179,567 matches
-
râul Adda pentru a fluidiza traficul cu Como și Milano: Podul Azzone Visconti (1336-1338), Podul Kennedy(1956), Podul Alessandro Manzoni(1985) și un pod feroviar. Descoperirile arheologice din zonă atestă prezența Celților pe aceste meleaguri înainte ca romanii să construiască aici un castru. După căderea Imperiului Roman de Apus, lombarzii au pus stăpânire pe oraș în secolul al VI-lea. Acestora le-au urmat Francii, care în final au transformat orașul în marcă (unitate administrativă de frontieră în timpul Dinastiei Carolingiene și
Lecco () [Corola-website/Science/297326_a_298655]
-
de Al Doilea Război Mondial, orașul a fost un centru important al Rezistenței italiene împotriva ocupației germane. Acțiunea romanului lui Alessandro Manzoni, "I promessi sposi", se petrece în Lecco, un oraș atât de familiar autorului care și-a petrecut copilăria aici. În 1993, 10 persoane de diferite naționalități au înființat în Lecco asociația multiculturală "Les Cultures". Italienii reprezintă grupul etnic majoritar, însă orașul găzduiește minorități din Europa, Asia, Asia de Sud, America de Nord, America de Sud și Africa. Lecco are printre locuitorii săi reprezentanți ai grupurilor
Lecco () [Corola-website/Science/297326_a_298655]
-
care fusese masiv depopulată în urma invaziilor popoarelor migratoare, intenția împăratului fiind ca astfel să întărească apărarea acestei frontiere a imperiului în fața puternicului Regat Avar. Cu timpul, noii sosiți au intrat în contact cu autohtonii iliri și cu coloniștii romani rămași aici, amestecându-se cu aceștia, rezultatul sintezeii fiind croații actuali. Cea de-a doua teorie, mai puțin susținută, afirmă că la origine croații ar fi un trib de origine ariană, din ramura alano-sarmatică, care la un moment ulterior în timp a
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Valea Ialomiței - Orașul de Floci. Orașele se aflau în proprietatea domniei, care le administra prin intermediul unui vornic domnesc, un pristav pentru iarmaroace, un birar și un folnog. Orășenii se ocupau mai mult cu agricultura, judecând după felul dărilor lor. Totodată, aici se regăseau și negustorii localnici. Proprietarii de pământuri cu drept de moștenire, care aveau sate sau oameni pentru a le lucra, formau clasa boierilor. Aceștia erau datori domnitorului cu serviciul militar și erau puși în dregătorii. Pământurile lor erau păstrate
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
un bolovan de sare”", ceea ce demonstrează cum singură vânzarea sării a fost de ajuns pentru ca acea cetate să fie ridicată. Mircea a avut inițiativa să înființeze o mină de aramă la Baia de Aramă cu puțin înainte de anul 1392. Zeciuiala provenită de aici a fost dăruită mănăstirii Tismana, care o comercializa sau o utiliza la manufactura produselor specifice (clopote, sfeștnice etc.). Arama sau obiectele realizate din aceasta erau exportate în Ardeal și alte zone (spre exemplu, cetatea Caffa a cumpărat trei clopote de
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
ridicată probabil în vremea lui Radu I și aflată la cca. un kilometru depărtare, la piciorul muntelui Cozia, în locul strâmt unde se curma valea Oltului. După clădirea noii mănăstiri pe un teren mai larg, călugării și starețul s-au mutat aici, păstrând însă vechile privilegii, averi și moșii. Alte mănăstiri din Țara Românească ce ființau în vremea lui Mircea erau cele ale starețului Nicodim, Vodița și Tismana, mai apoi Cotmeana în județul Argeș, ridicată de Mircea în 1389, Snagov, atestată în
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
logofătul, jupân Șerban, Radul al lui Stan și jupân Gal. La acestea se mai adaugă biserica de la Brădet și prin tradiție cele de la Scoreiu și Rășinari. P. P. Panaitescu presupune că mai exista o mănăstire și în Țara Făgărașului, căci aici este menționat „Stanciul egumenul”. În vremea lui Mircea au fost continuate daniile către mănăstirea Cutlumusi de la Muntele Athos, ctitorită și dăruită de către înaintașii săi Nicolae Alexandru și Vladislav Vlaicu. Deși nu s-a păstrat hrisovul de danie, un document din
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
zonă umedă mlăștinos își păstrează caracterul natural deosebit în formă de vechiul rău dată sălbatic ( păduri Rin acoperite de brațele luncile Rinului, sursele de ape subterane, râuri ) . în Occident domină Vosges, Vosges sau incizate vai largi de afluenții râului Ill, aici sunt pășunile de altitudine ( bastoane de mare ), care alternează cu păduri, Grand Ballon 1424 de metri ( ex - minge Guebwiller ) este punctul culminant al Alsacia, este situat în Rinului de Sus ; la poalele munților Vosges sunt legătură dintre cele două seturi
