17,517 matches
-
centrul intelectual al califatului mutându-se definitiv la Bagdad unde foști absolvenți de la Gundeshapur vor face numeroase descoperiri importante. În următoarele secole, orașul va fi depopulat devenind în cele din urmă o ruină. În prezent la Gundeshapur nu există un sit arheologic organizat. Cu toate acestea, "Archaeological Research Center of Iran's Cultural Heritage Organization" și "Oriental Institute of the University of Chicago" au declarat încă din anul 2006 că intenționează să facă săpături în zonă.
Gundeshapur () [Corola-website/Science/335361_a_336690]
-
A fost unul dintre cele mai importante orașe din Mesopotamia, fiind de-a lungul timpului capitală a două mari imperii: Imperiul Part (247 î.Hr - 244 d.Hr) și Imperiul Sasanid (224 - 651 d.Hr). În prezent este un important sit arheologic și un celebru punct turistic. Denumirea latină de "", derivat din grecescul "Ktēsiphôn" ("Κτησιφῶν"), este o formă elenizată a denumirii locale de "Tisfōn" sau "Tisbōn". Orașul mai este menționat în scrierile din limba persană, siriacă, arabă și armeană sub denumirea
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
a fost depopulat devenind un oraș fantomă. În anul 1915, Ctesiphon a fost câmpul de luptă pentru o importantă bătălie din cadrul Primului Război Mondial (1914-1918), când armta otomană a învins trupele britanice ce încercau să cucerească Bagdadul. În prezent, Ctesiphon este un sit arheologic extrem de important, stârnind interesul savanților din întreaga lume și este o atracție turistică importantă a Irakului.
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
de obstacole în calea migrației (baraje, diguri) și retragerea excesivă a apei în timpul perioadelor cu debit scăzut. În România și Republica Moldova este o specie rară și pe alocuri vulnerabilă cu declin numeric continuu. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de nisip : Balta Mică a Brăilei, Brațul Măcin, Canaralele Dunării, Cheile Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
populațiilor de pești sunt reducerea debitului cursurilor de apă, poluării și modificările antropice a albiilor râurilor, introducerea unor specii alogene de pești sau a unor cantități mari de pești autohtoni prădători, pescuitul sportiv. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de vad : Apuseni, Călimani-Gurghiu, Cheile Nerei-Beușnița, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Crișul Repede amonte de Oradea, Cușma, Defileul Crișului Negru, Defileul Crișului Repede-Pădurea Craiului, Defileul Jiului, Domogled-Valea Cernei, Lunca Buzăului, Lunca Râului Doamnei, Lunca
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 20 ha. Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară - "Frumoasa" și reprezintă o arie naturală complexă aflată în nord-estul Vârfului Șureanu (2059 m), constituită dintr-un relief glaciar (căldări - depresiuni circulare aflate în regiunile înalte ale munților; custuri - contactul dintre două circuri glaciare alăturate); morene - depozite
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
Obcinele Bucovinei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul Moldovei (Bucovina), pe teritoriul județului Suceava. Aria naturală se află în nord-vestul județului Suceava an Carpații Orientali, pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc și pe cele ale comunelor: Breaza, Brodina, Frumosu, Moldova-Sulița
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc și pe cele ale comunelor: Breaza, Brodina, Frumosu, Moldova-Sulița, Moldovița, Putna, Sadova, Vama și Vatra Moldoviței și este străbătuta de drumul național DN17, care leagă orașul Gură Humorului de satul Mestecăniș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
de satul Mestecăniș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de habitate naturale (Păduri dacice de fag, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
și alpin, Turbării cu vegetație forestiera și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane); ce adăpostesc, conserva și protejază o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
Triturus montandoni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcar de rău ("Eudontomyzon mariae"); precum și două nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina") și un cărăbuș din specia "Cărăbuș variolosus". La baza desemnării sitului se află trei plante ocrotite: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ruginita ("Asplenium adulterinum") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a). Acestea vegetează alături de
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
elatior ssp. leucophylla"), ruja ("Rhodiola roșea"), cruciulița ("Senecio paludosus"), gențiana mov ("Swertia perennis"), ventrice ("Tanacetum macrophyllum"), cimbrișor ("Thymus comosus"), diadema munților ("Trientalis europaea", specie endemica pentru Bucovina), iarbă gâtului ("Tozzia alpina"), pipiriguț ("Eleocharis quinqueflora") sau firuța ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
Tășad este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în vestul Transilvaniei (Bucovina), pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în partea centrală a județului Bihor, pe teritoriile administrative ale comunelor Copăcel și Drăgești, în imediata apropiere de drumul național DN76, care leagă
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
Bucovina), pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în partea centrală a județului Bihor, pe teritoriile administrative ale comunelor Copăcel și Drăgești, în imediata apropiere de drumul național DN76, care leagă municipiul Oradea de Beiuș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
apropiere de drumul național DN76, care leagă municipiul Oradea de Beiuș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.557 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri) încadrată
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.557 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri) încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest (unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali), la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
perioadei geologice sarmațiene din ultimul etaj al miocenului), străbătute de apele "Văii Stracoșului". Aria naturală dispune de un habitat natural ("Peșteri în care accesul publicului este interzis") care adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor comunități de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
viridis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria") sau broasca mare de lac ("Rana ridibunda") În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
sud-estică a județului Cluj (pe teritoriile administrative ale comunelor Luna și Viișoara) și cea vestică a județului Mureș, pe teritoriul comunei Chețani, în imediata apropiere de drumul național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de Turda. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
de drumul național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de Turda. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 694 hectare. Situl include rezervația naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 694 hectare. Situl include rezervația naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]