172,816 matches
-
colecție de citate culese din publicistica epocii și reproduse in extenso, care reușesc să șocheze lectorul prin vitriolantele vituperații adresate programului reformator urmărit de generația pașoptistă. Democrația, la pachet cu toate instituțiile sale constitutive parlamentarismul, sistemul electoral fundamentat în instituția votului universal, pluripartidismul este denunțată violent ca un sistem politic iremediabil viciat, o importație din occidentul decadent moral care alterează organismul social românesc. Rațiunea carteziană este adusă și ea în fața plutonului de execuție discursivă, în sarcina ei reținându-se "prăbușirea intelectuală a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și jucând cartea unui "naționalism lipsit de jenă", după cum îl descrie T. Gallagher (2004, p. 114), FSN a repurtat o victorie triumfală în primele alegeri postdecembriste. Ion Iliescu, candidatul FSN, a obținut un scor de 85,1 la sută din voturi, devenind astfel președintele României din primul tur de scrutin. La alegerile legislative, FSN a obținut 66,31 de procente din totalul de voturi exprimate, asigurându-și o incontestabilă dominație parlamentară. PNL nu a strâns decât 6,4 la sută din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primele alegeri postdecembriste. Ion Iliescu, candidatul FSN, a obținut un scor de 85,1 la sută din voturi, devenind astfel președintele României din primul tur de scrutin. La alegerile legislative, FSN a obținut 66,31 de procente din totalul de voturi exprimate, asigurându-și o incontestabilă dominație parlamentară. PNL nu a strâns decât 6,4 la sută din voturi, iar PNȚCD de-abia 2,6. În pofida rezultatelor lamentabile înregistrate de partidele de opoziție împotriva FSN, susținătorii anticomunismului au continuat să rămână
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devenind astfel președintele României din primul tur de scrutin. La alegerile legislative, FSN a obținut 66,31 de procente din totalul de voturi exprimate, asigurându-și o incontestabilă dominație parlamentară. PNL nu a strâns decât 6,4 la sută din voturi, iar PNȚCD de-abia 2,6. În pofida rezultatelor lamentabile înregistrate de partidele de opoziție împotriva FSN, susținătorii anticomunismului au continuat să rămână în stradă trei săptămâni după sfârșitul alegerilor. Definiți drept "golani" de către Ion Iliescu, pe care protestatarii îl vedeau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
definea România ca stat unitar, iar limba română era stipulată ca singura limbă oficială a țării. Alegerile din septembrie 1992 au consolidat hegemonia elementelor conservatoare, moștenitoare ale fostului PCR, în scena politică românească. Totuși, de la 66,1 la sută de voturi primite în 1990, în 1992 FDSN (rebotezat în Frontul Democratic al Salvării Naționale) a obținut doar 27,72 de procente, în timp ce opoziția, grupată în Convenția Democrată Română (CDR) a strâns 20,01 la sută. Scindată din vechiul Front al Salvării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în timp ce opoziția, grupată în Convenția Democrată Română (CDR) a strâns 20,01 la sută. Scindată din vechiul Front al Salvării Naționale, partidul lui Petre Roman (purtând aceeași denumire, FSN) a ieșit pe trei, cu 10,19 procente din totalul de voturi. Ion Iliescu, candidatul FDSN, și-a prelungit cariera prezidențială cu un al doilea mandat, câștigând în turul al doilea, în fața lui Emil Constantinescu, cu 61,43 la sută din numărul de voturi. Rezultatele alegerilor consfințeau dominația elementelor politice reziduale înrădăcinate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trei, cu 10,19 procente din totalul de voturi. Ion Iliescu, candidatul FDSN, și-a prelungit cariera prezidențială cu un al doilea mandat, câștigând în turul al doilea, în fața lui Emil Constantinescu, cu 61,43 la sută din numărul de voturi. Rezultatele alegerilor consfințeau dominația elementelor politice reziduale înrădăcinate în PCR, care prin politicile lor conservatoare au păstrat cvasi-intactă moștenirea comunistă. România rămânea sub zodia trecutului, umbra comunismului întinzându-se asupra prezentului. Cartea analistului politic T. Gallagher (2004), intitulată fără mănuși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pp. 148-149). Un simptom și mai puternic al democratizării l-a reprezentat însă prima alternanță la putere ocazionată de rezultatele alegerilor din 1996. Convenția Democrată Română, coaliția care a polarizat opoziția față de elementele conservatoare, a primit 30,17 procente din voturi, în timp ce partidul succesor al PCR, acum sub o nouă identitate nominală Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) a colectat doar 21,52 la sută din voturile pentru Camera Deputaților. La prezidențiale, deși Ion Iliescu a câștigat primul tur de scrutin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coaliția care a polarizat opoziția față de elementele conservatoare, a primit 30,17 procente din