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
Veneția este împărțit în șase părți, numite sestiere: Dorsoduro, Santa Croce, Sân Polo, Sân Marco, Cannaregio și Castello, cuprinzând 118 insule și 354 poduri. Piața Sân Marco poate fi considerată "centrul centrului" orașului, una dintre cele mai frumoase din lume. Aici se gaseste Bazilica Sân Marco, Palatul Ducal ("Palazzo Ducale") și campanila bazilicii. Un alt simbol al orașului este Podul Rialto pe care se găsesc magazine. Alte importante monumente venețiene sunt: Arsenalul ("Arsenale di Venezia"), Bazilica Santa Maria della Salute și
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
Mai devreme s-a ridicat bazilica pe Torcello, Santa Maria Assunta. Din secolul al VII-lea este biserică Sân Giacomo di Rialto ("Chiesa di Sân Giacomo di Rialto"), care trece drept cea mai veche biserică din centrul Veneției, desi și aici, ca la majoritatea bisericilor, au fost aduse mari modificări arhitecturale. La biserică Sân Giovanni Battista Decollato ("Chiesa di Sân Zan Degolà") se menține încă materialul original pe o porțiune mai mare, precum și la biserică Sân Giacomo dall'Orio ("Chiesa di
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
După distrugerea hanatului heftalit de către împăratul bizantin Iustinian I (527-565) în jurul anului 560, hazarii se deplasează spre vest, stabilindu-se pe teritoriul actualului Daghestan. Principalele centre de putere se aflau în Balangar pe Sulak și în Samandar, în zona Terek. Aici intră în uniune cu o serie de triburi turcice "„kök”" (sau "„gök”"), adică turcii albaștri, și cu alanii (supranumiți "așii" ori "iașii", grup etno-lingvistic iranic, scito-sarmat), iar în 567 recunosc supremația unui han turcic din dinastia Așina, de origine alană
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
Rhodon (care în greacă înseamnă "trandafir"), pe care a luat-o de soție și în onoarea căreia și-a botezat insula Rodos. În fiecare an, insula este vizitată de aproximativ 1.000.000 de turiști, mai ales datorită faptului că aici clima este blândă, iar soarele strălucește aproape tot timpul anului. Rodos este un adevărat paradis pentru turiști. Nu numai că insula este plină de plaje frumoase, înconjurate de apele calde ale mării, dar ea și adăpostește minunatele ruine antice (în
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
așa că această acțiune a eșuat. Aceștia s-au predat, fiind împușcați în stradă, fără judecată, cadavrele lor fiind lăsate în stradă timp de 3 zile. La locul respectiv a fost pusă o placardă pe care scria „Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de țară". De asemenea au fost aduși elevi de la școlile din capitală pentru a vedea cadavrele. În toată țara au început din ordinul lui Carol al II-lea execuții sumare ale legionarilor, cel puțin 300 de
Armand Călinescu () [Corola-website/Science/297345_a_298674]
-
partidului (termenul face distincția dintre comuniștii încarcerați în țară și cei aflați în exil în Uniunea Sovietică - "facțiunea moscovită"). Dat fiind statutul său de lider comunist de frunte, este transferat în lagărul de la Târgu Jiu în timpul regimului lui Ion Antonescu, aici petrecându-și cea mai mare parte a detenției în timpul celui de-al doilea război mondial. Închis în aceeași celulă cu Nicolae Ceaușescu, devine mentorul politic al acestuia din urmă. În august 1944, înainte de lovitura de stat, i se da drumul
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară. Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii - Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
sub ocupația italiană și „moștenit” de baronul ungur de origine aromână Gyula Cseszneky când italienii au lăsat locul ocupanților germani. Populația locală nu a susținut această inițiativă, cum nu a susținut nici proiectul liderului comunist Dimitri Vlahov de a întemeia aici o „regiune autonomă aromânească” după modelul sovietic, în cazul unei biruințe a comuniștilor în războiul civil grec (1945-1949). Autoritățile locale au proclamat loialitatea lor față de statul grec, pentru a evita acuzațiile de „separatism” și a păstra, pe cale pașnică și pe
Mețovo () [Corola-website/Science/297367_a_298696]
-
tărmul mării, mărginit de hoteluri moderne și terase ale cafenelelor, poartă numele „cheiul Argonauților”. Refugiul împădurit al zeilor și eroilor Greciei antice, muntele Pilion este cadrul de desfășurare a unui mare număr de aventuri amuzante sau dramatice din mitologia greacă. Aici, la nunta lui Peleu cu Thetis, Eris a aruncat faimosul măr al discordiei, aici s-au îmbarcat Argonauții pentru a porni în căutarea Lânii de Aur și tot aici Titanii s-au străduit zadarnic să înghesuie pe Pilion peste Ossa
Volos, Grecia () [Corola-website/Science/297369_a_298698]
