21,512 matches
-
discuție legalitatea unei renunțări făcută de un rege care deține drepturi ereditare, cu atît mai mult cu cît contravaloarea acestei renunțări, 500 000 de scuzi de aur nu a fost niciodată plătită. Europa statelor naționale are toate motivele să se teamă de o unificare în favoarea lui Ludovic al XIV-lea. Franța ar controla atunci toate coastele atlantice ale Europei, din Țările de Jos pînă în Gibraltar, inclusiv imensul imperiu spaniol din America. Perspectiva oferită de celălalt pretendent la tronul Spaniei, Leopold
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Buda (1686) și ajunge în cîmpia ungară și în Transilvania. Austria, apărătoare a creștinătății, își găsește astfel un nou echilibru, mai puțin indiferent la proble-lele europene decît vrea să pară. Vitalitatea Habsburgilor din Vustria ar putea deci să devină de temut în cazul unei moșteniri spaniole. Dar pericolul principal apare din creșterea puterii, încă puțin vizibilă dar foarte reală, a Hohenzollernilor de Brandenburg, care încep să se afirme în Imperiu. Stăpîni ai Electoratului de Brandenburg din secolul al XV-lea, ei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sînt în stare să obțină un avans hotărîtor. În 1713, tratatele de la Utrecht și Rastadt pun capăt acestui război interminabil Spania este marea învinsă: Filip al V-lea rămîne regele ei dar renunță la tronul Franței. Dezmembrarea de care se temea este consfințită de tratate. Habsburgii din Viena iau partea de moștenie pierdută de Bourbonii din Madrid: Țările de Jos spaniole devin austriece în timp ce statul milanez, regatul Neapole-lui și Sardinia asigură împăratului dominația asupra Italiei. Franța, învinsă, suferă mai puțin de pe urma
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ca un adevărat om de stat. Sacrificînd Silezia, ea obține renunțarea regelui Prusiei. De acum înainte, ea își îndreaptă forțele împotriva adversarilor ei mai slabi, ca Electorul de Bavaria, pe care îl alungă din Boemia. Aliată a Angliei, care se teme de destrămarea Imperiului Habsburgilor, Maria Tereza îl obligă pe fiul Electorului să trateze cu ea (1745). Deci, povara cea mare a războiului trebuie să o ducă Franța. O Franță care nu are nimic de cîștigat și care luptă potrivit unei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și castelelor și se întîmplă ca proprietarii acestora să fie molestați sau masacrați. Aceste izbucniri de violență nu lasă indiferentă burghezia, și ea proprietară de pămînturi și în mod firesc ostilă oricărui atac al proprietății. Și aceasta din cauză că burghezia se teme de o extindere și o intensificare a crizei căreia o mare parte din deputați hotărăsc să-i de a o lovitură. Pentru a stopa răul cît mai este încă timp, în noaptea de 4 august 1789, ei hotărăsc abolirea privilegiilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o dezmembrare care amintește foarte bine procedeele diplomatice ale vechiului regim față de Polonia. Adevărat proconsul al Italiei, Bonaparte trebuie totuși să renunțe la a mai ieși în evidență. El a dat prea multe dovezi de independență pentru a nu se teme de răzbunarea Directoratului. Hotărît să lase Directoratul să se discrediteze singur, el sugerează să i se încredințeze comandamentul unei armate care va cuceri Egiptul, pentru a tăia legăturile Angliei cu Indiile și unde, de altfel, aceasta întîmpină mari dificultăți. Bonaparte
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
domine satul. Administrația este modernizată, Biserica plasată sub autoritatea statului, este adoptată o Constituție autoritară, iobăgia este abolită, iar libertatea individuală este garantată. Dar pămînturile rămîn în mîinile unei nobilimi pe care se sprijină Napoeon, încredințîndu-i conducerea statului. Fiindu-i teamă că într-o zi va fi înlăturată din funcțiile pe care le deține, aristocrația formează totuși, sub conducerea familiei Czartoryski o grupare ostilă lui Napoleon, căreia i se alătură și Biserica. În ciuda acestor nuanțe și chiar dacă modernizarea socială pare mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
devenirea laolalt? a lumii ceva la fel de str?în că �solul de pe Sirius�). �n ce sens istoria disciplinei este �una�? �n sensul c? pornim de la concret, iar apoi, prin metode comparative, facem �tabele sinoptice� ale seriilor de interac?iuni ?i recunoa?tem �n ele o configura?ie. O configura?ie unific? o diversitate de aspecte ale (inter)ac?iunilor (fiecare epoc? � arăt? M. Weber a considerat c? istoricul selecteaz? Analiz?m � că istorici ai disciplinei � fapte, fenomene cu semnifică?ie, iar semnifică
