21,512 matches
-
cele finalizate. După-amiază trece moș B.-A. să-și ia la revedere de la copii. Săptămâna trecută i-a dat mai multă atenție lui Petter decât lui Johan. (De Malin nu s-a sinchisit niciodată. Așa că M. n-are a se teme că moșului "s-ar putea să-i placă fetițele".) Are obiceiul să stea în mașină cu Petter (de regulă am grijă să iau cheia de contact). Îi spune lui Petter povești ciudate. Petter zice că aia de azi era despre
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
atmosfera se destinde. În special norvegienii manifestă o atitudine favorabilă. La sfârșit primesc felicitări personale de la secretarul de stat. Sunt invitat să particip ca specialist în problemele organizării la simpozionul despre sacrificările bacteriologice în masă. Gård foarte morocănos după-amiază (Se teme de concurență?) Sar peste ultima parte a programului, expunerea danezului Hemming despre răspândirea trichinelozei în Scandinavia. Îmi făcusem socoteala să cumpăr ceva pentru copii, dar magazinele s-au închis deja. Duminică dimineață Mă trezesc bine dispus la ora opt. Se
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
înainte cu undița. La început tot căuta să se culce, dar se învață. Fac prostia și-l bag în hol; e prea murdar ca să-l ții în casă. (Adaug pe bilet: curățatul chimic al preșului.) 29 noiembrie Încep să mă tem pentru viața mea. Totul pare în regulă. Plec cu porcul în lesă, se lasă dus fără multe nazuri. Mă gândesc că în felul ăsta ar putea să descopere la timp eventualele capcane și aparate. Găsește îndată o troacă de porci
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
am pierdut echilibrul și am căzut. (Ghinion? L-oi fi enervat pe șofer că nu i-am răspuns mai devreme la salut?) S-a spart geamul de la portretul lui Luther și am apăsat cioburile ca să stea la locul lor. Mă tem ca umezeala să nu deterioreze gravura. Rama neagră a rezistat, a curs numai un pic de rumeguș la una din încheieturi. În jurul bisericii strat subțire de zăpadă, scuturat din copaci. Ușa deschisă, slavă Domnului. Mai rece și mai umed ca
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
său plac de cei din neamul lui Berke-han și înlocuind pe acei dintre hanii care nu-i plăceau cu alții pe care-i alegea singur...”. Influența lui politică ajunsese așa de mare și în sud-estul european, încât de el se temea și Paleologul din Constantinopol. Suveranii străini îi trimiteau solii și daruri bogate, iar pe trimișii lui îi întâmpinau cu mari onoruri, ca pe niște soli împărătești. Fiindu-i cunoscută faima de mare viteaz, cu greu deci se putea gândi cineva
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328). E foarte posibil că sub impulsul românilor din nordul Dunării, numiți sciți paristireni, să se fi mișcat și aceia din Tracia, mai ales că Georgius Pachymeres scrie că se înrudeau. Andronic al II-lea, temându-se ca să nu se facă o uniune între aceștia, socotită ca foarte periculoasă pentru Imperiul Bizantin, a hotărât strămutarea valahilor din Tracia, în anul 1284, sub ochii lui Nogai, cumnatul său, peste mare în Anatolia. De aceste împrejurări politice profitase
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
un document emis de Coroana Ungară, în anul 1285. Dar, citit cu atenție, pasagiul din cronica lui Pachymeres scrie, referindu-se la acești vlahi din Tracia - cum am văzut de altfel și mai sus - că Andronic al II-lea Paleologul, temându-se de unirea lor cu acei vlahi veniți din nordul Dunării odată cu „sciții paristrieni” cu tătarii comandați de Nogai, cu care se înrudeau, i-a deportat în Anatolia. Neputându-se acomoda cu clima și suferi exilul, în timp de doi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Regele scria din Bistrița lui Ioan, fiul lui Iuga, voievod de Maramureș, că fratele său Ștefan „de foarte curând (nuperrime) a căzut în vina trădării, alăturându-se lui Bogdan, fostul voievod, unchiul său și necredincios învederat al regatului”. Regele se temea de noi complicații, din cauza influenței lui Bogdan printre românii din aceste două voievodate, cu ocazia extinderii dominației Poloniei asupra Haliciului. Cronica lui Ioan din Czarnikow scrie că regele Cazimir a încorporat în acel an ducatul Rusiei în întregime. Tot atunci
