179,567 matches
-
viață modestă, însă studiază cu asiduitate. Totuși privațiunile pe care este nevoită să le îndure o fac să cedeze. Hrănindu-se la limita subzistenței, este găsită aproape fără viață de către cumnatul ei, Kazimir, care o readuce în casa sorei sale. Aici își reface sănătatea, dar, o dată revenită în apartamentul ei, continuă stilul de viață auster. În 1893 este absolventă a cursurilor superioare "magna cum laude" și devine licențiată în fizică. Dar situația financiară precară își spune din nou cuvântul și Maria
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
apartamentul ei, continuă stilul de viață auster. În 1893 este absolventă a cursurilor superioare "magna cum laude" și devine licențiată în fizică. Dar situația financiară precară își spune din nou cuvântul și Maria este nevoită să se întoarcă în Polonia. Aici, grație demersurilor prietenei sale, Jadwiga Sikorska, Marie primește un ajutor neașteptat: o bursă din partea guvernului Poloniei. Își reia studiile la Universitatea din Paris, iar un an mai târziu, în 1894, obține licența în matematică. Destinul îi rezervă o surpriză fericită
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
dețină o astfel de funcție. În 1911 se supune la vot admiterea Mariei Curie în cadrul Academiei de Științe. Într-o epocă în care discriminarea femeii era încă predominantă, propunerea a fost respinsă. Eforturile de denigrare a femeii-savant nu se opresc aici: Un ziar parizian din același an sugerează existența unei posibile relații sentimentale între Marie Curie și Paul Langevin. Langevin provoacă la duel pe autorul articolului din acel ziar. Borel și Perrin sunt indignați de această campanie de denigrare. Unii chiar
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
nevoită să facă importante concesii teritoriale statelor vecine. Întreg capitalul de simpatie, real sau pretins, de care ar fi beneficiat Manoilescu pe lângă oficialitățile italiene, nu a servit la nimic. El nu a avut practic posibilitatea să protejeze interesele României - de aici și caracterul de dictat al „arbitrajului” de la Viena. Luând la cunoștință de noua frontieră pe care o trasaseră „arbitrii”, ministrul Manoilescu „s-a prăbușit pe masă leșinat”, conform mărturiei ministrului de externe italian, Galeazzo Ciano . Cu toate acestea, în calitatea
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
și industrializată. Conducerea Partidului Comunist recomandă candidați pentru postul de președinte și prim-ministru. "Articol principal: Provinciile Vietnamului" Vietnam are cca 1.650 km lungime și o lățime ce variază între 56 km și 550 km. N Vietnamului este muntos, aici aflându-se Fan-si-pan, cel mai înalt vârf al acestei țări(3.147 m). Fluviul Roșu este principala apă curgătoare. În S Vietnamului se află delta fluviului Mekong. Între deltele celor 2 fluvii se găsește o câmpie joasă. Zona împădurită numită
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
extremitatea nord-vestică întâlnim păduri de pin. Pășunile tropicale sunt larg răspândite. Pădurile de mangrove cresc pe alocuri în delta Fluviului Mekong. În sud-vest găsim zone întinse de savană. Fauna include căprioare și bivoli sălbatici în mai multe zone muntoase. Găsim aici multe specii de păsări tropicale și insecte. Fosfați, cărbune, mangan, bauxită, crom, potențial hidroenergetic. Ocazional taifunuri(între mai și ianuarie) cu mari inundații în special în delta Mekongului. Tăierile și incendierile intenționate(pentru obținerea de terenuri urbane sau agricole) au
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
ascuncule-n tăcere,/ pământe, pământe, vere,/ fă-te cristalin și morții tăi/ vedea-i-aș ca florile-n văi”. Prozele din volumul „Trântorul” fac parte din aceeași zonă a gândirii poetice emilbotteiene. Spectrul „damnării” motiv incurabil al întregii sale beletristici este aici mai vehement ca oriunde. Personajul tutelar se „repausează estetic, abandonându-se febril unei neînfrăne trâiri în ficțiune” (C. Robu). Gustul unei astfel de proze este învățat, probabil de la Fr. Kafka, tradus la noi, în epocă, de către Felix Aderca. Emil Botta
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
au întors pe fațade, înlocuind stilurile fără ornamente și agresive ale modernismului, cum este spre exemplu într-o clădire din Boston, Massachusetts. Acest eclectism este combinat cu utilizarea unghiurilor non-ortogonale și a suprafețelor de forme cele mai variate și ciudate; aici putându-se menționa ca printre cele mai faimoase, Stuttgart State Gallery și Guggenheim Museum Bilbao. Arhitecții moderniști consideră clădirile postmoderne drept vulgare și clare forme de kitsch. Arhitecții postmoderni privesc spațiile moderniste proiectate de aceștia ca fiind lipsite de suflet
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