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului, ra?ionalismului, misticismului, criticismului, scepticismului, fideismului). Am putea determina mai adecvat �n acest fel: Ar fi important s? cunoa?tem, de asemenea, institu?iile, organiza?iile sociologilor, �climatul� �n care s-a f?cut sociologie �n diferite epoci, rela?iile sociologiei cu politicul, cu puterea temporar?, implicarea sau dezangajarea sociologului ?i a sociologiei etc. �n fiecare genera?ie se (poate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
copiii s? respecte patria, s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte comuniunea �n cultul drapelului ?i al democra?iei burgheze. Manualele ?i alte scrieri au difuzat o doctrin? a supunerii, a conformismului ?i a respectului social. Inteligen?ia german? se temea de dispari?ia fundamentelor culturale ?i sociale �n fă?a proceselor de ra?ionalizare care afectau organizarea comunitar?. Experien?a democrat? a decep?ionat-o fiindc? p?rea s? �nsemne victoria �mediocrit??îi burgheze�. Este mai u?or s? identific?m
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ionare. O asemenea alunecare este �ns? evident? �n Catehismul pozitivist (1852), �n care Comte dezvolt? ideea c? omul ar fi incapabil s? accead? la cunoa?terea suprem? f?r? religie, aceasta fiind v?zut? că reprezentarea sacralizat? a liantului social, tem? asupra c?reia Durkheim va reveni c�teva decenii mai ț�rziu. �ns? atunci, nu acest mesaj a fost re?inut, ci acela care con?inea viziunea unei societ??i stabile ?i organizate �n jurul unui ritual pe care sociologul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mocratie en Am�rique, op.cit., p. 336]. Dup? Tocqueville, ace?ți indivizi, care formeaz? elementul unitar al noii societ??i � clasa medie � s�nt, f?r? �ndoial?, departe de a fi satisf?cu?i de soarta lor. Dar ei se tem mai mult s? nu fie absorbi?i de c?tre clasele populare dec�ț c? s�nt respin?i de clasele superioare. Insatisfac?ia lor este deci dubl? ?i provoac? dorin?i contradictorii care �n final se anuleaz?. Pe scurt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi trebuiau s? se adreseze for?elor vii, �claselor �n ascensiune�, de care vorbea Gambetta, oferindu-le un �nv???m�nt de �nalt nivel, deschis fă?? de necesit??ile timpului, bazat pe ?tiin?a capabil? s? �ntemeieze ac?iunea. Aceast? tem?, scientist? prin excelen??, nu este monopolul pozitivi?tilor. Ea este simbolul unei �ntregi epoci. Prin v�rst? (n?scut �n 1806), Le Play apar?ine genera?iei lui Comte ?i Tocqueville, de care �l apropie numeroase tr?s?turi, �ntre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
opere ale sociologilor ru?i, germani, italieni, americani ?i francezi, bine�n?eles. 4) �n toamna anului 1895, depunerea statutului Societ??îi de sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul, Gabriel Tarde accept? pre?edin?ia, apoi anim? dezbaterile urm?rîțe de un public mai cur�nd eclectic ?i monden. �n Fran?a ?i �n str?în?țațe, personalit??i renumite �?i dau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
puterea că ?i bog??iile s�nt inegal distribuite, �n beneficiul elitelor care recurg la for?? sau la viclenie pentru a-?i impune o domină?ie �ntotdeauna disputat?. Prin această el aducea o contribu?ie original? la teoria clasei dominante, tem? predilect? a politologiei n?sc�nde, pe care o ilustraser?, �naintea să, Gaetano Mosca (1884) ?i Robert Michels (1911). Transmiterea ?i partajul mo?tenirii leplaysiene �n Fran?a Filantropii, igieni?ții ?i statisticienii sociali �ncearc? s?-?i uneasc? eforturile pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le lipsea at�ț de mult [Kalaora & Savoye, 1989]. Trebuie s? spunem c? la �nceputul anilor 1880 mi?carea leplaysian? era la apogeu: indiferent de criteriul folosit (num?r de adep?i, calitatea lucr?rilor, difuzarea ideilor), trebuie s? recunoa?tem c? nici un alt grup nu se bucură de o a?a mare notorietate. Situa?ia s-a schimbat �ns? �n lunile care au urmat decesului lui Le Play, �n 1882. Mai precis, criza izbucne?te �n decembrie 1885, c�nd