voturi, în timp ce partidul succesor al PCR, acum sub o nouă identitate nominală Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) a colectat doar 21,52 la sută din voturile pentru Camera Deputaților. La prezidențiale, deși Ion Iliescu a câștigat primul tur de scrutin în fața lui Emil Constantinescu (32,25% vs. 28,22%), turul al doilea avea să răstoarne ierarhia, Constantinescu întrunind majoritatea voturilor (54,41% vs. 45,59%). Aceste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar 21,52 la sută din voturile pentru Camera Deputaților. La prezidențiale, deși Ion Iliescu a câștigat primul tur de scrutin în fața lui Emil Constantinescu (32,25% vs. 28,22%), turul al doilea avea să răstoarne ierarhia, Constantinescu întrunind majoritatea voturilor (54,41% vs. 45,59%). Aceste rezultate au prilejuit bifarea unei importante condiții procedurale a democrației: transferul pașnic al puterii. În pofida faptului că sub cupola CDR conviețuiau nu mai puțin de optsprezece organizații diferite (cele mai importante fiind totuși PNȚCD
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stânga (PSDR). Noul echilibru al politicii românești avea să fie consfințit la alegerile din 2000, în care rămășițele fostului CDR nu au mai prins niciun loc în Parlament, iar PSDR și-a reafirmat hegemonia cu 36,61 la sută din voturi la Camera Deputaților. Surprinzătorul său rival a fost însă PRM, care a strâns 19,48 de procente din totalul de voturi. La prezidențiale, Ion Iliescu a reușit în cele din urmă să se impună în fața fanaticului Corneliu Vadim Tudor în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au mai prins niciun loc în Parlament, iar PSDR și-a reafirmat hegemonia cu 36,61 la sută din voturi la Camera Deputaților. Surprinzătorul său rival a fost însă PRM, care a strâns 19,48 de procente din totalul de voturi. La prezidențiale, Ion Iliescu a reușit în cele din urmă să se impună în fața fanaticului Corneliu Vadim Tudor în cel de-al doilea tur de scrutin, în care a obținut 66,83 la sută în comparație cu cele 33,17 de procente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezidențiale, Ion Iliescu a reușit în cele din urmă să se impună în fața fanaticului Corneliu Vadim Tudor în cel de-al doilea tur de scrutin, în care a obținut 66,83 la sută în comparație cu cele 33,17 de procente din voturi care l-au ales pe liderul PRM. Atrasă din ce în ce mai tentant în siajul UE, care a ademenit elita politică românească cu fonduri uriașe, guvernarea s-a înscris și mai ferm pe cursul integrării europene, în ciuda pedegree-ului comunist al elitelor postcomuniste ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
am învățat să fiu un cetățean patriot și loial țării mele (codat "patriotism și loialism național"). 5. La școală am învățat să contribui la rezolvarea problemelor comunității (societății) (codat "implicare comunitară"). 6. La școală am învățat despre importanța participării la vot la alegerile locale și naționale (codat "participare electorală"). 7. La școală am învățat să fiu preocupat de ceea ce se întâmplă în alte țări (codat "preocupare internațională"). Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N=5.861 Sursa: Baza de date "Implicarea civică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
guvernelor statelor membre; președenția este deținută, prin rotație, de fiecare stat membru, timp de 6 luni; principalele responsabilități ale Consiliului sunt pe probleme de cooperare interguvernamentală în domeniile politicii externe, de securitate, justiție și afaceri interne; României îi revin 14 voturi; Comisia Europeană: este organul executiv al UE, având rolul unui guvern la nivel comunitar; controlează și supraveghează respectarea tratatelor UE și implementarea legislației comunitare, are drept de inițiativă în politici comunitare; Consiliul European: nu are, propriu-zis, statutul de instituție a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1945, în urma Conferinței de la Breton Woods (1944); sediul: Washington; are 184 de membri; scopurile principale: promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității financiare, facilitarea comerțului internațional, combaterea sărăciei etc; spre deosebire de O.N.U., statele membre nu dispun de același număr de voturi, acesta depinzând de cotizația plătită, în funcție de puterea economică; toate statele membre au un reprezentant într-un consiliu de guvernatori, dar statele care plătesc cele mai mari cotizații formează un consiliu de administrație permanent (S.U.A., Marea Britanie, Franța, Germania, Japonia); de pe la mijlocul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
au un regim parlamentar. Modelul parlamentar englez Monarhul este șeful statului, simbolul continuității; Cabinetul, condus de Primul ministru, este format din miniștri responsabili în fața Parlamentului; Parlamentul este bicameral: Camera Comunelor și Camera Lorzilor; Deputații din Camera Comunelor sunt aleși prin vot universal de către alegători cu drept de vot uninominal; sunt 500 de deputați aleși pe 5 ani; Membrii din Camera Lorzilor sunt numiți de rege; Atribuțiile Camerei Lorzilor: adoptă legile, votează bugetul de stat, exercită control asupra Guvernului; Marea Britanie nu are