mesaje poartă o încărcătură Și un mesaj anti-Iluminist, prin revelarea faptului că raționalitatea poate fi găsită și în mințile unor sălbatici, vezi teoria unui Claude Lévy Strauss, doar că în forme diferite de cele ale oamenilor din societățile civilizate. E aici prezentă și o critică implicită a gândirii coloniale care era considerată o parte a unui proces de civilizare prin care societățile bogate aduc cunoaștere, maniere și rațiune celor mai puțin educate. Poststructuralismul, care a fost un răspuns la orientarea științifică
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
erodați, cu aspect de platouri în zona centrală, puternic accidentate de văi adânci, dominate de culmi muntoase, cu piscuri înalte (alt. max. 2.469 m - vârful Galdhøpiggen), în sud-vest, scăzând în înălțime spre nord-est și coborând brusc spre vest, formând aici țărmurile abrupte și crestate de fiorduri. Pe litoral câmpiile ocupă suprafețe foarte restrânse. Alte piscuri: Glittertind (2.405 m), Snøhetta (2.286 m), Rondane (2.183 m), Gausta (1.883 m), Borge (1.703 m). Râuri: Glomma, Otra, Lagen, Klar
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
aceasta este independentă de celelalte variabile de stare și, întrucât entropia este definită până la o constantă aditivă, ea poate fi aleasă zero prin convenție. Afirmația că acesta este cazul, pentru orice sistem, constituie "principiul al treilea al termodinamicii": Rezultă de aici comportarea câtorva mărimi termodinamice atunci când temperatura tinde către zero absolut:
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
și o floră xerofilă (suportând seceta) și halofilă (suportând sarea). Nu există izvoare de apă dulce, ceea ce face imposibilă locuirea ei fără apă adusă de pe continent. Năpârca sau șarpele de casă "Natrix natrix", de la care insula își trage numele, prospera aici și atingea o lungime până la 2 metri, fiind complet inofensiv și util, împiedicând înmulțirea rozătoarelor. Fiind considerat neplăcut, a fost complet stârpit de pe insulă în a doua parte a secolului al XX-lea, cu ocazia amplelor lucrări militare desfășurate de
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
au fost aduse în insula "Leucos" sau "Leuke" de către zeița Thetis, pentru a fi păstrate într-un mausoleu. Nu putem fi absolut siguri că "Leucos" este chiar insula Șerpilor, dar există indicii concordante. În anul 1823, căpitanul rus Krițki descoperă aici ruinele antice ale unui templu și alte vestigii, ruine ulterior descrise de către germanul Köhler. Câteva bazoreliefuri găsite pe insulă sunt expuse la Muzeul arheologic din Odesa. Toate sunt din antichitatea clasică, și nu există nici-o rămășiță „ciclopeană” mai veche, cum
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
nici celelalte 5 insule de pe brațul Chilia. În august 1949, nave militare sovietice, au debarcat pe insulă, au arestat grănicerii și paznicii români, și i-au debarcat în orașul Sulina. Imediat după ocuparea insulei Șerpilor, sovieticii au început să construiască aici o bază militară de supraveghere maritimă și aeriană, prevăzută cu antene radar. În mai multe rânduri, pescarilor români care au fost surprinși de furtună pe mare nu li s-a permis să se adăpostească pe insulă, fiind respinși de către autoritățile
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
Entremont, care se afla în apropiere de , a fost distrus de proconsulul roman Gaius Sextius Calvinus în anul 123 î.Hr.. Tot el a fondat primul oraș din Galia numit "Aquae Sextiae Salluviorum". Acest nume a evoluat până azi în "Aix". Aici generalul roman Gaius Marius i-a învins pe teutoni în Bătălia de la Aquae Sextiae. În timpul lui Augustus, Aquae Sextiae a devenit colonie romană. În timpul lui Diocletian, Aquae Sextiae devine centrul politic al provinciei romane Narbonensis II și spre sfârșitul secolului
Aix-en-Provence () [Corola-website/Science/297709_a_299038]
-
vârf este Puncak Jaya (5 030 m) și face parte din lanțul muntos Sudirman din insula Irian Jaya. Datorită vulcanilor activi și a plăcilor tectonice pe care se situează, Indonezia este țara cu cea mai mare activitate seismică și vulcanică. Aici se întâlnește una dintre zonele geografice cele mai remarcabile în ce privește distribuția animalelor. În Indonezia se regăsesc numeroase specii de diferite de animale. Dragonul de Komodo ("Varanus komodoensis") a fost desemnată drept specia națională indoneziană, "Siluk/Arwana " ("Scleropages formosus") - animal fascinant
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
de 26 °C sau 27 °C, dar în munți este cu mult mai frig. Cele mai secetoase regiuni sunt în sud-est. Indonezia are o cultură foarte diversificată. În Bali și Java sunt cele mai frumoase obiceiuri și legende, și tot aici se găsesc cele mai originale și mai frumoase obiecte de artizanat din Indonezia, dar și în celelalte regiuni se întâlnesc dansuri și muzică specific zonelor, și care sunt cunoscute în lume ca fiind unicat. Batikul și Gamelanul sunt cele mai
