173,125 matches
-
sau în afara locuinței copilului, în timp ce dreptul de vizită implică faptul că adultul și copilul au dreptul de a se întâlni față strict la locuința statornică a copilului. Prin urmare dreptul de vizită este un drept mai restrictiv decât cel de acces. În trecut, dreptul de vizitare sau dreptul de acces erau înțelese cu "sensul extins" ca fiind totalitatea interacțiunilor acordate de lege părintelui nerezident ca urmare a divorțului sau separării părinților. Majoritatea documentelor emise anterior anilor 2000-2005 la nivel internațional utilizează
Drept de acces () [Corola-website/Science/322710_a_324039]
-
faptul că adultul și copilul au dreptul de a se întâlni față strict la locuința statornică a copilului. Prin urmare dreptul de vizită este un drept mai restrictiv decât cel de acces. În trecut, dreptul de vizitare sau dreptul de acces erau înțelese cu "sensul extins" ca fiind totalitatea interacțiunilor acordate de lege părintelui nerezident ca urmare a divorțului sau separării părinților. Majoritatea documentelor emise anterior anilor 2000-2005 la nivel internațional utilizează acest sens. În prezent, determinat de Convenției Națiunilor Unite
Drept de acces () [Corola-website/Science/322710_a_324039]
-
mai 1995 dintr-un tată francez și o mamă de româncă. În noiembrie 1997, părinții au divorțat, iar mamei i-a fost atribuit copilul în îngrijire. La 16 decembrie 1999 o judecătorie din București a acordat tatălui un drept de acces care cuprindea o săptămână de contact în timpul sărbătorilor de iarnă și două săptămâni în timpul vacanței de vară. Această decizie a fost contestată, dar în cele din urmă a fost confirmată de către Curtea de Apel București la 3 mai 2000. Tatăl
Lafargue vs. România () [Corola-website/Science/322709_a_324038]
-
pentru a asigura respectarea dreptului tatălui de a menține legături personale cu minorul pentru o perioadă de șase ani de zile. Curtea a făcut, de asemenea, acordarea unei compensații pentru tatăl în temeiul articolului 41 din CEDO. Cu privire la drepturile de acces - art. 21 - Guvernul român a susținut că Convenția nu era aplicabilă în prezenta cauză, având în vedere cazul legate de drepturile de acces și nu de custodie. Cu toate acestea, de asemenea, a susținut că a inițiat o acțiune în
Lafargue vs. România () [Corola-website/Science/322709_a_324038]
-
făcut, de asemenea, acordarea unei compensații pentru tatăl în temeiul articolului 41 din CEDO. Cu privire la drepturile de acces - art. 21 - Guvernul român a susținut că Convenția nu era aplicabilă în prezenta cauză, având în vedere cazul legate de drepturile de acces și nu de custodie. Cu toate acestea, de asemenea, a susținut că a inițiat o acțiune în luna mai 2004, în numele tatălui și că un calendar provizoriu, accesul a fost stabilit într-o hotărâre din ianuarie 2005. Curtea nu a
Lafargue vs. România () [Corola-website/Science/322709_a_324038]
-
aplicabilă în prezenta cauză, având în vedere cazul legate de drepturile de acces și nu de custodie. Cu toate acestea, de asemenea, a susținut că a inițiat o acțiune în luna mai 2004, în numele tatălui și că un calendar provizoriu, accesul a fost stabilit într-o hotărâre din ianuarie 2005. Curtea nu a considerat în mod special rolul articolului 21 din Convenția de la Haga în hotărârea sa. Cu toate acestea, a reiterat că obligațiile pozitive impuse statelor în temeiul articolului 8
Lafargue vs. România () [Corola-website/Science/322709_a_324038]
-
6 ani de zile în care mama nu s-a conformat deciziei judecătorești relativ la programul de legături personale. Curtea a hotărât că autoritățile române nu au reușit să implementeze măsuri adecvate și suficiente pentru a asigura respectarea dreptului tatălui de acces pe o perioadă de aproape sase ani și ca o consecință dreptul său la viața de familie au fost încălcate. Părintelui în cauză i-au fost acordate daune de €15.000 cu titlu de prejudiciu moral și 7.400 € ca
Lafargue vs. România () [Corola-website/Science/322709_a_324038]
-
legilor naționale. Regulamentul stabilește reguli privind jurisdicția (Capitolul II), recunoașterea și executarea (Capitolul III) și colaborarea dintre autoritățile centrale (Capitolul IV) în domeniul responsabilităților părinților. El conține legi specifice privind cazurile de răpire a copilului și referitoare la drepturile de acces. Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 nu se aplică în materie de filiație, adopție, stabilire nume minor, emancipare, obligație de întreținere, acte fiduciare și succesiuni ori în privința măsurilor luate ca urmare a săvârșirii de către minor a unor fapte penale. Indiferent de
Bruxelles II () [Corola-website/Science/322690_a_324019]
-
