17,675 matches
-
evacuarea deșeurilor, inclusiv epurarea apelor uzate, care generează numeroase complicații. Traversarea unui oraș relevă o serie de peisaje cum ar fi străzile comerciale pline de viață din centru, cartiere mai liniștite la periferie, zone industriale etc. Principalele zone ale unei așezări urbane sunt: Zona industrială. Cuprinde totalitatea obiectivelor de producție (care pot fi grupate pe platforme industriale) și a celor de depozitare. Amplasarea zonelor industriale se face, de regulă, În perimetrul construibil și numai În cazuri deosebite În afara acestuia. În funcție de condițiile
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
locuit și zona industrială se Întrepătrund prin amplasarea În interiorul zonei de locuit a unor spații productive nepoluante (spre exemplu industrie alimentară, industrie ușoară). Zona de locuit are cea mai mare pondere În cadrul teritoriului atât ca suprafață (reprezentând 40-80% din suprafața așezării urbane), cât și ca importanță. Funcțiunile zonei de locuit sunt: asigurarea cazării populației și oferirea cadrului construit, specific amenajat pentru desfășurarea vieții sociale și particulare a acesteia. Componența zonei include: locuințe de toate tipurile și categoriile; dotările aferente; spațiile plantate
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
formă superioară de locuire, o metamorfozare a satului Într-o structură cu o funcționalitate sporită, cu o anumită ordine spațială, care oferă condiții de viață mai bune, dar și oportunități multiple pentru dezvoltarea economică, socială și culturală. Amenajarea și dezvoltarea așezărilor urbane depinde Într-o foarte mare măsură de activitățile de comerț. Din cauza specificității și diversității lor, dar și a impactului asupra amenajării urbane, aceste activități au făcut obiectul unei reglementări particulare, care a evoluat În unele țări până la a forma
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
preocupare, abordare și reglementare juridică. Aglomerarea spațiilor urbane reprezintă un fenomen pozitiv indicând o anumită atractivitate a acestora, o diversitate a activităților economice și implicit a opțiunilor individuale. În esență aglomerările urbane sunt motorul dezvoltării socioeconomice a unei țări. Dezvoltarea așezărilor umane se află În legătură directă cu inițierea și extinderea activităților comerciale. Din cele mai vechi timpuri, specialiști diverși, precum istorici, juriști, economiști etc., au analizat evoluția societății, Încercând să descifreze din perspective diferite, specifice domeniului lor de interes, cauzele
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
a. caracter dinamic; b. caracter de schimbare aleatorie; c. sursă de constrângeri; d. caracter singular. 2. Care NU sunt factori ai macroambientului? a. piața locală mobiliară; b. fizico-naturali; c. economici; d. social-demografici. 3. Care sunt elementele care pot caracteriza o așezare urbană? a. dotarea cu echipamente tehnico-edilitare; b. dotările social-culturale, satisfacerea intereselor publice, a celor de odihnă și recreere etc.; c. importanța În teritoriu, criterii administrative; d. toate cele de mai sus. 4. O așezare urbană se poate delimita În: a
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
sunt elementele care pot caracteriza o așezare urbană? a. dotarea cu echipamente tehnico-edilitare; b. dotările social-culturale, satisfacerea intereselor publice, a celor de odihnă și recreere etc.; c. importanța În teritoriu, criterii administrative; d. toate cele de mai sus. 4. O așezare urbană se poate delimita În: a. zona industrială, zona agricolă, zona dotărilor socioculturale, zona spațiilor verzi, zona de circulație și transport; b. zona industrială, zona de locuit, zona dotărilor socioculturale, zona spațiilor verzi, zona de circulație și transport; c. zona
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
divertisment tot acolo În timpul serii, și dorm În același cartier pe timpul nopții. Localitățile limitrofe Bucureștiului prezintă o altă caracteristică, În sensul că o mare parte a populației lucrează și Își face cumpărăturile În București. Cu toate acestea, În majoritatea cartierelor așezărilor urbane există transport public, parcuri și magazine, centre de Îngrijire de zi și spitale, toate acestea influențând existența și viabilitatea unei proprietăți. O altă influență socială care afectează proprietatea În cartierele rezidențiale este mărimea medie a gospodăriei. De exemplu, În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
pe cât posibil pe fiecare culoar de circulație. Magazinele cu produse care fac obiectul cumpărăturilor de impuls vor fi amplasate În funcție, fie de o complementaritate În utilizare, fie de viteza lor lentă de circulație, care poate fi accelerată printr-o așezare În imediata vecinătate a unui loc atractiv. 6.4. Locul și rolul spațiilor de depozitare În cadrul centrelor comerciale Nici un centru comercial nu poate funcționa fără spațiile de depozitare. Totuși, dimensiunea acestora nu ar trebui să exceadă suprafața de expunere (vânzare
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
