172,816 matches
-
reformele respective. Pînă atunci, numai concesiile bine cîntărite trebuie făcute pentru evitarea exploziei sociale 58. Nu ne surprinde faptul că acești conservatori nu s-au bucurat niciodată de vreun sprijin din partea maselor; prăbușirea lor politică se va produce odată cu introducerea votului universal. Dar nici alte politici nu s-au bucurat de sprijinul maselor pînă în 1918. Junimismul se opunea antisemitismului, considerîndu-l un afront la adresa inteligenței umane 59. Concepțiile literare ale lui Maiorescu au fost exprimate într-o manieră caracteristică: Întrucît publicul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să facă o naționalizare rapidă ca să-i ofere muncitorului francez un rol real în conducerea industriei 32. Iorga și Eminescu au susținut cauza țărănimii, opunîndu-se marxismului. Iorga va juca în 1917 un rol hotărîtor în proclamarea reformei agrare și a votului universal. Dar multe din conceptele lui Iorga (în special cele din domeniile artei și literaturii) erau arhiconservatoare; poate cineva care lupta pentru bunăstarea a 80 sau 90 % din populație să fie etichetat drept conservator? Lui Iorga nu-i plăceau nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
C. Sumuleanu și Ion Zelea Codreanu, tatăl viitorului fondator al Gărzii de Fier. Naționaliștii democrați propuneau o reformă agrară moderată, o variantă a reformei agrare din 1864 a lui Cuza, colonizarea pămînturilor statului, măsuri împotriva alcoolismului, naționalizarea companiilor de asigurări, vot universal pentru români; străinii (evreii) urmau să fie alungați din sate și nici un evreu nu putea face parte din forțele armate; nu se spunea nimic despre industrializare. (Este îndoielnic dacă Iorga o dorea). În continuare, partidul propunea reforme în învățămînt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
această era plină de speranțe cu o reformă agrară, cea mai radicală din Europa postbelică, făcînd dreptate la mai mult de 80% din români: țărănimea. România Unită (numită "România Mare") a debutat în noua viață cu o constituție democrată și votul universal 2. Deținînd resurse bogate, i se spunea "o frumoasă fată de măritat cu o zestre bogată". Ce altceva își mai putea dori o națiune? Din nefericire, tabloul acesta roz nu prea reflecta realitatea românească. Să ne amintim de aforismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care s-a îndreptat spre Palatul Regal, strigînd "Trăiască Republica!" S-a tras în masă împotriva demonstranților. Mișcări similare s-au produs și la Iași și în alte părți 7. La 12 noiembrie, Regele Ferdinand și-a reafirmat promisiunile privind votul universal și reforma agrară. După reintrarea României în război, în noiembrie 1918, regele a renunțat la colaborarea cu guvernul Marghiloman și l-a numit prim-ministru pe generalul C. Coandă. Dat fiind că acesta primise o educație franceză, era cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-și regrupeze susținătorii în vederea unei discuții lămuritoare, cu alte cuvinte, să reorganizeze Partidul pentru noua eră. Aceasta cu atît mai mult cu cît declarase că Partidul său este "un partid democrat de stînga", cerînd o reformă radicală a pămîntului, vot universal etc. Dar tocmai nevoia aceasta critică de organizare a partidului în politică nu era înțeleasă de către Iorga. Mulți adepți l-au părăsit în lunile acestea și după aceea, nu numai Cuza și Ion Zelea Codreanu, ci chiar și propriul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
totuși a fi o reușită, menținîndu-se ferm în ultimii 70 de ani24. Părăsirea de către Brătianu a Conferinței de Pace a dus la demisia lui și la formarea unui guvern sub conducerea generalului Artur Văitoianu în vederea organizării primelor alegeri conform principiului votului universal din România Mare. Ținute la începutul lui noiembrie 1919, acestea au fost primele alegeri libere. În timpul votării au fost organizate multe greve, dar toate acestea nu au influențat caracterul liber al alegerilor. Iorga candida mai departe pe o listă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu au influențat caracterul liber al alegerilor. Iorga candida mai departe pe o listă comună cu Cuza în cadrul Partidului Naționalist Democrat. Liga Poporului a generalului Averescu nu a participat la alegeri, iar partidul lui Iorga a primit 5,7% din voturi, obținînd 34 de locuri de deputați în noua Adunare. Programul partidului îndemna la solidaritate națională neținînd, după toate probabilitățile, seama de diferențele de clasă. Cea mai mare parte care a votat pentru Partidul Naționalist Democrat a făcut-o din motive
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
