirect acuzat că regizează eșecuri scumpe având la bază scenarii insuficent elaborate, lucru care afectează numărul de filme realizate în Iugoslavia. Până și Tito a fost reticent să-l apere pe Bulajic după acest fiasco, următorul film iugoslav despre război (Sutjeska, 1972) fiind regizat de asistentul lui Bulajic. Cu toate
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
redefinit din perspectiva noilor structuri socio-politice care au adus în Valea Jiului închiderea treptată sau reducerea activității celor mai multe mine, disponibilizări, privatizarea și delapidarea principalelor fabrici din zonă, incursiuni repetate ale minerilor spre București.” (David Schwartz, Capete înfierbântate - Valea Jiului) Regie: David Schwartz Scenariu: Mihaela Michailov Distribuție: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban Muzica: Bobo Burlăcianu Video și documentare video: Vlad Petri Scenografie: Adrian Cristea Un eveniment organizat în parteneriat cu Facultatea de Istorie - Universitatea din București Mai multe detalii despre
”subPământ - Valea Jiului după 1989” - la Facultatea de Istorie București () [Corola-website/Science/295638_a_296967]
-
Liceului Teoretic „Alexandru Vlahuță”. INTRAREA ESTE LIBERĂ. Din februarie până în iunie, coordonatorii atelierului și elevii participanți au abordat mai multe tipuri de exerciții teatrale pornind de la metode de lucru participativ (teatru-forum). Pe baza acestora au fost concepute o serie de scenarii teatrale care au au avut în centru următoarele teme și subiecte: relațiile de familie, relațiile profesor-elev și libertatea de expresie în spațiul școlii, forme de discriminare, stereotipuri și clișee de reprezentare, implicarea tinerilor în schimbarea lumii în care trăiesc. <img
STAI JOS! - ATELIER DESCHIS DE TEATRU CU ADOLESCENȚI () [Corola-website/Science/295900_a_297229]
-
și vorbim? De ce nu facem ceva? A fost mai bine când am fost mai mulți, a fost mai distractiv. [Raul] Astfel noi deja am început să facem sceneta. Asta înseamnă discuția asta. O facem deja. Asta facem acum. Scriem împreună scenariul. Și apoi încercăm să jucăm ceva din el. Vrem să vedem cine vor fi personajele, și cine ce va face. [Tabita] Cu o zi înainte ne jucam pe afară, jucam ceva dintr-o telenovelă văzută la televizor cu o seară
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]