172,816 matches
-
ritualuri sunt unice În felul lor printre izvoarele referitoare la religia romană, mai ales pentru că ele alcătuiesc o unitate, pot fi datate cu certitudine și se inserează În situații istorice și economice particulare. Este vorba despre următoarele texte: - 1 făgăduințe, voturi pentru sănătatea vitelor (83) - 2 ritual care precede semănatul (132) - 3 ritual care precede culesul (134) - 4 rărirea unui crâng (sacru) (139) - 5 săpături efectuate Într-un crâng (sacru) (140) - 6 lustratio agri (suovetaurilia) (141) - 7 tratamentul luxațiilor (160) Cato
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Urken identifica alți autori care au publicat cercetări care pot fi considerate a fi de tip „alegere socială”: Lhuilier<footnote Potrivit lui Urken (1991), Lhuilier era un matematician din Geneva care a folosit lucrările lui Condorcet pentru a critica sistemele de vot din orașul său: „Deși Lhuilier se referă la Essai demonstrând că este familiar cu această lucrare, orientarea sa vădește o preferință pentru poziția dezvoltată de Condorcet în lucrarea din 1792.” [Urken, 1991, p. 217]. footnote> (1794), Collin și Prosperin (1867
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu această lucrare, orientarea sa vădește o preferință pentru poziția dezvoltată de Condorcet în lucrarea din 1792.” [Urken, 1991, p. 217]. footnote> (1794), Collin și Prosperin (1867), Collin (1885), Nanson<footnote Același Urken scria: „Analiza făcută de Nanson metodei de vot a Royal Society of Victoria se referea la două metode Condorcet: una teoretică și una practică. Prima este metoda comparării binare pentru a găsi ceea ce este cunoscut sub numele de învingător Condorcet, descrisă în Essai; cea de-a doua este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Nicolaus Cusanus<footnote Potrivit lui McLean, lucrarea principală a lui Cusanus, De Concordantia Catholica, a fost scrisă pentru a apăra drepturile conciliilor de a alege papi. În capitolele 36 și 37 ale celei de-a treia cărți, Cusanus analizează procedurile de vot. Aceste capitole se referă, mai degrabă, la alegerea împăratului Imperiului Roman mai degrabă decât la alegerea papei. Cusanus discută mai întâi despre nevoia de a preveni comportamentul strategic, apoi își descrie procedura de vot. În ceea ce privește legătura dintre Lull și Cusanus
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
treia cărți, Cusanus analizează procedurile de vot. Aceste capitole se referă, mai degrabă, la alegerea împăratului Imperiului Roman mai degrabă decât la alegerea papei. Cusanus discută mai întâi despre nevoia de a preveni comportamentul strategic, apoi își descrie procedura de vot. În ceea ce privește legătura dintre Lull și Cusanus, același autor notează: „Prima întrebare este: câte dintre lucrările lui Lull erau cunoscute de Cusanus? «De Arte Electionis» a fost, și este încă, în biblioteca sa - este posibil să o fi copiat el însuși
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui Cusanus - este probabil însă ca acesta să nu o fi citit. De aici, Cusanus cunoștea cu siguranță metoda de tip Condorcet a lui Lull” [McLean, 1990, p. 106]. Ca răspuns la metoda lui Lull, Cusanus propune o metodă prin vot secret de tip Borda. Amândoi, notează McLean, au dorit sa elimine votul strategic, însă au făcut recomandări opuse. Aceasta se explică prin faptul că situațiile discutate sunt diferite: Lull era preocupat de alegerile într-o abație unde electorii se cunoșteau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
De aici, Cusanus cunoștea cu siguranță metoda de tip Condorcet a lui Lull” [McLean, 1990, p. 106]. Ca răspuns la metoda lui Lull, Cusanus propune o metodă prin vot secret de tip Borda. Amândoi, notează McLean, au dorit sa elimine votul strategic, însă au făcut recomandări opuse. Aceasta se explică prin faptul că situațiile discutate sunt diferite: Lull era preocupat de alegerile într-o abație unde electorii se cunoșteau foarte bine între ei și trebuiau să continue să trăiască împreună și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
însă au făcut recomandări opuse. Aceasta se explică prin faptul că situațiile discutate sunt diferite: Lull era preocupat de alegerile într-o abație unde electorii se cunoșteau foarte bine între ei și trebuiau să continue să trăiască împreună și după vot - de aici, este rezonabilă cerința votului deschis, deoarece va exista o presiune în direcția reprezentării corecte a preferințelor (cunoscute deja de ceilalți). În ceea ce îl privește pe Cusanus, acesta era interesat de alegeri în care electorii nu se cunoșteau și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se explică prin faptul că situațiile discutate sunt diferite: Lull era preocupat de alegerile într-o abație unde electorii se cunoșteau foarte bine între ei și trebuiau să