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bogdan și restaurarea autonomiilor românești, brutal încălcate de feudalismul apusean, impus de dinastia de Anjou. Chemarea regelui la Bistrița a fost făcută, desigur, prin Andrei, comitele secuilor, mai mult de cnejii și voievozii români din Bereg și Maramureș, care se temeau că prin revenirea lui Bogdan vor pierde privilegiile date lor de Coroana ungară. Sprijinindu-se pe oamenii săi de încredere, veniți cu el, și ajutat de moldoveni cu aprobarea mongolilor, Bogdan se prezenta la acea vreme, ca cel mai înverșunat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pierde privilegiile date lor de Coroana ungară. Sprijinindu-se pe oamenii săi de încredere, veniți cu el, și ajutat de moldoveni cu aprobarea mongolilor, Bogdan se prezenta la acea vreme, ca cel mai înverșunat „dușman al regatului ungar”. El era temut de rege pentru că urmărea independența românilor, așa de numeroși și, mai ales, așa de necesari ca ostași ai Coroanei ungare, dar, pe care regele îi lăsa morți cu nepăsare pe câmpiile de bătălie, ca pe câni. Așa privită problema, e
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mai mic, fiind mai mărinimos, era mai iubit de popor. Ajutat și de „provincialii unguri” veniți cu Bogdan din Maramureș, el a dat o lovitură de stat și, răsturnându-l pe fratele mai mare, a ocupat scaunul Valahiei Minore. Ștefan, temându-se să nu i se întâmple ceva și mai rău, a fugit, cu parte din boieri și vistieria domnească, la Cracovia, în Polonia. Acolo, s-a închinat lui Cazimir ca vasal, făgăduindu-i că atât el, cât și toți domnii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în satul Ciortorâia, mai numit și Nemirceni, după unul din fiii săi, contemporani domniei lui Ștefan cel Mare. Nu putem ști cauzele, care au dus la moartea violentă a lui Jurg Coriat. Se prea poate ca moldovenii să se fi temut de o încorporare a țării împreună cu Cetatea Albă la Lituania și să fi luat atitudine, chiar față de văduva lui Lațcu. Cert este că, în mai 1377, Coroana ungară era informată de această stare de lucruri din Moldova și reîncepe luptele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
goni” - continuă cronicarul, după care mai adaogă: „Și după aceea s-au dus Mihai la tătari și multă pagubă au făcut leșilor”. Evenimentele s-au petrecut în timpul verii anului 1448, probabil prin luna august, când Petru al II-lea se temea de o incursiune a tătarilor, gândindu-se, desigur, la reacția celui pe care-l expulzase. Comportarea loială a voievodului moldovean a fost apreciată de Mihail, dar și de Sed Ahmet cu Svidrigailo. Izvoarele poloneze scriu că, în septembrie-octombrie același an
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-ar aștepta ori nu acolo, chiar fiul țarului tătărăsc. Mobilul alianței se învârtea în jurul lui Sed-Ahmet și a fiilor săi. Hagi-Ghirai se temea că regele polon l-ar putea folosi pe fostul han contra sa, iar Ștefan cel Mare amenințat de Cazimir prin Petru Aron și de Hagi-Ghirai prin prezența fiilor lui Sed-Ahmet, la Curtea din Suceava, era ispitit să-i șantajeze și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
România post-decembristă s-au dovedit și continuă să se dovedească un piculeț mai exacte decât multe din concluziile nenumăratelor analize aruncate pe piață de politologi profesioniști. Știu că mottoul pe care l-am pus pe prima pagină a Kakistocrației: „Mă tem că, în decembrie 1989, românii au ieșit din casă revoltați, au ajuns în stradă revoluționari și au intrat în istorie fraieri”. a indispus multă lume. L-am scris cu mare durere și, teamă îmi este, că nu m-am înșelat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dorinței de a vedea România acceptată în structuri occidentale, liderii români sunt gata să accepte condiții pe care până foarte recent le-au respins cu îndârjire. Deși m-aș fi bucurat să avem de-a face cu prima variantă, mă tem că e, mai degrabă, vorba de a doua, fiindcă nu e nici un secret că Washington-ul a cerut, de mult și sistematic, Bucureștiului să „normalizeze” situația dlui Mircea Răceanu, doleanță care a trecut până acum pe lângă urechea PDSR/PSD-ului
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Stolojan la Cotroceni, toate mașinile statului rulezează pe cauciucuri Tofan; aeronava prezidențială aterizeză pe cauciucuri Tofan; izmenele pifanilor români atârnă de zgârciuri Tofan; jartierele Toffanna și sutienele Toffanella cuceresc piața; guma de mestecat Tofăneascu devine molfăiala preferată a cetățeanului; mulți „temuți” gazetari își schimbă talpa de talpă a pantofilor pe pingele din Tofan-relax; ofițerii stării civile oferă noilor căsătoriți prezervative Tofănici. Tot ce sper este ca dlui Marius Tucă să nu i se ceară să poarte doar cozondraci Toffanni. În urmă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ci Dânsa afirmase despre Dânsul că era o asemenea raritate. Tot aia. Unul din cei mai dotați jurnaliști români consideră că dl Băsescu este „instalatorul român”, persoana cu vocația providențială de a repara definitiv sistemul ticăloșit, dar „așa cum francezii se tem de «instalatorul poloneză, sistemul oligarhic românesc are motive să fie deranjat de apariția acestui soi de președinte”. Autorul enunțului de mai sus pare să uite că dl Băsescu este oficialul cu cei mai mulți ani de prestație în mai toate cabinetele post-decembriste
