17,513 matches
-
mecanic elementar efectuat de aceste forțe pentru modificări infinitezimale ale pozițiilor este Lucrul mecanic produs într-o transformare finită de la starea inițială formula 10 la starea finală formula 11 trecând prin stări intermediare înșiruite de-a lungul curbei continue formula 12 în spațiul variabilelor de poziție formula 13 este unde integrala curbilinie este calculată urmând curba formula 12 în sensul de la formula 17 spre formula 18 Relația de mai sus definește lucrul mecanic primit (algebric) de sistem, el nu este o mărime de stare, ci o funcție de transformare
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
sistem oarecare comparând starea sa inițială cu cea finală. Deoarece însă cantitatea de căldură schimbată depinde în general de stările intermediare, măsurătoarea poate fi univocă numai dacă procesul de măsurare e specificat în mai mult detaliu. În măsurători calorimetrice "la variabile de poziție constante", lucrul mecanic efectuat de sistem este nul și cantitatea de căldură schimbată este egală cu variația energiei sale interne formula 37. Aceasta este o "funcție de stare" și variația ei este unic determinată de stările inițială și finală ale
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
efectuat de sistem este nul și cantitatea de căldură schimbată este egală cu variația energiei sale interne formula 37. Aceasta este o "funcție de stare" și variația ei este unic determinată de stările inițială și finală ale sistemului. În măsurători calorimetrice "la variabile de forță constante", cantitatea de căldură schimbată se dovedește a fi egală cu variația unei alte funcții de stare, numită "entalpie", care este legată de energie prin relația: Existența schimbului de căldură arată că starea unui sistem termodinamic nu este
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
cantitatea de căldură schimbată se dovedește a fi egală cu variația unei alte funcții de stare, numită "entalpie", care este legată de energie prin relația: Existența schimbului de căldură arată că starea unui sistem termodinamic nu este complet caracterizată de variabilele mecanice formula 40 principiul întâi al termodinamicii indică existența unei noi variabile de stare, energia internă, măsurabilă prin metode calorimetrice. În practică este preferată o altă variabilă, care exprimă cantitativ senzațiile familiare de „cald” și „rece”. Este vorba despre "temperatură", care
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
unei alte funcții de stare, numită "entalpie", care este legată de energie prin relația: Existența schimbului de căldură arată că starea unui sistem termodinamic nu este complet caracterizată de variabilele mecanice formula 40 principiul întâi al termodinamicii indică existența unei noi variabile de stare, energia internă, măsurabilă prin metode calorimetrice. În practică este preferată o altă variabilă, care exprimă cantitativ senzațiile familiare de „cald” și „rece”. Este vorba despre "temperatură", care poate fi definită empiric pe baza unui experiment numit "contact termic
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
schimbului de căldură arată că starea unui sistem termodinamic nu este complet caracterizată de variabilele mecanice formula 40 principiul întâi al termodinamicii indică existența unei noi variabile de stare, energia internă, măsurabilă prin metode calorimetrice. În practică este preferată o altă variabilă, care exprimă cantitativ senzațiile familiare de „cald” și „rece”. Este vorba despre "temperatură", care poate fi definită empiric pe baza unui experiment numit "contact termic". Fie două sisteme, reunite într-un singur sistem, acesta fiind izolat de exterior printr-un
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
care poate fi definită empiric pe baza unui experiment numit "contact termic". Fie două sisteme, reunite într-un singur sistem, acesta fiind izolat de exterior printr-un înveliș adiabatic. Cele două subsisteme sunt însă separate printr-o interfață "diatermă" (neadiabatică). Variabilele de poziție ale ambelor subsisteme sunt fixate. În aceste condiții nu există schimb de lucru mecanic nici cu exteriorul, nici între subsisteme; nu există schimb de căldură cu exteriorul, dar subsistemele pot schimba căldură între ele. Se zice că cele
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
află în "echilibru termic". S-a dovedit în mod empiric corectitudinea următorului enunț, numit "principiul tranzitivității echilibrului termic": Din aceste considerații rezultă pe cale deductivă că, pentru orice sistem aflat în echilibru termic, există o funcție care, pentru valori fixate ale variabilelor de poziție, este o funcție monoton crescătoare de energia internă; se spune că relația (11) definește o "scară de temperatură" pentru sistem. Temperatura empirică astfel definită nu este univocă: relația formula 43 unde formula 44 este o funcție monoton crescătoare de argumentul
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
termic (un sistem care satisface aceste condiții se numește "termostat"), pe când al doilea trebuie să-și adapteze temperatura la aceea a primului fără a i-o modifica apreciabil (un astfel de sistem se numește "termometru"). Ținând cont de existența unei variabile de stare termică, pe lângă cele mecanice, și alegând ca nouă variabilă temperatura, mai intuitivă și mai ușor accesibilă măsurătorii decât energia internă, relațiile (2) devin ele se numesc ecuații de stare "termice". Relația (6), completată și ea cu variabila temperatură
