18,794 matches
-
gondolă are dimensiunea unui autobuz. Cele 48 de capsule au o capacitate de transport, la fiecare rotație, de 1.920 de persoane. Din cauza unor dificultăți cu o firmă care se ocupa de construcția unor componente ale caruselului, s-a întârziat darea lui în folosință. Caruselele îndeplinesc dorința dintotdeauna a omului, să se ridice spre ceruri și să privească de acolo lumea. Nu din avioane sau rachete, de unde poți admira împrejurimile doar prin hublouri, ci mai aproape de pământ, dar mai sus decât
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
În prezent, cazinourile sunt combinate cu hoteluri de 4-5 stele, cu săli de spectacol sau restaurante și baruri de lux. În cazinourile mari se întâlnesc o multitudine de tipuri de jocuri. El Dorado al jocurilor de noroc, pentru cei cu dare de mână, sunt cel puțin Macau, Las Vegas, Atlantic City, Singapore și Monte Carlo. Pentru jocul de Poker există un număr imens de variante. Tot în Cazinouri mai sunt o mulțime de alte jocuri ca Blackjack, Slots, Bingo, Remi, Keno
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
facă bisericuțe în Dealul Mare ce este în ținutul Iașilor”. Uite că încet-încet se leagă vorba fiule. Așa că ar cam fi cazul s-o luăm cătinel prin cele mănăstiri și biserici, pentru a afla care au mai fost cei cu dare de mână și din multul sau puținul lor și-au făcut pomană cu sfintele lăcașuri. De unde să pornim, sfințite părinte? Cred că s-ar cuveni ca primul pas să-l facem către Sfânta Mitropolie. Aici îi oleacă de cântec, părinte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vinde vinul Sfintii Mitropolii... de camănă, de bezmăn,... nemărui nimică să nu dea, ca să fie de untdelemnu și de tămâie și lumânări la sfânta Mitropolie”. Eu aș zice că una-i să faci și să dăruiești mori, să scutești de dări și alta-i să dăruiești suflete omenești ca pe niște lucruri oarecare. La ce gândești, fiule, când vorbești așa? La ce spune Constantin Nicolae Mavrocordat voievd la 20 iulie 1734 (7242): „Iată domnia mea... am miluit pre sfânta Mitropolie cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să coste 10 lei: „De vreme ce ,... fiind lipsă aici în țară, s-au cumpărat tot câte 12 și 13 lei, care cărți să aducea de la łara Muntenească... Dar pentru ca să nu cadă cu greu și cu asupreală preoților, diiaconilor și lăcuitorilor această dare, s-au socotit prețul după cum s-au arătat mai sus”. Marii boieri au totuși o părere bună despre „lăcuitori” și în consecință spun: „Sânguri lăcuitorii să vor îndemna ca să dea acestu agiutor fără nici o părere de rău”. Numai că veniturile
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
atunci să deșertăm sacul... La 22 aprilie 1769 spune vodă: „Facem știre cu această carte... pentru un trunchi de tăiat carne ce va avea aicea în Iași cinstitul... chir Gavriil migtropolit...l-am iertat de camănă și de alte toate dările și angăriile... cu nimică supărat să nu fie”. Asta ar cam însemna că cinstitului mitropolit i s-a acordat dreptul la un câștig personal... Dacă am să spun că nu-i așa, atunci m-aș așeza de-a curmezișul adevărului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sat: „Scriem domniia mea la toate slugile noastre... dacă veți vedea cartea domniei mele... să aveți a lăsa în pace de dajde, și de zloți, și de lei, și de taleri, și de galbeni, și de orți și de tote dările și angheriile, câte sântu pre alți mișei în țara domniei mele, satul Voroveștii, ce iaste a svintei mănăstiri, a Galatei de Sus,... pentru căci ei sântu poslușnici svintei mănăstiri... Așijderea, să fie în pace de deseatină de stupi și de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
7182) de Dumitrașco Cantacuzino voievod, care obligă slujbașii domnești „a lăsa în pace doăspredzece casă din Galata de Sus, de pe lângă mănăstire, de dajde și de zloți, și galbeni, și de taleri, și de lei, și de orți, și de toate dările și angheriile câte sântu pe alți mișei... pentru căci i-am lăsatu să fie poslușnici la sfânta mănăstiri a Gălății”. N-am încotro și trebuie să spun un lucru care nu face cinste tagmei călugărești... Dacă-i musai, atunci spune