din dominantele verticale ale ansamblului. Intrarea în curtea interioară se face pe la parterul acestui turn, acoperit cu o boltă semicilindrică. Spre exterior, între două contraforturi mascate parțial de zidurile barbacanei, se află lăcașul de culisare al hersei (grilajul de poartă). Accesul în interiorul turnului se face printr-o scară de piatră, sprijinită pe un arc amplu de zidărie, care conduce spre intrarea de la etajul întâi. De aici, pe scări de lemn se urcă până la galeria de apărare de la ultimul etaj, protejată de
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
un acoperiș în două ape ce urmează traseul incintei. Capela este o constructie de tip sală, încheiată spre răsărit cu o absidă semicirculară ușor decroșată. Fundația absidei suprapune vestigii ale unei clădiri mai vechi, al cărei rost nu este clar. Accesul în capelă se face pe la vest, printr-un portal gotic, singurul element de piatră profilată al construcției. Câteva ferestre de forme diferite se află pe fațadele de vest, sud și est. În peretele sudic al navei, la mică înălțime față de
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
turnului, pivnița, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică, din piatră înecată în mortar, păstrează pănă azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul căreia a fost construită. Destinația inițială a spațiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente în donjon. Accesul se făcea exclusiv printr-o scară practicată în grosimea zidului, care cobora de la etajul întâi. Astăzi intrarea este directă, din exterior, printr-o poartă deschisă la inceputul secolului XX în peretele nordic. Poarta este protejată printr-o copertină de țigle
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
căii pe care se deplasează vehiculele: iii) după sistemul de construcție în funcție de numărul de cabluri: Orice instalație pe cablu, de persoane in acest caz, se compune din următoarele categorii: - stațiile de plecare și de sosire (amenajate corespunzător pentru deservirea utilizării accesului de persoane); - traseul sau calea telefericului, reprezintă acea linie dreaptă sau parabolică care unește stațiile de capăt formând calea aeriană de circulație a vehiculelor: - calea aeriană formată din cablurile de oțel-cele 2 cabine pentru persoane de capacitate diferită conform criteriilor
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
este folosită în tranzacțiile cu Bitcoin pentru a asigura confidențialitatea. "Cheia privată" este utilizată pentru a decripta textul cifrat și pentru a crea o semnătură digitală. Un mesaj creat cu cheia privată a emițătorului poate fi verificat de oricine, prin acces la cheia publică corespunzătoare, astfel asigurându-se autenticitatea mesajului. Principiile sistemului sunt descrise în referatul din 2008 a lui Satoshi Nakamoto. Bitcoin folosește algoritmul SHA-256, ca protocol de proof-of-work. Lanțul de blocuri este un registru public comun pe care se
Bitcoin () [Corola-website/Science/322707_a_324036]
-
Substanțele degivrante recente au în compoziție alte săruri, cum ar fi clorura de calciu și clorura de magneziu, care contribuie la scăderea punctului de îngheț al apei și produce în același timp o reacție exoterma. În prezent, degivrarea căilor de acces (parcări, ălei, pavaje, scări exterioare, căi de rulare, platforme de încărcare și poduri) se poate realiza tot prin intermediul instalării unor cabluri electrice. Acestea sunt instalate sub asfalt sau beton, fiind invizibile și eficiente. În cazul "degivrării acoperișurilor și jgheaburilor", se
Degivrare () [Corola-website/Science/322727_a_324056]
-
parte de memorie care poate fi și citită și scrisă în același timp. Intensitatea aritmetică este definită ca numărul de operații efectuate per cuvânt de memorie transferată. Este important pentru aplicațiile GPGPU să aibă intensitate aritmetică înaltă altfel latența de acces la memorie va limita accelerarea calculului. Aplicațiile GPGPU ideale au seturi mari de date, paralelism de nivel înalt, și dependență minimă între elementele de date. Există o varietate de resurse de calcul disponibile pe GPU: De fapt, programatorul poate înlocui
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
de ieșire. O operație de adunare ce urmează imediat după utilizează comparatori de adresă pentru a vedea dacă valorile de ieșire se mapează la slotul de ieșire curent. Procesorul de fragment este capabil să citească texturi într-un mod de acces aleatoriu, astfel încât poate aduna informații din orice celulă din rețea, sau din celule multiple din rețea, dupa preferințe. Operația de sortare transformă un set neordonat de elemente într-un set ordonat de elemente. Implementarea cel mai des întâlnită pe GPU
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
a avut loc în martie 285, în apropiere de Margus, azi Požarevac, în Republica Serbia, pe malurile râului "Margus", actuala Velika Morava. În bătălie au fost opuse armatele împăraților romani rivali Dioclețian și Carinus. În 282, când împăratul Carus a acces la putere, și-a ridicat pe cei doi fii ai săi, Carinus și Numerian, la demnitatea de "caesar". La moartea lui Carus (25 decembrie 283), Carinus, desemnat de tatăl său drept succesor, a devenit împărat. Dar Numerian, proclamat împărat de