poziții privilegiate În cadrul orașului (are valoare de obiect/monument), comportă o mare varietate tipologică (casă nobiliară, palat, vilă etc.). Datorită faptului că a fost locul exercițiilor estetice, a făcut mereu obiectul istoriei arhitecturii. Locuința În sine și relația cu restul așezării/orașului, funcționează Într-o strânsă interdependență funcțională și formală, articulându-se pe o zonă de intersecție (Între arhitectură și urbanism) denumită „vecinătate imediată”. Aceasta se referă la modul În care, prin grupare, locuințele formează o primă verigă, poate veriga elementară
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
pe măsură. În general acestea sunt de dimensiuni mici, cu puține elemente specifice. Parcurile industriale. Migrația populației departe de centrele urbane și dezvoltarea tot mai puternică a industriei a stimulat Înființarea parcurilor industriale. Acestea sunt localizate În zonele periferice ale așezărilor umane, fiind destinate În general industriei ușoare. În ultimii 35 de ani au cunoscut o dezvoltare puternică, tocmai datorită cerinței crescute de bunuri. În parcurile industriale regăsim spații de birouri, ca parte componentă a facilităților oferite. Datorită existenței unor suprafețe
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Kaplan Publishing, 2004 Minea E.M., Amenajarea teritoriului. Urbanism, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2003 Onofrei M., Anghel I., “Risk and Rewards of Leverage in Romanian Real Estate Investment”, Procedia Economics and Finance, no. 3, 2012 Pascariu G., Structura și dinamica sistemelor de așezări umane În procesul de planificare teritorială (cu o aplicație În cazul României), teză de doctorat, București, 2010 *** Standardele Internaționale de Evaluare, ediția a noua, 2011 *** Legea nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale *** Ordinul nr. 264 din 4
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
aceste unelte și obiecte de uz casnic erau executate de meșteri lemnari. Încă din timpuri vechi, dulgherii de pe Valea Proviței confecționau hambare (numite în limbajul local „hămbăroaie”) și tronuri având o utilitate certă: păstrarea cerealelor. Tronul mai servea și la așezarea la scurs a cărnii de porc, bine sărată. Aceștia după ce pregăteau un număr de hambare și tronuri le încărcau în căruțe, în stive înalte și plecau cu ele spre Dunăre. Cu cât se îndepărtau mai mult de deal, cu atât
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și astăzi. Odată cu puternica industrializare a municipiului Câmpina locuitorii comunei au migrat spre oraș, fapt care a dus la scăderea populației. Dacă până în anul 1992 valorile privind numărul de gospodării indică o cifră relativ constantă, precum și concentrarea populației în două așezări, se remarcă o creștere substanțială a numărului de gospodării de la 988 la 1203 în intervalul 1992-2002,din două motive: - împărțirea proprietăților între copiii aceleiași familii, - împărțirea proprietăților în urma vânzării lor. Structura pe sexe a populației relevă o pondere mai mare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în tradiția de veacuri a locuitorilor, meșteri neîntrecuți în ciplirea și fasonarea lemnului. Fiecare casă reprezenta, atât în interior, cât și în exterior un adevărat muzeu etnografic. Până astăzi s-au păstrat foarte puține case de acest fel. III. 5 AȘEZĂRILE Intravilanul existent (356,2 ha) este aprobat prin hotărâre a Consiliului Județean. Zona construită se extinde și pe pantele destul de accentuate ale dealurilor în special în satul Drăgăneasa. Densitatea populației (104,4 locuitori/ km²) este mai mare pe terenurile plate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
conștiinței. Potrivit concepției sale, această scânteie nu se stinge niciodată, ne avertizează că facem răul când ne lăsăm învinși de plăcere, sau de mânie, sau când suntem păcăliți de către rațiune. Ceea ce este într-adevăr semnificativ pentru tratarea noastră constă în așezarea scânteii conștiinței alături de „Spiritul care mijlocește pentru noi prin gemete de neexprimat”. Făcând un salt în timp, este relevantă gândirea filosofului și teologului englez John Henry Newman (1801 -1890), mai ales pentru tema conștiinței ca loc al întâlnirii cu Dumnezeu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dar în realitate s-a revelat ca un „pathos senzual rebel”. El construiește edificiul propriu al comunității creștine pe fundamentul omului, în baza a trei principii. Primul principiu, conform căruia ceea ce face posibilă inserarea concretă a persoanei în comunitate și așezarea în cadrul ei este dimensiunea interioară, care integrează alături de propriul „eu” și dimensiunea „noi”, față de care se simte în mod profund orientată, astfel că omul, purtătorul forței raționale a sufletului, este o esență făcută pentru comunitate: „unde există un eu, există
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Stațiune turistică - localitate dotată cu resurse naturale, antropice și structurile necesare pentru asigurarea și dezvoltarea preponderentă a funcțiilor turistice specifice. De asemenea, poate avea statut de stațiune turistică partea dintr-o localitate în care funcția turistică este preponderentă. Localitate turistică - așezare urbană sau rurală cu funcții turistice dezvoltate pe baza resurselor turistice de care dispune. Punct turistic - teritoriu restrâns cu unul sau mai multe obiective turistice naturale și antropice, cu caracteristici particulare care îi oferă o atractivitate turistică. Obiectiv turistic - element