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirii Socola drepturile obținute de la domnii anteriori, le mai acordă și dreptul de a lua „pe totă luna câte cinci lei din vama gospod și câte doaî ocă unt de lemnu și cincizăci dramuri de tămâie”. Apoi sunt scutite de dări pentru o sută de stupi, o sută de oi, cinci pogoane de vie „ și tot venitul cât va ieși” și zece vite. De asemenea, mai sunt scutiți de dări un preot, un diacon și un țârcovnic. Dar lucrul cel mai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de lemnu și cincizăci dramuri de tămâie”. Apoi sunt scutite de dări pentru o sută de stupi, o sută de oi, cinci pogoane de vie „ și tot venitul cât va ieși” și zece vite. De asemenea, mai sunt scutiți de dări un preot, un diacon și un țârcovnic. Dar lucrul cel mai de seamă este numirea unui epitrop, motivându-se astfel: „Și fiindcă această mănăstire... n-au avut purtătoriu de grijă... fiind călugărițele parte femeiască și nu pot a căuta tote
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
chervăsăria lor, încuviințată de voievozi, și care luau vamă doar pe anumite mărfuri. Bănuiesc că întrebarea cu Chervăsăria domnească nu ai pus-o așa de dragul întrebării, ci țintea un anume lucru. -Voiam să spun că „Eremia Moghila voievod” scutește de dări o casă a mănăstirii Sfântul Sava, aflată „aproape de Chervăsărie pentru că domnia mea ne-am milostivit și le-am iertat acea casă și de bir și de toate angheriile”... „Scris la Iași 7111 (1603) februarie 5”. Și daniile continuă. Voievozii, pe lângă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Care-i domnul acela, dragule? „Io Miron Barnovschi Moghila voievod”, care la 4 mai 1627 (7135) scrie: „Domnia mea m-am milostivit și am iertat... ca de acum înainte să nu aibă treabă slugile hătmănești și juzii de țigani, nici o dare să nu ia de la ei... ci numai să aibă a lucra călugării cu ei și să-i pedepsească”. Întrebarea-i de ce s-a făcut vodă atât de binevoitor cu sărmanii țigani? Păi nu spune domnul? „Au venit înaintea noastră și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Nicolae (Mavrocordat) deplânge sărăcia mănăstirii de la Halchi, iar despre mănăstirea Aron Vodă spune că: „fiindu și această mănăstire la multă lipsă și slăbiciune din tâmplările vremilor... am iertat-o, ca nici odată dajde să nu dea”. Ca urmare, scutește de dări stupi, oi, boi, vaci, cai, precum și viile și vinul, cum și o pivniță din Iași. De asemenea, „să aibă a lua... din vama ce mare câte cincizeci și cinci de lei noi pe an” dar... „să trimită egumenul de la Aron
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
însă ca acest Poroțchie să moară și atunci toate atribuțiile lui au fost date în seama „rugătoriului nostru Filaretu egumenul de la Sfeti Arhanghelu”. Sub ascultarea egumenului au ajuns și „oamenii din Târgușor”. Pe aceștia vodă i-a scutit de alte dări, dar i-a pus să dea câte doi galbeni pe an. Am mai aflat că acel Poroțchie a pornit o biserică pe care n-a terminat-o însă. Cei care au sfârșit-o au pus-o sub ascultarea mănăstirii Frumoasa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la mare căutare. La 28 mai 1703 (7211) Constantin Duca voievod dă un privilegiu în care spune: „Pentru șease argați carii sintu de-aduc butuci la feredeul svintei mănăstiri”. Pe aceștia „i-am iertat ca să fie în pace... de toate dările și angheriile câte sânt pe alții”. Aista-i semn că târgoveții țineau la o baie de aburi și un masaj făcut colea la mama lui. Și acum sar de la una la alta și am să-ți reamintesc că pe acele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să aibă a lua părinții călugări din vama cea mare domnească de aice, din Iași, pe tot anul câte 100 ocă de ceară să fie la sfânta beserică de arsu neîncetat la Svintele moștii a Svintii”. Totodată confirmă scutirile de dări acordate mănăstirii de Grigorie Ghica voievod și Constantin Mavrocordat voievod. Și, ca și cum voievozii moldoveni n-ar fi îndestulat mănăstirea Trei Ierarhi cu ceară, a venit și Alexandru Ipsilant domnul łării Românești care la 8 septembrie 1775 dă 150 taleri „și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
loc cu tot, ce iaste aicea, în Iași, pe Ulița Sărării,...Acesta teiascu l-am dat eu danie... la svânta mănăstire de la Dealul Mare, pentru sufletul mieu și a giupânesei mele Măricuții”. Pe când tocmai citeam hrisovul pentru scutire de unele dări dat mănăstirii Dealul Mare de Petriceicu voievod la 2 februarie 1673 (7181), firea a fost străpunsă de zvon de corn. Venise timpul să plec către grădina din poiană... Cu pas grăbit și am ajuns îndată... Bătrânul tocmai terminase de așezat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