continue să trăiască împreună și după vot - de aici, este rezonabilă cerința votului deschis, deoarece va exista o presiune în direcția reprezentării corecte a preferințelor (cunoscute deja de ceilalți). În ceea ce îl privește pe Cusanus, acesta era interesat de alegeri în care electorii nu se cunoșteau și se întâlneau o singură dată în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o presiune în direcția reprezentării corecte a preferințelor (cunoscute deja de ceilalți). În ceea ce îl privește pe Cusanus, acesta era interesat de alegeri în care electorii nu se cunoșteau și se întâlneau o singură dată în viață. De aici, introducerea votului secret ar fi descurajat vânzările de voturi și pe cele ale votului strategic. footnote>. Totuși, în cuvintele lui McLean: „Niciunul dintre cei doi (i.e. Lull și Cusanus) nu a oferit o justificare matematică sau logică pentru metoda de vot propusă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințelor (cunoscute deja de ceilalți). În ceea ce îl privește pe Cusanus, acesta era interesat de alegeri în care electorii nu se cunoșteau și se întâlneau o singură dată în viață. De aici, introducerea votului secret ar fi descurajat vânzările de voturi și pe cele ale votului strategic. footnote>. Totuși, în cuvintele lui McLean: „Niciunul dintre cei doi (i.e. Lull și Cusanus) nu a oferit o justificare matematică sau logică pentru metoda de vot propusă. O astfel de justificare a trebuit să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În ceea ce îl privește pe Cusanus, acesta era interesat de alegeri în care electorii nu se cunoșteau și se întâlneau o singură dată în viață. De aici, introducerea votului secret ar fi descurajat vânzările de voturi și pe cele ale votului strategic. footnote>. Totuși, în cuvintele lui McLean: „Niciunul dintre cei doi (i.e. Lull și Cusanus) nu a oferit o justificare matematică sau logică pentru metoda de vot propusă. O astfel de justificare a trebuit să-i aștepte pe Condorcet și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
introducerea votului secret ar fi descurajat vânzările de voturi și pe cele ale votului strategic. footnote>. Totuși, în cuvintele lui McLean: „Niciunul dintre cei doi (i.e. Lull și Cusanus) nu a oferit o justificare matematică sau logică pentru metoda de vot propusă. O astfel de justificare a trebuit să-i aștepte pe Condorcet și Borda” [McLean, 1990, p. 106]. Voi prezenta, de aceea, pe scurt, rezultatele obținute de Borda și Condorcet. Problema care a dus la apariția lucrărilor celor doi autori
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a fost adoptată pentru desemnarea membrilor Academiei Franceze de Științe. Ea a fost eliminată în 1801 de Napoleon, care intrase în Academie în 1797. În acest fel s-a revenit la folosirea regulii pluralității. footnote>. Demonstrând că aceste sisteme de vot dau rezultate diferite pornind de la aceleași profile de voturi, Borda subliniază importanța regulilor prin care alternativele sunt selectate, în ceea ce privește rezultatele obținute. La un an după apariția lucrării lui Borda, Condorcet publica Essai sur L'application de L'analyse á la
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Științe. Ea a fost eliminată în 1801 de Napoleon, care intrase în Academie în 1797. În acest fel s-a revenit la folosirea regulii pluralității. footnote>. Demonstrând că aceste sisteme de vot dau rezultate diferite pornind de la aceleași profile de voturi, Borda subliniază importanța regulilor prin care alternativele sunt selectate, în ceea ce privește rezultatele obținute. La un an după apariția lucrării lui Borda, Condorcet publica Essai sur L'application de L'analyse á la Probabilité des Décisions Rendues á la Pluralité des Voix
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Opinion de Condorcet sur le Jugement de Louis XVI, în care trata problema alcătuirii unui juriu în așa fel încât să se maximizeze probabilitatea membrilor juriului de a lua decizii corecte. Tot în 1792 publică o analiză a sistemului de vot propus de regimul revoluționar, descoperind, așa cum remarca Urken (1991), un paradox de tipul celui pe care Borda îl descoperise în alegerile Academiei din 1782. 1.3. Lucrarea fondatoare a paradigmei În ciuda faptului că rădăcinile paradigmei pot fi descoperite până spre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ale lui Arrow și de aceea regula majorității îndeplinește toate condițiile Arrow, în afară de aceea a tranzitivității preferinței sociale. În ceea ce privește rezultatele publicate de Gibbard în (1973) și Satterthwaite în (1975), acestea demonstrează că orice regulă de preferință socială (orice sistem de vot în acest caz) care satisface condiția domeniului universal și pe cea a neutralității este fie manipulabilă, fie dictatorială. Un alt rezultat important, relaționat cu cel al lui Arrow, este cel propus de Sen în (1970a) și (1970b). Acesta este întâlnit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