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
pasul” acestor transformări elementare și crescând numărul lor, se obține la limită o transformare ciclică reversibilă în care se schimbă căldură cu termostate ale căror temperaturi variază continuu. În această limită egalitatea lui Clausius (18) devine unde integrala în spațiul variabilelor de stare se calculează de-a lungul unei curbe închise formula 12 care conține numai stări de echilibru. Rezultă atunci din teorema de integrabilitate că există o funcție de stare, definită până la o constantă aditivă, numită "entropie" și notată tradițional cu formula 82
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
cazul unei transformări ireversibile, se obține, pe baza inegalității lui Clausius (19): Utilizând noțiunea de entropie, se poate da o formulare generală principiului al doilea al termodinamicii: În ecuațiile caracteristice (12) și (13), transcrise acum în scara termodinamică de temperatură, variabilele de stare independente sunt temperatura și variabilele de poziție. Dar alegerea variabilelor independente utilizate pentru caracterizarea stărilor de echilibru poate fi schimbată, după necesitățile problemei; acest lucru se realizează în termodinamică printr-o schimbare simultană de variabile independente și de
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
baza inegalității lui Clausius (19): Utilizând noțiunea de entropie, se poate da o formulare generală principiului al doilea al termodinamicii: În ecuațiile caracteristice (12) și (13), transcrise acum în scara termodinamică de temperatură, variabilele de stare independente sunt temperatura și variabilele de poziție. Dar alegerea variabilelor independente utilizate pentru caracterizarea stărilor de echilibru poate fi schimbată, după necesitățile problemei; acest lucru se realizează în termodinamică printr-o schimbare simultană de variabile independente și de funcție numită "transformare Legendre". Efectuând o transformare
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
Utilizând noțiunea de entropie, se poate da o formulare generală principiului al doilea al termodinamicii: În ecuațiile caracteristice (12) și (13), transcrise acum în scara termodinamică de temperatură, variabilele de stare independente sunt temperatura și variabilele de poziție. Dar alegerea variabilelor independente utilizate pentru caracterizarea stărilor de echilibru poate fi schimbată, după necesitățile problemei; acest lucru se realizează în termodinamică printr-o schimbare simultană de variabile independente și de funcție numită "transformare Legendre". Efectuând o transformare Legendre asupra perechilor de variabile
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
termodinamică de temperatură, variabilele de stare independente sunt temperatura și variabilele de poziție. Dar alegerea variabilelor independente utilizate pentru caracterizarea stărilor de echilibru poate fi schimbată, după necesitățile problemei; acest lucru se realizează în termodinamică printr-o schimbare simultană de variabile independente și de funcție numită "transformare Legendre". Efectuând o transformare Legendre asupra perechilor de variabile formula 100 sau/și formula 101 se rearanjează expresia diferențială (obținută combinând formulele (9), (4) și (21)) după diferențialele noilor variabile, identificând astfel noua funcție. Această funcție
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
variabilelor independente utilizate pentru caracterizarea stărilor de echilibru poate fi schimbată, după necesitățile problemei; acest lucru se realizează în termodinamică printr-o schimbare simultană de variabile independente și de funcție numită "transformare Legendre". Efectuând o transformare Legendre asupra perechilor de variabile formula 100 sau/și formula 101 se rearanjează expresia diferențială (obținută combinând formulele (9), (4) și (21)) după diferențialele noilor variabile, identificând astfel noua funcție. Această funcție este un "potențial termodinamic": derivatele ei parțiale furnizează noile ecuații caracteristice (termică și calorice). Unele
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
termodinamică printr-o schimbare simultană de variabile independente și de funcție numită "transformare Legendre". Efectuând o transformare Legendre asupra perechilor de variabile formula 100 sau/și formula 101 se rearanjează expresia diferențială (obținută combinând formulele (9), (4) și (21)) după diferențialele noilor variabile, identificând astfel noua funcție. Această funcție este un "potențial termodinamic": derivatele ei parțiale furnizează noile ecuații caracteristice (termică și calorice). Unele tratate de termodinamică folosesc termenul de "funcție termodinamică" pentru desemnarea potențialului termodinamic. Potențialele termodinamice utilizate curent sunt enumerate mai
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
în cursul proceselor de evaporare și condensare. Noțiunea de sistem termodinamic poate fi lărgită, pentru a include astfel de fenomene în care masele componentelor sistemului se modifică. Fie un sistem cu formula 124 componente, de mase variabile formula 125 care se adaugă variabilelor de stare. Alegând ca potențial termodinamic entalpia liberă, aceasta va fi o funcție formula 126 Relațiiile (31) trebuie completate pentru a ține cont de noile variabile: unde Funcțiile formula 131 definite în (35) se numesc "potențiale chimice" ale componentelor respective. În acest