-
Refugiul împădurit al zeilor și eroilor Greciei antice, muntele Pilion este cadrul de desfășurare a unui mare număr de aventuri amuzante sau dramatice din mitologia greacă. Aici, la nunta lui Peleu cu Thetis, Eris a aruncat faimosul măr al discordiei, aici s-au îmbarcat Argonauții pentru a porni în căutarea Lânii de Aur și tot aici Titanii s-au străduit zadarnic să înghesuie pe Pilion peste Ossa. Muntele Pilion este presărat cu 24 de sate pitorești, cuibărite pe pantele sale, printre
Volos, Grecia () [Corola-website/Science/297369_a_298698]
-
unui mare număr de aventuri amuzante sau dramatice din mitologia greacă. Aici, la nunta lui Peleu cu Thetis, Eris a aruncat faimosul măr al discordiei, aici s-au îmbarcat Argonauții pentru a porni în căutarea Lânii de Aur și tot aici Titanii s-au străduit zadarnic să înghesuie pe Pilion peste Ossa. Muntele Pilion este presărat cu 24 de sate pitorești, cuibărite pe pantele sale, printre livezile de castani, măslini, meri, piersici și peri. Arhitectura vechilor locuințe de la Pilion este caracteristică
Volos, Grecia () [Corola-website/Science/297369_a_298698]
-
42 î.Hr., pentru că s-a alăturat lui Octavianus și lui Antonius contra lui Cassius și lui Brutus, învingătorii l-au declarat "oraș liber". Un asemenea privilegiu impunea obligația morală de lealitate înafara oricărei suspiciuni. În 50, Sfântul Pavel a predicat aici creștinismul, un număr de salonicieni convertindu-se la creștinism. Mai târziu, împăratul Galeriu și-a ales aici domiciliul și a început să-și construiască palatul și numeroase alte edificii publice. În lupta contra creștinilor, l-a martirizat pe Sfântul Dumitru
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
învingătorii l-au declarat "oraș liber". Un asemenea privilegiu impunea obligația morală de lealitate înafara oricărei suspiciuni. În 50, Sfântul Pavel a predicat aici creștinismul, un număr de salonicieni convertindu-se la creștinism. Mai târziu, împăratul Galeriu și-a ales aici domiciliul și a început să-și construiască palatul și numeroase alte edificii publice. În lupta contra creștinilor, l-a martirizat pe Sfântul Dumitru, care a devenit sfântul patron și ocrotitor al orașului. Constantin cel Mare pornește construcția fortificațiilor și a
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
a devenit sfântul patron și ocrotitor al orașului. Constantin cel Mare pornește construcția fortificațiilor și a portului artificial care continuă dezvoltarea economică a orașului. Totuși fondarea Constantinopolului, și concentrarea puterii politice și religioase, în acest nou oraș, care decurge de aici, îndepărtează Tessalonica de rolul central pe care putea să-l spere prin poziția sa geografică. În 390, Theodosiu I a dispus masacrarea populației care se revoltase, existând între șapte și zece mii de victime. Începând din secolul următor, Thessalonica a devenit
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
Orient și constituind, timp de mai multe secole, majoritatea locuitorilor din acest oraș. Începând din secolul al XVII-lea și până la integrarea în Grecia, în 1912, orașul a fost centrul mișcării mesianice evreiești, declanșat de Sabbatai Tsevi. Sabbateenii erau grupați aici până la schimburile de populații care i-au condus în Turcia în anii 1920. În 1909, Federația Socialistă Muncitorească din Salonic, vizând reunirea muncitorilor de toate originile, dar majoritar evreiască, a fost fondată de Abraham Benaroya. În secolul al XIX-lea
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
secolul al XIX-lea, orașul era al treilea oraș din Turcia, ca mărime, și un important centru politic. Partidul Unire și Progres a văzut lumina zilei la Salonic, ca și primele loje masonice turcești. Revoluția constituțională din 1908 a debutat aici, ceea ce i-a conferit orașului supranumele de "Kaaba Libertății". După ce a fost detronat, la 27 aprilie 1909, sultanul otoman Abdul-Hamid al II-lea a avut domiciliul obligatoriu în acest oraș, în locuința Allatinilor. Salonic este locul nașterii lui Mustafa Kemal
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
în 1941 și a rămas sub ocupație germană până în 1944. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, germanii și-au instalat "Cartierul General" al armatei de ocupație la "Salonic". Germanii au deportat masiv evreii, din comunitatea sefardă, din oraș, instalați aici din secolul al XVI-lea. Se estimează că 98% din această comunitate a fost exterminată în timpul shoah. După Al Doilea Război Mondial și începutul Războiului Rece, orașul cunoaște dificultăți. Cortina de Fier a întrerupt toate căile comerciale care îmbogățiseră orașul
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]