17,971 matches
-
proporțională. Toată legislația necesită aprobarea Consiliului Național, care este în prezent dominată de partidul conservator Adunare și Chestiuni, care deține douăzeci de locuri. Uniunea Monegască deține trei locuri, în timp ce deține un loc. Problemele urbane ale principatului sunt administrate de către Consiliul Comunal, care este format din paisprezece membri aleși și este prezidat de un primar. Spre deosebire de Consiliul Național, consilierii sunt aleși pentru mandate de patru ani, și sunt strict , deși adesea se formează frecvent structuri de opoziție în interiorul consiliului. Monaco este a
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
întreprinderi din oraș, Fabrica de vagoane Unio, Fabrica Princz, Întreprinderea textilă Ardeleana, Rafinăria de petrol Freund, Fabrica de cărămizi, Fabrica de mobilă, prosperă în această perioadă, iar municipalitatea realizează importante investiții în căi de comunicație, școli, spitale, construcții publice, uzine comunale. Tot în acea perioadă, mai exact pe 15 iulie 1919 se înființează Liceul Mihai Eminescu, prima instituție de învățământ secundar cu predare în limba română din oraș. Sistemul bancar și comerțul se dezvoltă în paralel, astfel că în 1929 se
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
fost comerțul și agricultura. După încheierea unei perioade de distrugeri succesive în secolele XVII- XVIII, economia Buzăului a căpătat și o importantă componentă industrială, în paralel cu dezvoltarea unui sistem de învățământ. În această perioadă a fost construit și Palatul Comunal, clădirea emblematică a orașului, a fost amenajat parcul Crâng, principala zonă verde și, tot atunci, Buzău a devenit un important nod feroviar. În perioada comunistă, orașul s-a extins mult, triplându-și populația, și au fost construite numeroase fabrici, din
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând imaginea păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii. Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. A fost construit și Palatul Comunal, clădirea-simbol a orașului, la capătul unei perioade în care a apărut și s-a dezvoltat o industrie iar orașul a devenit nod feroviar în 1870-1880. Au apărut școli (Seminarul Teologic în 1836, Colegiul B. P. Hasdeu în 1867), s-au
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
vechi (1838), cancelaria (secolul al XIX-lea), turnul-clopotniță și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea); Casa Vergu-Mănăilă (secolul al XVIII-lea, azi Colecția de etnografie și artă populară a Muzeului Județean Buzău); biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” (1914); și Palatul Comunal (1899-1903, sediul Primăriei). monument de for public și douăsprezece monumente memoriale sau funerare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Între ele se numără ansamblul străzii Cuza Vodă (secolul al XIX-lea) din
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
cu Slobozia. În sectorul municipiului, singurul pod rutier funcțional peste râul Buzău este cel de pe DN2 de la Mărăcineni. Mai există însă un alt pod rutier, care leagă orașul de comuna Vadu Pașii, pod aflat pe o rută desemnată ca drum comunal aflată în zona podului de cale ferată. Acesta a fost însă închis circulației rutiere după inundațiile din 2005, reabilitarea sa fiind amânată continuu, cu impact asupra economiei comunelor vecine de la nord-est, și este folosit de atunci doar de către pietoni și
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
localitatea luând numele de comuna "Câmpia-Turzii", prin Decretul regal nr.2456 din 25 septembrie 1925. Unificarea a fost programată din 1924, când ordinul nr. 360 al primpretorului plasei Turda decidea unirea dintre comunele Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncrai și Agârbiciu (actuala Viișoara). Consiliul comunal a acceptat unirea primelor două, nu însă și pentru Viișoara, întrucât ""terenul dintre localități este inundabil și, deci, impropriu construcțiilor de locuințe, apoi Agârbiciu, fiind comună săracă, prin unificare ar fi o povară pentru Ghiriș"". În perioada interbelică a devenit
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
În această situație, vegetația spontană este variată și bogată în exemplare. Subzona de stepă este reprezentată prin pajiști stepice primare și derivate, care ocupă arii destul de răstrânse, îndeosebi de-a lungul căilor ferate și a drumurilor rutiere, precum și pe izlazurile comunale. Dar și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente și gramineele din genul Brmus și Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiști este evidențiat și de prezența speciilor de Andropogon ischaemuum și Eringium campestre, care invadează pășunile de pe izlazurile comunale. Vegetația forestieră este reprezentată de resturi ale fostelor păduri, care ocupaseră suprafețe importante în împrejmuirile Călărașiului, specii ca stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul, mărul și părul pădureț, etc. Prin plantații s-a intrdus salcâmul (Robinia pseudacacia) care