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Science of Society (1927-1928) � postum THOMAS WIlliam I. (1863-1947): Sex and Society (1907); (cu F. Znaniecki): The Polish Reasant în Europe and America (1918) WARD Lester F. (1841-1913): Sociologia pur? (1883) �n leg?tur? cu aceast? etap? Trebuie s? recunoa?tem c?, �n jurul anului 1914, sociologia este departe de a fi uniform?. �n Germania ea r?m�ne confundat? cu economia politic? ?i cu statistică aplicat? sub denumirea de �economie na?ional?�; �n Fran?a ?i �n Anglia, dimpotriv?, ea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nd-o s? progreseze decisiv), Mauss [76] �n primul r�nd, cel care a avertizat sociologii �n privin?a limitelor demersului lor: Este de pu?în folos s? filosof?m asupra sociologiei generale c�nd avem mai �nt�i s? cunoa?tem ?i s? ?tim, c�nd avem at�tea de f?cut pentru a �n?elege� (citat de c?tre L�vi-Strauss �n [8]). Apoi, dup? r?zboi, a secat izvorul stimul?rîi intelectuale ?i al rena?terii internă?ionale ce
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sf�r?ițul primului r?zboi mondial marcheaz? �n Germania �nceputul unei ere burgheze ?i nu declinul ei. �nfr�ngerea din 1918 a pus cap?ț unei ordini politice �n care cea mai mare parte a inteligen?iei germane se temea mai pu?în de transformarea c�ț de dispari?ia fundamentelor culturale ?i sociale. Astfel, este semnificativ faptul c? opera lui Ț�nnies nu-?i �ncepe carieră intelectual? Problematică exprim? destul de bine nelini?tea german? �n fă?a proceselor de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
membrii cunosc, folosesc ?i iau că existente de la sine modurile obi?nuite ?i ingenioase de a le �ndeplini � este fenomen fundamental pentru cei care fac sociologie. �n m?sura �n care un fenomen este fundamental pentru sociologia practic?, el este tem? dominant? a cercet?rilor �n etnometodologie. Această analizeaz? activit??ile de fiecare zi că metode prin care membrii întreprind activit??i vizibil � ra?ionale � ?i � raportabile (�n sensul c? putem da seama de ele) � cu � scopuri � practice, adic? observabile ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
această pare s??i ignore aspectele majore. Dac? sociologia german? r?m�ne, din ra?iuni istorice, deschis? c?tre marxism ?i fenomenologie, nu mai are trecere �n Fran?a unde este �nc? pu?în primit?. �n ansamblu, s? recunoa?tem c? numeroase lucr?ri de istorie sau de prezentare a disciplinei ignor? mai mult sau mai pu?în (cf. [1] ?i [36] lucr?rile str?ine na?iunii autorilor. Fenomen social, sociologia r?m�ne un �indicator� puternic al orient
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
trece cineva pe lângă casă. (Cel mai bine ar fi ca familia să stea îndărătul unui geam gros, ca să poți să-i vezi, dar să nu-i auzi) După știrile de la televizor răsfoit puțin ziarele de duminică. Citit articolul "De ce se tem părinții de adolescenți". E periculos să-ți "sufoci" copiii cu dragostea ta. Se presupune că asta alimentează încăpățânarea și agresivitatea. Zeci de ani s-a predicat teza conform căreia copiii lipsiți de dragoste devin nervoși și inadaptați. Dar prea mult
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
te întrebe. Șefii lui M. zic totuși că rareori se pun întrebări "periculoase". Obișnuiesc să bată câmpii, și de altfel arareori se găsește cineva care să fie "răutăcios" cu un reprezentant de sex feminin. (M. zice că ea, una, se teme cel mai mult de doctorițe. E greu să ajungi la un ton prietenesc cu ele.) Ce mai carieristă a devenit! Program drăguț, în parte meritul subsemnatului. Tartine cu lapți de albișoară, Steinwein, Coeur de filet, Chateau Grolet 1959, șerbet de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
liceu, cât și la colegiu. Realizatorul interviului încheie astfel: "Poate că dr. Spock ar trebui să scrie și o "Biblie a păcii", care ar deveni un succes mondial. L-am ierta dacă și asta s-ar dovedi old-fashioned". Margareta se teme de butelia de aragaz. A citit despre o explozie. Controlez îmbinările și furtunul. Nicio scurgere. Nu-i niciun pericol atât timp cât gazul nu se amestecă cu aerul. În Dalarna am avut primus opt veri la rând; e mult mai periculos decât
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
-și veacul pe-acolo. Problema s-a rezolvat azi-dimineață prin cpt. Rosén. Margareta l-a sunat și i-a relatat situația. Rosén a aranjat să se tragă o derivație de la firele aeriene care trec prin apropierea casei. (Acum Margareta se teme ca nu cumva legătura să funcționeze ca un paratrăsnet!) Ne-am înțeles să avem liniște între 23 și 7. 4 august Cu helicopterul în partea de sud a insulei. Minunat auxiliar. Vezi totul pe teren plat. Ne ținem departe de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]