Bătălia de la Margus () [Corola-website/Science/322744_a_324073]
-
calcul puse în paralel în interiorul unui nucleu(arhitectură super-scalară) sau a unei linii de execuție cu mai multe etape(arhitectură super-pipeline). Cu toate acestea, fără o creștere proporțională a vitezei memoriei, aceste abordări au dus doar la creșterea timpilor de acces la memorie. Mai mult, datorită imposibilității de a avea unui număr mare de accesări concurente la memorie, nucleele de procesare complexe ajung să nu folosească la maxim linia de execuție(engleză:pipeline) și lățimea de bandă maximă a memoriei. Aceste
Cell (procesor) () [Corola-website/Science/322782_a_324111]
-
între care există o bună sincronizare, se spune că aceste sisteme au un cuplaj strâns. În cazul arhitecturilor cu memorie partajată s-a pornit de la mașina von Neumann, iar fiecărui procesor i s-a adăugat o memorie cache, pentru un acces mai rapid la date și instrucțiuni. Deoarece memoria este partajată, dezavantajul major îl constituie scăderea performanțelor sistemului odată cu creșterea numărului de procesoare. În funcție de resurse, există două tipuri de sisteme, care la rândul lor se împart în următoarele arhitecturi: Calculatoarele din
Arhitectură cu memorie partajată () [Corola-website/Science/322787_a_324116]
-
creșterea numărului de procesoare. În funcție de resurse, există două tipuri de sisteme, care la rândul lor se împart în următoarele arhitecturi: Calculatoarele din această categorie au ca trăsătură esențială faptul că procesoarele care folosesc o memorie partajată, au același timp de acces la memorie. Totuși un număr prea mare de procesoare poate introduce întârzieri, pentru că apare accesul concurent la aceeași resursă. Procesoarele ce comunică cu memoria sunt conectate prin intermediul unei rețele. Această arhitectură reprezintă o îmbunătățire a versiunii anterioare. Aici fiecare procesor
Arhitectură cu memorie partajată () [Corola-website/Science/322787_a_324116]
-
se împart în următoarele arhitecturi: Calculatoarele din această categorie au ca trăsătură esențială faptul că procesoarele care folosesc o memorie partajată, au același timp de acces la memorie. Totuși un număr prea mare de procesoare poate introduce întârzieri, pentru că apare accesul concurent la aceeași resursă. Procesoarele ce comunică cu memoria sunt conectate prin intermediul unei rețele. Această arhitectură reprezintă o îmbunătățire a versiunii anterioare. Aici fiecare procesor conține o memorie cache. Dacă datele necesare procesorului se găsesc în cache-ul aferent acestuia, atunci
Arhitectură cu memorie partajată () [Corola-website/Science/322787_a_324116]
-
arhitectură reprezintă o îmbunătățire a versiunii anterioare. Aici fiecare procesor conține o memorie cache. Dacă datele necesare procesorului se găsesc în cache-ul aferent acestuia, atunci procesorul le utilizeaza, fără a mai apela la memoria partajată. Astfel se reduce timpul de acces și se reduce în anumite proporții si accesul la aceeași resursă aflată în memorie. Dacă unele date din memoria partajată sunt conținute și în memoriile cache, atunci modificarea datelor din memoria comună presupune și modificarea datelor din memoriile cache, lucru
Arhitectură cu memorie partajată () [Corola-website/Science/322787_a_324116]
-
fiecare procesor conține o memorie cache. Dacă datele necesare procesorului se găsesc în cache-ul aferent acestuia, atunci procesorul le utilizeaza, fără a mai apela la memoria partajată. Astfel se reduce timpul de acces și se reduce în anumite proporții si accesul la aceeași resursă aflată în memorie. Dacă unele date din memoria partajată sunt conținute și în memoriile cache, atunci modificarea datelor din memoria comună presupune și modificarea datelor din memoriile cache, lucru necesar pentru asigurarea consistenței. În cazul arhitecturii NUMA
Arhitectură cu memorie partajată () [Corola-website/Science/322787_a_324116]
-
asigurarea consistenței. În cazul arhitecturii NUMA, fiecare procesor are asociată o memorie locală, iar toate memoriile locale formează o memorie văzută ca un tot unitar, ca un spațiu unic de adrese. Atunci când procesorul accesează date din memoria locală, timpul de acces va fi unul scurt, spre deosebire de cazul în care procesorul accesează date din memoria locală aferentă altui procesor. În cel de-al doilea caz timpul va fi mai mare datorită transportului datelor prin rețeaua de interconectare. O trăsătură esențială pentru mașinile
Arhitectură cu memorie partajată () [Corola-website/Science/322787_a_324116]
-
vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete de zid, perforat doar de accesul central, în ax, și două ferestre laterale. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura de zid a iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis în jurul crucii de sub boltă. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]