el recunoștea că aceștia aveau capacități limitate). Acum, cînd ruptura din cadrul partidului era gata să se producă (datorită lui Cuza), ei au devenit și mai insignifianți. Începînd cu 1920, partidul va primi doar în jur de unu la sută din voturi. Partidul Liberal era dominat de clanul Brătianu și acesta era dușmanul. Iorga înțelegea foarte bine acest lucru. Dar Partidul Liberal avea o organizație, experiență, hotărîre și era sprijinit de Palatul regal. Putea controla și recompensa birocrația și aparatul represiv; în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din populație, dar era necesar pentru o industrializare forțată și rapidă. Totuși, nu exista nici un plan sistematic pentru implementarea industrializării. Povara industrializării rapide a fost clar pusă în spinarea țărănimii 60. În aceste împrejurări, "sistemul liberal" nu considera Constituția și votul universal drept ceva sacru, ci mai curînd drept un obstacol care trebuie să fie învăluit și evitat. Constituția și votul universal vor deveni totuși în ultimă instanță un obstacol de netrecut. Principalul sprijin al "sistemului liberal" erau Coroana, birocrația și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Povara industrializării rapide a fost clar pusă în spinarea țărănimii 60. În aceste împrejurări, "sistemul liberal" nu considera Constituția și votul universal drept ceva sacru, ci mai curînd drept un obstacol care trebuie să fie învăluit și evitat. Constituția și votul universal vor deveni totuși în ultimă instanță un obstacol de netrecut. Principalul sprijin al "sistemului liberal" erau Coroana, birocrația și poliția (atît cea îmbrăcată în uniformă, cît și temuta Siguranță; plus vechiul sprijin al liberalilor, marile bănci, presa lor și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îmbrăcată în uniformă, cît și temuta Siguranță; plus vechiul sprijin al liberalilor, marile bănci, presa lor și mașina de partid liberală. În 1926 (imitînd Legea Acerbo din Italia), liberalii au introdus un sistem potrivit căruia partidul care primea 40% din voturi beneficia automat de majoritatea locurilor din Cameră, iar cele care primeau mai puțin de 2% nu beneficiau de nici un loc. Acest lucru avea drept scop reducerea numărului de facțiuni politice și slujea stabilirii unui sistem mai sănătos, alcătuit eventual din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
promisei autonomii a Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei au dispărut în mulțimea de abuzuri; liberalii din Balcani (mai ales liberalii români) fuseseră întotdeauna partizanii centralizării. Așa a fost România în cea mai mare parte a anilor '20, în ciuda constituției democrate, a votului universal și a Codului lui Napoleon 63. Jean-Jacques Rousseau a fost cel care s-a ocupat în al său Contract social de importanța "virtuții" guvernării: "Instituțiile nu sînt niciodată mai bune decît oamenii care se ocupă de aceste instituții și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în România Mare. Partidul lui Iorga s-a prezentat la aceste alegeri în alianță electorală cu cel al lui Averescu. Rezultatele au fost dezastruoase nu numai pentru liberali, ci și pentru Iorga și Averescu. Maniu a obținut aproape 80% din voturi. Aceste rezultate reprezentau pentru Iorga "abstracția ideologică tenace a alegerilor libere"211. Era firesc, întrucît alegerile însemnau o înfrîngere pentru sămănătorism și o victorie pentru democrația țărănească susținută de Maniu și Mihalache. Maniu și-a format guvernul la 9 noiembrie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ci în revelația instituțiilor democrate occidentale pentru problemele României 11. Dar Iorga susținea acum că dreptul poporului de a participa la viața politică presupunea: 1) cunoașterea contururilor generale ale lumii și 2) înțelegerea soluțiilor de moment. Trăgînd apoi concluzia că "votul universal" nu a fost niciodată o binecuvîntare a cerului pentru România"12. Iorga nu era ideolog și, dincolo de "Sămănătorism" , nu credea în ideologii. Nu era nici economist, nici sociolog, ci un istoric romantic și impulsiv cu instincte excelente, care contempla
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
barau calea investițiilor străine, și au stabilizat leul românesc. Aceste măsuri nu aveau nici o șansă din cauza Depresiunii. Prețul grînelor s-a prăbușit odată cu creditul internațional al României. Poporul român, care îi alesese pe național-țărăniști cu o majoritate de 78% din voturi catastrofală pentru celelalte partide, era din nou decepționat. Așa cum spunea Iorga, în ochii poporului, guvernul este întotdeauna vinovat, iar opoziția constituie salvarea... Zilele democrației române erau numărate. Carol s-a întors cu un avion pentru că voia să evite eventualele dificultăți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga era sprijinit și de Partidul German, de Partidul Ucrainean și de liga anticuropție "Vlad-Țepeș". Argetoianu a avut grijă să obțină rezultatele dorite. Alegerile au avut loc la începutul lunii iunie. Uniunea Națională a obținut mai mult de 40% din voturi, asigurîndu-și astfel o majoritate confortabilă. Multe dintre mandatele "Uniunii