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pornind de la premisa că zona turistică face parte dintr-un ansamblu urban (rural) permanent, caracterizat prin comportament, aspirații, structuri sociale și reacții eterogene. Principiul se bazează pe faptul că majoritatea stațiunilor turistice sunt integrate sau se află în vecinătatea unor așezări umane, și are în vedere integrarea rețelei turistice în structura socio-economică a zonei amenajate (prin rețea turistică înțelegându-se baza materială și serviciile turistice, personalul angajat și turiștii), încercându-se evitarea apariției unor contradicții ce pot crea stări conflictuale între
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
sporturilor acvatice, studierea naturii și activități artistice (cum ar fi pictura și fotografierea), decât doar pentru vânătoare. Cu cât sunt mai variate atracțiile de-a lungul timpului, vor exista mai mari șanse de succes. Un alt factor foarte important este așezarea. În general, cu cât o zonă este mai apropiată de piețele sale potențiale, cu atât va fi mai vizitată și deci va avea mai mari șanse de a atinge un nivel ridicat al cererii. Există unele areale care trebuie să
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pentru populație. Interesul pentru munte ca destinație turistică a atras atenția specialiștilor în amenajarea teritoriului, care prin studiile lor au delimitat trei genuri de localizare a stațiunilor montane: • localizarea periferică, care se situează la marginea masivelor montane și la periferia așezărilor umane; • localizarea liniară, care urmează culoarele naturale de pătrundere în masiv (de regulă văile unor râuri); • localizarea terminală, care se dezvoltă în zonele alpine, fie la capătul culoarelor de penetrare în munte, fie la înălțimi foarte mari, la care turiștii
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și hotelurile se află chiar la poalele pistelor de schi, iar porturile permit posesorului de iaht să ajungă imediat din casă pe ambarcațiunea sa. Izolarea: Pentru dezvoltarea unor asemenea stațiuni este necesară libertatea totală, astfel încât acestea sunt situate departe de așezările existente, în zone relativ izolate de pe coastă sau mai sus de așezările permanente din Alpi. Ele sunt integrate astfel în mediul natural. Statutul ridicat: Facilitățile de prim rang oferite de acest tip de stațiune funcțională atrage o turiști cu o
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
permit posesorului de iaht să ajungă imediat din casă pe ambarcațiunea sa. Izolarea: Pentru dezvoltarea unor asemenea stațiuni este necesară libertatea totală, astfel încât acestea sunt situate departe de așezările existente, în zone relativ izolate de pe coastă sau mai sus de așezările permanente din Alpi. Ele sunt integrate astfel în mediul natural. Statutul ridicat: Facilitățile de prim rang oferite de acest tip de stațiune funcțională atrage o turiști cu o situație materială foarte bună. Astfel, costurile ridicate asociate în general cu dezvoltarea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
să impună un program predeterminat developer-ilor secundari, iar în altele, regulile de planificare sau intervenția judicioasă a autorităților locale pot controla eficient dezvoltarea. Stațiunea creată astfel diferă de cea integrată. În primul rând, dezvoltările catalitice se grefează de obicei pe așezări deja existente. Totuși, în acest caz, proiectele majore sunt în mod frecvent situate la o oarecare distanță de centru, în jurul căruia se concentrează activitățile localnicilor. În al doilea rând, prezența locuințelor existente, alături de numărul mai mare de developer-i și de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
permițând autofinanțarea întregii operațiuni. De asemenea, SAP conducea sau subvenționa anumite magazine și hoteluri, precum și cinematograful, în primii ani, când prezența acestora era esențială pentru atragerea potențialilor cumpărători. Toate spațiile de cazare se găsesc la 2000 m, altitudine mult superioară așezărilor tradiționale din vale, într-o zonă spre care converg pistele principale și din care pleacă telescaunele importante. În plus, capacitatea spațiilor de cazare a fost calculată în funcție de capacitatea pistelor, pentru ca beneficiile acestei asocieri funcționale să fie umbrite de supraaglomerarea pantelor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
fost efectiv exclusă din dezvoltarea stațiunii La Plagne și a sateliților săi. Totuși, deschiderea imensului teren de schi de către SAP a oferit comunelor posibilitatea de a crea amenajări mai tradiționale (hoteluri mici, cabane, tabere de vacanță, case de vacanță) în jurul așezărilor existente la altitudini mai mici. Acestea sunt legate de terenurile de schi de mai sus printr-o serie de telescaune și sunt dezvoltate ca parte componentă a complexului La Grande Plagne. În acest context mai larg, stațiunile integrate de la altitudini
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]