7167) Gheorghe Ghica voievod întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra satului Frățileni pe Prut, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisacă, șase fălci de vie și pe deasupra scutește 12 poslușnici de toate dările. Da’ ia ascultă tu cum spune chiar vodă: „Au venit înaintea noastră ... părinții și rugătorii noștri... de la sfânta mănăstire Hlincea, și ni s-au plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut această
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scrie, părinte, și grămăticul domnesc la „Vălet 7174 (1666) ghenarie 25”: „Un ispisoc de la Duca voievoda (Gheorghe) întărind mănăstirii Hlincei pe șase fălci de vii la Cotnari,... ca să aibă a ține și 15 liude poslușnici să fie scutiți de toate dările. Așijdere, au iertat... o cârșmă mare de toate cheltuielele... ca să fie acea cârșmă de făclii, și de untdelemn și de tămâie la mănăstire”. Or fi scriind ei grămăticii - că ce altă treabă aveau? - dar vezi tu, fiule, că sfântul soare
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Stoești, în Gârla de sus a Putnei,... am luat... venitul domnesc din toată vama Bârladului și... am dat... să fie... de cheltuială... pentru tămâie și pentru untdelemn în candele... Și iarăși vecinii din cele două sate să nu plătească nici o dare... numai să aibă ei a da odată pe an, când va ieși haraciul împărătesc,... să dea ca și alți săraci din țara noastră. Și iarăși dăm... zece sălașe de țigani” La aceeași dată, vodă cere slujbașilor săi să nu ia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
numai să aibă ei a da odată pe an, când va ieși haraciul împărătesc,... să dea ca și alți săraci din țara noastră. Și iarăși dăm... zece sălașe de țigani” La aceeași dată, vodă cere slujbașilor săi să nu ia dări de la „Doaă cârșme mari de aicea din târgu, a svintei mănăstiri a Bârnovii, ce iaste pomana noastră... Și am dat aceste două cârșme mari să hie pentru treaba svintei mănăstiri de tămâie și de lumini”. Mi se pare că am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
toți să fie pe sama mănăstiri Hlincei... iar ceilalți oameni câți mai sânt acolo în sat v-am dat... să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri... de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie”. Are grijă să-i scutească de celelalte dări, afară de bir. Aș vrea să spun că previziunile sultanului Mahomed al IV-lea, făcute cu ocazia vizitei la Cetățuia, s-au adeverit, dar... în parte. Asta o aflăm din cele spuse de Grigorie Ghica voievod la 20 martie 1739 (7247
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să spun că previziunile sultanului Mahomed al IV-lea, făcute cu ocazia vizitei la Cetățuia, s-au adeverit, dar... în parte. Asta o aflăm din cele spuse de Grigorie Ghica voievod la 20 martie 1739 (7247), când, scutind de anumite dări mănăstirea Cetățuia arată: „Din starea locului unde este zidită această zvântă mănăstire... ponorându-să dealul, au cădzut de câtăva vremi zidiul... ci peste puțină vreme s-ar fi primejduit și singură beserica”. După ce enumeră scutirile și veniturile acordate mănăstirii, încheie: „Deci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
crezi tu, fiule? Se poate nuntă fără zmultă. Păi o mănăstire fără poslușnici e ca nunta fără lăutari. Drept aceea, la 26 septembrie 1702 (7211), Constantin Duca voievod hotărăște: „ca să aibă această mănăstire dzece oameni să fie slobozi de toate dările și angheriile... ca să fie pentru slujba svintii mănăstiri”. Am o mică nedumerire, părinte. Dacă n-ai să mi-o spui, n-ai să ți-o lămurești. Așa că arunc-o aici pe iarbă ! Iaca despre ce e vorba: la 15 iunie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce vor scoate piatra și câte patru potronici de la cei ce vor căra piatra”. Dar vine și Grigorie Ghica voievod, care la 15 august 1736 (7244) întărește cele date de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod și în plus îi scutește de dări zece pogoane de vie de la Odobești și pe 12 poslușnici. Încet-încet, averea mănăstirii crește. Una din dovezi este și cea de la 23 iunie 1741 (7249), când frații Toader și Velicico, împreună cu nepotul lor, Miron Cuza, dăruiesc mănăstirii Dancul o pivniță
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]