naționale" erau completate conform principiului corporativ. După alegeri, comuniștii, care candidaseră în cadrul "Blocului Țăranilor și Muncitorilor", au fost eliminați din administrație printr-un vot al Camerei care le invalida mandatele. Toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a obținut mai mult de 40% din voturi, asigurîndu-și astfel o majoritate confortabilă. Multe dintre mandatele "Uniunii naționale" erau completate conform principiului corporativ. După alegeri, comuniștii, care candidaseră în cadrul "Blocului Țăranilor și Muncitorilor", au fost eliminați din administrație printr-un vot al Camerei care le invalida mandatele. Toate acestea erau în discordanță cu promisiunea repetată a lui Iorga că va accepta puterea numai dacă va beneficia de sprijinul poporului. Iorga l-a făcut senator pe Sadoveanu, descoperirea lui literară. Și-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
democrației în rezolvarea problemelor României. Prima tentativă a regelui de a instaura un regim personal a eșuat. Carol a decis să dea înapoi și să facă din nou apel la partidele politice, sistem pe care Iorga îl detesta deja total. Votul universal însemna revenirea la putere a Partidului Național Țărănesc al lui Maniu. La 6 iunie 1932, Vaida-Voievod a format un nou guvern, urmat la 20 octombrie de cel al lui Maniu. Dar integritatea și constituționalismul lui Maniu constituiau un blestem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Alegerile au fost (chiar și după părerea lui Iorga) mai corecte decît de obicei, dar patru alegeri în puțin mai mult de cinci ani cîntăreau greu pe scena României. Iorga, candidînd tot în cadrul "Uniunii Naționale", a obținut 2,28% din voturi (5 mandate). Puțin timp după aceea, partidul lui Iorga și-a reluat vechiul nume: Partidul Național Democrat 90. Maniu și Carol nu se puteau înțelege. Un incident urît a avut loc între Carol și ministrul de interne, Mihalache, în care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și mai himerică de a se folosi de Mussolini împotriva revizionismului maghiar. Așa că "zig-zag"-urile lui sentimentale și fanteziste vor continua să se manifeste. Chiar și Partidul Naționalist Democrat al lui Iorga continua să existe, chiar dacă nu mai primea nici un vot. Locul în Senat îi era acordat automat; era ascultat cu respect, întrucît, la urma urmei, era "Învățătorul națiunii". A continuat și războiul Stere, cerînd Senatului în 1934-1935 să-l judece pe acesta pentru (presupusa) trădare comisă în timpul Primului Război Mondial 139. Între
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dacă voiau să supraviețuiască. Nu manifestau nici un pic de entuziasm pentru sămănătorismul lui Iorga. La alegeri, majoritatea evreilor îi votau pe liberali și Iorga știa acest lucru. Deși nu se poate spune că nu făcea eforturi susținute ca să le cîștige voturile! Chiar a publicat pamflete electorale în idiș, expunînd programul Partidului său Naționalist Democrat și a încercat să formeze un corp electoral evreiesc. Situația evreilor era atît de precară încît ei nu-și puteau permite vise romantice sămănătoriste. În perioada interbelică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau atacați nu numai de către cei de stînga (ca în Iugoslavia sau în Grecia), ci și de radicalii de dreapta. Toamna lui 1937 însemna apropierea alegerilor, față de care Iorga era sceptic. "Va fi încă o încercare de verificare a validității votului universal", scria el33. Taberele angajate în alegeri erau stabilite: pe de o parte regele, regimul politic, liberalii, goga-cuziștii și Iorga. Lor li se opunea un grup amestecat: național-țărăniștii, Legiunea, neoliberalii și chiar și partidul evreilor. Scopul regimului era stoparea Legiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
încrederea în propriile lui forțe ca să fie gata să încheie o alianță electorală cu Legiunea! Pactul lor electoral a asigurat desfășurarea unor alegeri libere. Rezultatul a fost dezastruos pentru regim, care nu a reușit să întrunească necesarul de 40% din voturi ca să cîștige alegerile, dar Legiunea a primit mai mult de 16%, devenind al treilea partid din țară. Dată fiind situația (Partidul Liberal nemaifiind în stare să dețină puterea), regele l-a însărcinat pe Goga (care obținuse mai puțin de 8
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cîștige alegerile, dar Legiunea a primit mai mult de 16%, devenind al treilea partid din țară. Dată fiind situația (Partidul Liberal nemaifiind în stare să dețină puterea), regele l-a însărcinat pe Goga (care obținuse mai puțin de 8% din voturi) să formeze noul guvern. "Liberalii nu mai puteau nici trezi entuziasm, nici să impună disciplina", explica Iorga. "Celălalt partid [al lui Maniu] ducea o campanie absurdă foarte aproape de "lèse majesté". Cel de al treilea partid important [Legiunea], lipsit atît de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]