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
pentru două Prefecturi (Putna și Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliții, două secții ale municipalității. Perioada dintre Unire și câștigarea independenței cunoaște o mare înflorire. În 1866 se construiește Gimnaziul, astăzi Colegiul Național „Unirea”, în anul 1867 "Spitalul județean și comunal", în anul 1873 "Grădina Publică". Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX cunoaște aceeași dezvoltare înfloritoare în așa fel încât se înființează "Societatea Filarmonică" denumita simbolic "„Doina Vrancei”" (1907), "Biblioteca Publică" (1912), "Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”", inaugurat în
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
jumătate a secolului XIX. Aici a existat o clădire a teatrului unde, începand cu anul 1860, trupe de actori conduse de Matei Millo, Al. K. Robescu au poposit pe scena teatrului bârlădean. Clădirea a existat pe locul unde este Baia Comunală. În secolul XX a existat un Ateneu Popular și un Teatru Muncitoresc a căror activitate a făcut posibil ca în anul 1953 să ia ființă Teatrul de stat „Victor Ion Popa”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bârlad se
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
Tot în această perioadă, Tecuciul a fost cunoscut sub numele de "Orașul Trandafirilor". În anul 1920, s-au înființat: Societatea Culturală „Ștefan Corodeanu”, în cadrul Școlii Normale de Băieți și Societatea de Educație Națională de pe lângă Cercul Militar. În același timp, Teatrul Comunal devine gazda primitoare a nenumărate șezători, conferințe sau concerte, la realizarea cărora contribuiau nu numai cadrele didactice, corpul clerical ci și avocații, medicii sau ofițerii așezării. Cea mai importantă contribuție au adus-o tecucenii în timpul Primului Război Mondial. Între anii 1916 - 1917
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
august în același an, primarul C. Condrache, într-o adresă către Prefectura județului Tecuci, menționează faptul că s-au constituit un muzeu și o bibliotecă sub egida „Fundației Culturale Teodor și Maria Cincu”. Dar abia la 1 aprilie 1935, Biblioteca Comunală se instalează, alături de Muzeul de Arheologie și Științele Naturii „Mihail Dimitriu”, în palatul donat special pentru acestea de către Teodor Cincu. Biblioteca Comunală va fi deschisă publicului din luna aprilie a anului 1937, având ca bibliotecar pe Mihalache D.Naum, școlarizat
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
și o bibliotecă sub egida „Fundației Culturale Teodor și Maria Cincu”. Dar abia la 1 aprilie 1935, Biblioteca Comunală se instalează, alături de Muzeul de Arheologie și Științele Naturii „Mihail Dimitriu”, în palatul donat special pentru acestea de către Teodor Cincu. Biblioteca Comunală va fi deschisă publicului din luna aprilie a anului 1937, având ca bibliotecar pe Mihalache D.Naum, școlarizat special la București. Biblioteca Municipală primește în 1994 numele poetului „Ștefan Petică”. Comisia interimară a Primăriei, cu ocazia ședinței din 13 iunie
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
luna aprilie a anului 1937, având ca bibliotecar pe Mihalache D.Naum, școlarizat special la București. Biblioteca Municipală primește în 1994 numele poetului „Ștefan Petică”. Comisia interimară a Primăriei, cu ocazia ședinței din 13 iunie 1934, decide „înființarea unui muzeu comunal în orașul Tecuci, muzeu care va purta numele de Muzeul Comunal „Mihail Dimitriu”,inaugurarea oficială a Muzeului Comunal „Mihail Dimitriu” de Arheologie și Științe Naturale făcându-se la 21 noiembrie 1935, o dată cu cea a statuii lui Spiru Haret, din fața Liceului
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Naum, școlarizat special la București. Biblioteca Municipală primește în 1994 numele poetului „Ștefan Petică”. Comisia interimară a Primăriei, cu ocazia ședinței din 13 iunie 1934, decide „înființarea unui muzeu comunal în orașul Tecuci, muzeu care va purta numele de Muzeul Comunal „Mihail Dimitriu”,inaugurarea oficială a Muzeului Comunal „Mihail Dimitriu” de Arheologie și Științe Naturale făcându-se la 21 noiembrie 1935, o dată cu cea a statuii lui Spiru Haret, din fața Liceului de fete „Elena și Tache Anastasiu”, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
primește în 1994 numele poetului „Ștefan Petică”. Comisia interimară a Primăriei, cu ocazia ședinței din 13 iunie 1934, decide „înființarea unui muzeu comunal în orașul Tecuci, muzeu care va purta numele de Muzeul Comunal „Mihail Dimitriu”,inaugurarea oficială a Muzeului Comunal „Mihail Dimitriu” de Arheologie și Științe Naturale făcându-se la 21 noiembrie 1935, o dată cu cea a statuii lui Spiru Haret, din fața Liceului de fete „Elena și Tache Anastasiu”, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice, dr. C.Angelescu, și a prof.univ. I.