voi menționa câteva dintre interesele de cercetare și dintre autorii care au avut contribuții importante. Mă voi opri asupra următoarelor teme: demonstrarea cu alte mijloace, rezolvarea, dezvoltarea sau propunerea unor rezultate similare celui arrowian; alte teoreme de imposibilitate, sisteme de vot, regula majorității, sisteme reprezentative de alegere, drepturi individuale și alegere socială, libertatea de alegere axiomatizată, alegere socială în logica fuzzy. În direcția efortului de demonstrare cu alte mijloace a paradoxului arrowian, de rezolvare, dezvoltare sau de propunere a unor rezultate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aici următorii autori: Sen (1964), Sen (1966), Sen și Pattanaik (1969), Inada (1964), (1969), Pattanaik (1970), DeMeyer și Plott (1970), Fishburn (1970), (1971), (1977), Fine (1973), Dasgupta și Maskin (1995), (1998), Woeginger (2004), Miroiu (2004). În direcția analizării sistemelor de vot sau regulilor de votare alternative la regula majorității, au avut contribuții importante Fishburn (1973), Brams and Fishburn (1983), Nurmi (1987), Merrill (1988), Saari (1988) , (1996), (1999), (2000a), (2000b), (2006), Saari și Tătaru (1999), Risse (2005). O altă temă de cercetare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativele sunt propuși potrivit anumitor reguli, și apoi sunt votați de electorat pe baza unor alte reguli. În alte cazuri, sistemul poate implica mecanisme ale pieței prin care alternativele sociale sunt selectate pe baza activităților care nu sunt de tip vot, ale indivizilor”. [Fishburn, 1974, p. 63] footnote> surprinde destul de bine câteva elemente necesare pentru trasarea granițelor Teoriei Alegerii Sociale. În primul rând, individualismul metodologic: unitatea de analiză este individul. În al doilea rând, mulțimea de informație relevantă: mulțimea preferințelor individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
formă a acestora, TAS se referă, în mod esențial, la constrângerile impuse mecanismelor de implementare a stărilor dezirabile ale societății, date fiind viziunile și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și comitete [...]. Există însă o interpretare mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează ce anume face ca o alternativă să fie mai bună din punct de vedere social
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
consistența teoriilor politice pe care le susține, atunci când face asta. Voi adăuga încă două motive pe care le consider importante: în primul rând, studierea matematică a regulilor de votare poate oferi o viziune asupra rezultatelor pe care un sistem de vot, fie el de tip alegeri de comitet sau alegeri de masă, le poate determina, încă înainte de a-l pune în practică. Putem, așadar, cunoaște, înainte de a avea suport empiric pentru aceasta, faptul că, dacă folosim regula majorității cu mai mult
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rezultatul lui Condorcet), că anumite sisteme electorale produc un grad de disproporționalitate mai mare decât altele, putând astfel să evităm disproporționalitatea sau să o promovăm în funcție de modul în care o valorizăm, sau să determinăm care va fi puterea reală de vot a unei țări sau alteia în Consiliul European înainte de a implementa un sistem sau altul de ponderare. În fine, un alt motiv vizează mai degrabă metoda matematică a TAS: cultivarea obișnuinței pentru precizia argumentației. Capitolul 1<footnote Semnul „*” indică abordarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
față de un șir poate fi exemplificat în modul următor: luăm șirul xyz, unde 20 de indivizi preferă pe x lui y, 30 pe y lui z și 40 pe x lui z. Sprijinul pentru șirul xyz este de 90 de voturi/preferințe. footnote> pentru acel șir prin suma preferințelor pe care le indică. [d.1.2.4*]: O regulă de decizie socială este regula Borda dacă, într-o competiție între n-alternative, alocă un punctaj în funcție de poziția acestora în fiecare ierarhie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a unor persoane” [Bentham, 1781, 2000, p. 14], are scopul promovării principiului utilității la nivelul comunității; în al patrulea rând, promovarea principiului utilității se realizează pe baza unei condiții de neutralitate față de indivizi (anonimitate) exprimată prin principiul un om un vot. În al cincilea rând, orice alegere colectivă trebuie făcută pe baza principiului sumei utilităților cardinale și comparabilității interpersonale a utilităților: „adunați toate valorile tuturor plăcerilor de o parte și cele ale tuturor durerilor de cealaltă parte. [...] Luați în calcul numărul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]