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
circular are un diametru de 37,5 m., patru turnuri circulare și un turn de acces de plan rectangular. După ridicarea puternicei fortificații, orașul Soroca începe să crească în importanță având o funcție administrativă și comercială prin punctul vamal instalat aici. Totodată prin fortificarea nucleului urban de la Soroca, se încerca crearea unui nou centru de greutate a rețelei urbane moldovenești și în special a comerțului de tranzit, după pierderea în 1484 a cetăților din sudul Moldovei. Cetatea și ținutul Soroca, a
Cetatea Soroca () [Corola-website/Science/297707_a_299036]
-
asupra întrebărilor privind existența lui Dumnezeu și a căutarii unui sens al vieții. Cu "Ursul de Aur" este premiat la Berlin, în 1957, filmul "Fragii sălbatici" ("Smultronstallet"), avându-l pe celebrul regizor suedez Victor Sjöström în rolul principal. Bergman folosește aici reprezentări ale halucinantului și oniricului pentru a evidenția zbuciumul interior al personajelor și pentru a pătrunde în subconștientul acestora. Procedeul va fi întâlnit și în opera sa târzie. Atât "Jungfrukällan" ("Izvorul fecioarei" - 1959), o prelucrare a unei vechi legende suedeze
Ingmar Bergman () [Corola-website/Science/297706_a_299035]
-
ed. îngrijită de Zina Molcuț, Ed. Minerva, București, p. 197); 1903 - părăsește postul de bibliotecar la Ministerul Domeniilor din București și, bolnav fiind de tuberculoză, se întoarce în satul natal, la Bucești pentru a trăi ultima perioadă a vieții sale. Aici se stinge din viață la data de 17 octombrie 1904. George Bacovia publica, în revista bârlădeană „Vitraliu”, poemul "Tu ai murit", dedicat memoriei lui Ștefan Petică (apud. Constantin Ciopraga, "Despre fenomenul Bacovia", în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
al bisericii locale. Mama sa, Elisabeth Lämmerhirt, a murit de timpuriu, urmată curând după aceea de tatăl său, când Johann Sebastian avea numai 9 ani. Rămas orfan, a plecat la fratele său mai mare, Johann Christoph Bach, organist la Ohrdurf. Aici a început să execute primele motive muzicale la orgă, dovedind o înclinație deosebită pentru acest instrument. Dorința de a se perfecționa l-a făcut să viziteze pe cei mai cunoscuți organiști din acea perioadă, ca Georg Böhm, Dietrich Buxtehude și
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
polifonică, atât de necesară artistului în mânuirea cu lejeritate a mijloacelor de exprimare. După cinci ani (1700), se mută la Liceul din orașul Lüneburg, unde devine și corist la biserica Sfântul Mihail. Timpul petrecut la Lüneburg are mare importanță, deoarece aici cunoaște în biblioteca școlii creații de Palestrina, Lasso, Schütz, Schein, Scheidt, Pachelbel ș.a. Tot aici îl are printre îndrumători pe organistul Georg Böhm, elev al lui J. Reincken și continuator al școlii germane nordice de orgă. De la reprezentanții acestei școli
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
ani (1700), se mută la Liceul din orașul Lüneburg, unde devine și corist la biserica Sfântul Mihail. Timpul petrecut la Lüneburg are mare importanță, deoarece aici cunoaște în biblioteca școlii creații de Palestrina, Lasso, Schütz, Schein, Scheidt, Pachelbel ș.a. Tot aici îl are printre îndrumători pe organistul Georg Böhm, elev al lui J. Reincken și continuator al școlii germane nordice de orgă. De la reprezentanții acestei școli, Bach și-a însușit stilul amplu și fastuos, precum și dramaturgia și lirismul acestei muzici de
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
nivelul scăzut de profesionalism al coriștilor, pe care trebuia să-i învețe în continuu, nu puteau contribui la dezvoltarea sa. În perioada de timp petrecută la Arnstadt, el cere un concediu de patru săptămâni și pleacă pe jos la Lübeck. Aici, bătrânul D. Buxtehude, în vârstă de 68 de ani, își desfășura activitatea de organist, cântând atât la slujbe, cât și la acele „"Abendmusiken"„. În loc de patru săptămâni, el rămâne patru luni, timp în care își însușește procedeele componistice și instrumentale ale
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
însușește procedeele componistice și instrumentale ale marelui organist. Acest fapt a provocat indignarea conducătorilor bisericii din Arnstadt, așa încât, după scurt timp, s-a mutat la Mühlhausen, unde se căsătorește cu vara sa, Maria Barbara Bach. Climatul spiritual nefiindu-i nici aici favorabil, în anul 1708 pleacă la Weimar, unde activează ca organist și muzician al curții. În anii petrecuți ca muzician la curtea ducală din Weimar (1708-1717) și apoi la Köthen (1717-1723) și-a îndreptat privirile înspre muzica de cameră, studiind
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]