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Micsă, absolvent al Liceului de Stat din Dej și al Facultății de Drept din cadrul Universității din Cluj. Serviciul militar l-a făcut în armata austro-ungară, luând parte ca ofițer la Primul Război Mondial, din care s-a întors invalid. Consiliul Comunal al orașului Gherla era alcătuit din consilieri aleși, consilieri de drept și consilieri "„"supleanți". Spre exemplificare, arătăm că în anul 1926 acesta era alcătuit din 12 consilieri aleși (6 români, 6 minoritari), 8 consilieri de drept (4 români, 4 minoritari
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
principiile fundamentale ale Rezoluției Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia referitoare la dreptul fiecărui popor de a se "„"instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său". Etniile minoritare gherlene au avut reprezentanți atât în Consiliul Comunal, cât și în "„"Delegațiunea Permanenta, bucurându-se de "„"folosința limbii lor materne" în administrație, fapt demonstrat de "„"Tabloul comparativ al funcționarilor români și minoritari în administrația orașului Gherla, înainte de Unire și în ultimii 14 ani", elaborat la 8 aprilie 1933
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au neglijat cultivarea pomilor fructiferi, deși orașul avea pământ roditor. Creșterea animalelor nu a fost "„"destul de dezvoltată din cauza teritoriului relativ mic al orașului", dar și a modului în care era folosit "„"izlazul comunal". O dezvoltare substanțială a înregistrat sectorul comercial datorită transformărilor economice care s-au produs după Unirea din 1918 și lărgirii rețelei bancare. În perioada interbelică, în Gherla și-au desfășurat activitatea 30 de firme, 7 restaurante, cafeneaua 'Unirea", bufetul "Urania
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
Oaprișan. Se mai numea și Comisia Poliției. În decembrie 1831, comisia a fost înlocuită de Sfatul Municipal, alcătuit din 3 membri. Primul sfat la Galați a fost alcătuit din Petrache Altântovici, Iordachi Mantu, Ioan Siminovici (aleși în 1832). Prima lege comunală, privind organizarea și administrarea comunelor urbane, cu adevărat modernă, a fost promulgată în 1864. În baza acestei legi, au fost aleși primarii și președinții de comisii interimare în fruntea urbei gălățene. În prezent lângă punctul de trecere cu bacul se
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
care se mai găsesc toate cele 3 mijloace de transport în comun, clasice: troleibuz, autobuz și tramvai (excepție face Bucureștiul care are și metrou). În prezent rețeaua de tramvaie este în refacere. S-au refăcut total tronsoanele Piața Mare - Baia Comunală, Piața Energiei - Cimitirul Eternitatea și Bd. Siderurgiștilor - Micro 19. Următoarea etapă va cuprinde tronsoanele de pe Bd. Siderurgiștilor, respectiv Str. Saligny și Tecuci. Parcul auto de care dispune Transurb Galați este format din: În februarie 2016, Primăria Municipiului Galați, împreună cu Consiliul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
între 1903-1904, în centrul orașului. În perioada interbelică, Prefectura Suceava a fost găzduită de edificiul în care astăzi funcționează Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Bucovinei. Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea privind alegerile locale. Președintele Consiliului Județean Suceava este Cătălin Nechifor
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Șef Serviciu Cultură. Activitatea culturală este îmbogățita de festivalurile ”Nopți de Sânziene”, ”Hora la Prislop”, ”Serbările Zăpezii” și ”Festivalul Luminii” (organizeazat în parcul de lângă Primăria orașului și pe Aleea Inimii din spatele instituției administrative). Înființată în anul 1956 că și bibliotecă comunala, aceasta și-a schimbat statutul în biblioteca orășeneasca în anul 1968, cănd localității i s-a atribuit statutul de oraș. Instituția funcționează că bibliotecă publică cu caracter enciclopedic. Activitatea este coordonată de către Grec Ținută, responsabil de bibliotecă, Timiș Viorica-Daniela, bibliotecar
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
se naționalizeză o serie de clădiri, viile trec în proprietatea statului, se produce o puternică industrializare (Fabrica de jenți, Fabrica de încălțăminte de înlocuitori de piele). Centrul vechi este aproape în întregime demolat de cutremurul din anul 1977 (inclusiv Palatul Comunal - Primăria, simbolul interbelic al orașului). În locul acestora se construiesc o serie de clădiri edilitare noi, blocuri de locuințe, cele din centrul orașului la partere cu diverse magazine și unități de alimentație publică, sediul băncii. Se reconsolidează clădirea vechii școli „Nicolae
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]