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Monarhul este șeful statului, simbolul continuității; Cabinetul, condus de Primul ministru, este format din miniștri responsabili în fața Parlamentului; Parlamentul este bicameral: Camera Comunelor și Camera Lorzilor; Deputații din Camera Comunelor sunt aleși prin vot universal de către alegători cu drept de vot uninominal; sunt 500 de deputați aleși pe 5 ani; Membrii din Camera Lorzilor sunt numiți de rege; Atribuțiile Camerei Lorzilor: adoptă legile, votează bugetul de stat, exercită control asupra Guvernului; Marea Britanie nu are o constituție propriu-zisă, ci există un set
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
unui regim politic democratic în Japonia este rezultatul intervenției S.U.A. care a ocupat-o în anul 1945. Statul este organizat după model occidental. Constituția a fost elaborată în 1946 după model britanic, înlocuind Constituția Meiji din 1889. Dieta, aleasă prin vot universal, este organul legislativ. Dieta este bicamerală: Camera Consilierilor și Camera Reprezentanților; ca și în multe dintre democrațiile occidentale, acest bicameralism este în favoarea Camerei Reprezentanților. Împăratul convoacă Dieta și îl numește pe premier; el este lipsit de puteri politice reale
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
local (în cele 50 de state și Districtul Federal Columbia), puterea executivă este deținută de Guvernator; Președintele american: este Șeful Statului și Șeful Guvernului (nu există prim ministru); este comandantul forțelor armate; dirijează politica externă a țării; este ales prin vot universal (indirect) pe 4 ani de către membrii unui Colegiu Electoral, aleși la nivelul fiecărui stat; poate să opună dreptul său de veto unei legi votate de Congres, dar aceasta poate să treacă dacă este votată cu o majoritate de două
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
2001-2009); Sistemul semiprezidențial: Președintele este arbitrul vieții publice; Președintele numește Primul Ministru din facțiunea care a câștigat alegerile; arhetipul sistemului semiprezidențial este Franța de la instaurarea celei de-a V-a Republici (1958); Sistemul semiprezidențial din Franța Președintele: este ales prin vot universal; inițial avea mandatul de 7 ani, prin referendumul din 2000, s a redus la 5 ani; promulgă legile; numește și revocă Primul ministru și minștrii; poate dizova Adunarea Națională; are posibilitatea de a consulta țara prin referendum în caz
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească); respectarea drepturilor și libertăților cetățenești (dreptul de a vota, libertatea de opinie, libertatea religioasă, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței); pluralismul politic; existența societății civile; organele puterii de stat centrale și locale sunt alese prin vot universal, direct și secret; libertate economică; Cele trei mari democrații ale secolului al XX-lea au fost S.U.A, Marea Britanie și Franța. b) Caracteristicile regimului totalitar puterea este deținută de o singură persoană sau de un grup restrâns de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
anul 1979, Saddam Hussein a instalat un regim dictatorial în Irak; 3. România de la democrație la regimurile autoritare și totalitare a)Democrația românească în perioada interbelică Au existat o serie de factori care au contribuit la afirmarea democrației românești: adoptarea votului universal (1918); consfințirea drepturilor și libertăților cețățenești în Constituția din 1923; pluripartidism (principalele partide politice au fost PNL și PNȚ); La baza democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
politice au fost PNL și PNȚ); La baza democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din 1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă agrară iar Constituția din 1866 declara proprietatea „sacră și inviolabilă”); În Constituția din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca formă de guvernământ monarhia constituțional
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a fost înlocuită cu una nouă, apoi a fost parțial repusă în vigoare între anii 1944 1947. Carențe ale democrației românești în perioada interbelică: demagogia; legea electorală din 1926 potrivit căreia partidul politic care obținuse la alegeri peste 40% din voturi obținea jumătate din numărul mandatelor din Parlament iar cealaltă jumătate era împărțită între toate celelalte partide participante care obținuseră peste 2 % din voturi, inclusiv gruparea majoritară; abuzurile administrației în timpul alegerilor; Parlamentul continua să fie o extensie a guvernului; ascensiunea organizațiilor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]