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
se modifică. Fie un sistem cu formula 124 componente, de mase variabile formula 125 care se adaugă variabilelor de stare. Alegând ca potențial termodinamic entalpia liberă, aceasta va fi o funcție formula 126 Relațiiile (31) trebuie completate pentru a ține cont de noile variabile: unde Funcțiile formula 131 definite în (35) se numesc "potențiale chimice" ale componentelor respective. În acest formalism masele componentelor apar ca variabile de poziție, potențialele chimice asociate apar ca variabile de forță, iar contribuția schimbului de substanță formula 132 are aspectul unui
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
termodinamic entalpia liberă, aceasta va fi o funcție formula 126 Relațiiile (31) trebuie completate pentru a ține cont de noile variabile: unde Funcțiile formula 131 definite în (35) se numesc "potențiale chimice" ale componentelor respective. În acest formalism masele componentelor apar ca variabile de poziție, potențialele chimice asociate apar ca variabile de forță, iar contribuția schimbului de substanță formula 132 are aspectul unui lucru mecanic. Aplicațiile în "termodinamica chimică" și "" sunt numeroase, la procese ca tranziții de fază sau reacții chimice. Prin definiție, un
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
formula 126 Relațiiile (31) trebuie completate pentru a ține cont de noile variabile: unde Funcțiile formula 131 definite în (35) se numesc "potențiale chimice" ale componentelor respective. În acest formalism masele componentelor apar ca variabile de poziție, potențialele chimice asociate apar ca variabile de forță, iar contribuția schimbului de substanță formula 132 are aspectul unui lucru mecanic. Aplicațiile în "termodinamica chimică" și "" sunt numeroase, la procese ca tranziții de fază sau reacții chimice. Prin definiție, un sistem aflat într-o stare de echilibru va
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
numai dacă transformarea este adiabatică. Iar formulări de genul „entropia Universului crește” sunt fundamental greșite, întrucât Universul, care nu poate fi delimitat precis, nu este un sistem termodinamic. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că, în transformări în care variabilele de poziție rămân constante, ca și în transformări în care variabilele de forță rămân constante, entropia este o funcție monoton crescătoare de temperatura absolută. Conform unei teoreme elementare din analiza matematică, atunci când, în cursul unei asemenea transformări, temperatura se apropie
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
crește” sunt fundamental greșite, întrucât Universul, care nu poate fi delimitat precis, nu este un sistem termodinamic. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că, în transformări în care variabilele de poziție rămân constante, ca și în transformări în care variabilele de forță rămân constante, entropia este o funcție monoton crescătoare de temperatura absolută. Conform unei teoreme elementare din analiza matematică, atunci când, în cursul unei asemenea transformări, temperatura se apropie de zero absolut (valoare pe care nu o poate atinge), entropia
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
atunci când, în cursul unei asemenea transformări, temperatura se apropie de zero absolut (valoare pe care nu o poate atinge), entropia va tinde către o valoare finită sau către formula 138 Dacă tinde către o valoare finită, aceasta este independentă de celelalte variabile de stare și, întrucât entropia este definită până la o constantă aditivă, ea poate fi aleasă zero prin convenție. Afirmația că acesta este cazul, pentru orice sistem, constituie "principiul al treilea al termodinamicii": Rezultă de aici comportarea câtorva mărimi termodinamice atunci când
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
apropiate de pseudocod. begin if <condiție> then sau while <condiție> do repeat for <variabilă>:=<valoare inițială> to <valoare finală> do sau program <nume program>; Este o instrucțiune pentru afișarea pe ecran a unui text (șir de caractere) sau a valorii unor constante, unor variabile sau unor expresii, exceptând date de tip vector sau fișier. Conținutul a ceea ce urmează să fie afișat pe ecran este încadrat de două paranteze rotunde. Lista a ceea ce urmează să fie afișat pe ecran este despărțita prin virgulă. Instrucțiunea WRITELN
Pascal (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/296569_a_297898]
-
fie afișat pe ecran este despărțita prin virgulă. Instrucțiunea WRITELN face aceeași acțiune că și WRITE dar după afișare muta cursorul la începutul rândului următor al ecranului. write ('a=', a); Descriere: afișează pe ecran șirul "a=" după care afișează valoarea variabilei sau constanței "a". Este o instrucțiune care citește de la tastatură o variabilă, cu excepția tipului boolean și a vectorilor. Variabilele se scriu între paranteze și, dacă sunt mai multe variabile, se despart prin virgulă. Instrucțiunea READLN face același lucru ca READ
Pascal (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/296569_a_297898]