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de lată e această muchie?” „Mai lată decât o autostradă germană, domnul meu”ț Am încercat să mai întreb ceva, dar judecătorul a dat din mână a lehamite și a continuat: „Cu un asemenea Parlament, nimeni nu are a se teme de ceva. Legiuitorii noștri sunt cei dintâi în a șterge distincția dintre legal și ilegal”. Iată că dl Mădălin Voicu are o soluție pentru stârpirea corupției din rândul legiuitorilor. În Parlamentul României, sugerează Domnia sa, să nu mai intre decât oameni
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fi un soi de struțo-cămilă care ar putea descuraja pe toată lumea - nostalgici ai protocronismului, campioni ai „defenestrării”, pionieri ai postmodernismului politic, trupeți și generali ai corectitudinii politice. Din motive bine-cunoscute, antisemitismul este o etichetă de care mai tot omul se teme. Eșuând în lupta cu antisemiți viguroși, un grup de cercetași care ar muri de foame în lipsa „implementării” stupidei corectitudini politice nu a putut renunța la „studiul de caz” România, așa că a confecționat, fără rușine, false cazuri de antisemitism. Printre victimele
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
solicită trebuie să apeleze la instanțele judecătorești? „Auzi, măi”, grohăie plictisit heruvimul, „poți să trimiți poliția, salvarea, pompierii, nu mă interesează... La revedere”. Vezi bine, puțoiul zilei nu are vreme să se facă respectat. Tot ceea ce vrea e să fie temut. I-a spus lui bosu’ că „marele gazetar n-are mamă, n-are tată”. Face ochii roată și vede că tot ce e „os domnesc” al presei operează pe principiul „fiindcă așa vrea mușchii’ mei”. N-a aflat că și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
după ce a devenit conducătorul bisericii catolice, a impus un model greu de egalat, în care forța morală, curajul și umilința s-au regăsit de minune. Părăsindu-ne, cel care în 1979 spunea polonezilor sufocați de comunism: „Nu trebuie să vă temeți!”, a lăsat în urma sa cam tot atâtea bunuri lumești cât un modest pensionar din Gdansk. Karol Wojtyła a reprezentat măreția născută din tragedie și accesul la harul divin. De partea cealaltă a unui canal nu mai lat decât o mânecă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ne convingă. Acea spirituală Via della Conciliazione desenată de el este încă infinit mai puțin populată decât artera stradală cu același nume, atât de aglomerată în timpul funeraliilor sale. Și pentru asta, da, polonezi ori nu, cred că trebuie să ne temem. (Jurnalul Național, 22 aprilie 2005) Neliniștitul Aurel (I) Ne-am cunoscut spre sfârșitul anilor ’60, începutul anilor ’70. Venit din Transilvania, dintr-un mediu universitar, avea ștaiful căruia îi duceam dorul în marea bucureșteană fierbând de atâția învolburați geniali pentru
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
o amenințare musulmană se împart în două categorii. Unii observatori arată spre statele aflate în stare de ostilitate și spre forțele aflate sub flamura Jihad-ului. Alți analiști își îndreaptă atenția către exodul musulmanilor emigrând spre Occident; asemenea observatori se tem de o diversiune îndreptată împotriva civilizației Occidentului lansată chiar din interiorul ei”. După 11 septembrie 2001, era de așteptat ca astfel de neliniști să sporească exponențial iar politicieni ca Le Pen să câștige teren. Discutată pe cu totul alt ton
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
numi Damf de Ron. Autorul textului, supărat pe „abuzurile interpretative” ale dnei Laignel, îmi cere să recomand comentariul său spre publicare Cotidianului, iar „dacă lor le e frică”, să-l transmit României libere sau Jurnalului Național fiindcă „ei nu se tem de nimeni și de nimic, nici de comuniști (...) ca Sașa Despotovici-Lavastine”. Nu pot onora cererea respectivă, căci, spre a-și valida teza, autorul comentariului intră și el cu tancheta în viața și mintea altora. Sever croșetat, din motive de... igienă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]