17,694 matches
-
astfel de materiale. În această activitate a mea nu m-am ocupat niciodată cu coordonarea sau cu îndrumarea acestei direcții. Este adevărat că fost analizată de câteva ori în colegiul Ministerului de Interne și vă raportez că a fost aspru criticat generalul Pleșiță. Mă surprinde total faptul că s-au adunat aceste materiale care ne pun într-o postură cu totul în afara hotărârilor de partid, a normelor legale, a indicațiilor date și desigur că generalul Pleșiță trebuie să dea precizările necesare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pozitiv, că aceste organe și-au făcut datoria față de popor, au înfăptuit neabătut politica partidului și guvernului”. Partidul nostru a analizat de multe ori, în spiritul unei înalte exigențe, activitatea organelor de securitate, modul în care își îndeplinesc misiunile încredințate, criticând neajunsurile din munca lor. Plenarele C.C. al P.C.R. din iunie 1967 și aprilie 1968 au condamnat cu asprime abuzurile și ilegalitățile, abaterile de la cerințele democrației și legalității socialiste comise de către unele elemente din fosta conducere a Ministerului Afacerilor Interne, dezvăluind
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
asupra posibilităților viitoare de a face, prin mijlocirea limbii și literaturii române, educația patriotică a tinerelor generații”. Este de neconceput, susține el, ca în programă să nu figureze Nicolae Bălcescu, figură centrală a mișcării revoluționare, și D. Bolintineanu, poetul patriot. Criticând faptul că programa ar omite prezentarea culturii române vechi, criticul literar DAN ZAMFIRESCU a afirmat că „procedând în felul acesta, noi vom apare ca un popor de cultură numai din secolul al XIII-lea, adică cu două secole în urma bulgarilor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
grijă și preocupare pentru modul cum organele de securitate își îndeplinesc sarcinile, partidul nostru a analizat, de mai multe ori, în spiritul unei înalte exigențe, activitatea acestora. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, greșelile și lipsurile organelor de securitate au fost criticate începând din 1954, în repetate rânduri, combătându-se cu tărie ideea, a cărei acreditare s-a încercat într-un timp, cum că acestea - și nu masele, conduse de partid - au dus de fapt lupta cu dușmanul. În aprilie 1956, conducerea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a calității muncii, să dovedească exigență sporită față de stările de lucruri nesatisfăcătoare, să semnaleze organelor de partid superioare lipsurile existente, să facă propuneri pentru înlăturarea lor și pentru îmbunătățirea activității. Organele și organizațiile de partid trebuie să promoveze cu consecvență critica și autocritica, atitudinea combativă față de tot ceea ce este perimat și depășit în stilul și metodele lor de lucru și să militeze pentru adaptarea acestora la cerințele mereu noi ale activității de securitate și de miliție. Combătând cu intransigență manifestările de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ce nu este o sarcin? u?oar?: opera lui Nicolae Iorga este alc? tuit? din circa 1�200 de volume ? i 20�000 de articole; el a fost un ziarist ? i un pamfletist politic prolific, dramaturg, eseist, poet, istoric ? i critic literar militant, orator, lingvist, memorialist ? i profesor universitar de prim rang, care �? i fascina auditoriul. Plus activit?? ile sale politice, conferin? ele, numeroasele c? l?torii ? i volume care le descriu. S? zugr? ve? ți imaginea integral? a unui fenomen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
linescu, spunea c? �activit?? ile (lui Iorga), privite �n sens cumulativ, par m? re? e, dar, privite �n detaliu, fiecare dintre activit?? ile sale are o semnifică? ie minor? �15. Pentru �nceput, trebuie s? atac? m maximă lui C? linescu. Po? i critică unele dintre activit?? ile lui Iorga �n detaliu, dar nu po? i nega m? re? ia de ansamblu a realiz? rilor lui. �ntre 1890 ? i 1940, via? a lui Iorga ? i evenimentele din Rom�nia s? au �ntre? esut ? i au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
contrast cu una real?: o democra? ie a muncii. Patriotismul politicianismului este grijă iubitoare mai cur�nd fă?? de bugetul ?? rîi ? i nu fă?? de ? ar? , exploat�nd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66. Că ? i Carp, Eminescu �i critică pe liberali pentru c? �mpiedicau ajungerea la o democra? ie adev? raț?. El cerea respectarea legilor existente, care reclamau alegeri libere. Dup? p? rerea lui Eminescu, politica liberalilor l? să ? ara �n m�inile str? inilor, care dominau at�ț economia c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
crezului meu politic ? i social�, un crez de care nu s? a desp? r? it nicidat?. A sosit momentul s? ne familiariz? m cu Iorga �n multiplele sale ipostaze: cu na? ionalismul, g�ndirea istoric? , jurnalistică ? i idealurile sale estetice ? i critice; cu manieră să de lucru ? i cu via? a lui de familie; cu ideile sale asupra moralit?? îi ? i a banilor; cu Nicolae Iorga � omul. Na? ionalismul constituie un element esen? ial �n �n? elegerea lui Iorga. Na? ionalismul, cultura ? i istoria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ne impresioneaz? sub forma sentimentelor unui istoric 42. Iorga era menit s? fie istoric 43. Opera să istoric? a stabilit locul istoriei rom�ne? ți �n lume. Na? ionalismul s? u cultural de aici provine. El i? a jalonat opera istoric? , critică literar? ? i celelalte activit?? i ? i l? au adus �n politic?. �n acest sens, via? a lui alc? tuie? te un tot care nu poate fi �n? eles dec�ț ca atare. Drepturile moderne la autodeterminare le? au fost de folos rom�nilor. Iorga le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
via?? ? i s? aib? tr? s?turi spirituale ? i psihice că s? duc? la �n? elegere fă?? de caracterul uman al istoriei. Istoricul poate reconstitui evenimentul istoric, care, chiar bazat pe documenta? ie, nu poate fi complet �n? eles, numai dac? analizeaz? critic faptele riguros organizate ? i scrie proz? literar?. Pentru Iorga, dac? istoria este ? tiin?? , ea constituie o sintez? a tuturor experien? elor omene? ți �n manifest? rilor lor. Istoricul trebuie deci s? între �n muzee ? i teatre, s? cunoasc? at�ț literatura tradi? ional
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ile profesionale la jurnalistică să politic? (de? i, �n cazul lui, este dificil s? tras? m o linie de demarca? ie �ntre aceste dou? domenii). Lupt? torul ? i animatorul Iorga ? i?a dus �lupta� prin jurnalistică politic?. Consideră c? opera istoric? ? i critică literar? constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistică să politic? de zi cu zi. �n purt? torul s? u de cuv�nt, �Neamul rom�nesc�, colaboratorii discutau adeseori despre faptul c? jurnalistică este o profesie sau o voca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoriei sufletului rom�nesc ? i a felului �n care sufletul acestuia se reflect? �n istoria literaturii rom�ne. � Nu? i �n? elegea pe istoricii de art? , care �nu cunosc via? a societ?? îi �n care a ap? rut cultură această�75. A considerat �ntotdeauna critică să literar? drept o contribu? ie la �lupta� să, intitul�ndu?? i cea mai important? oper? din acest domeniu O lupt? literar? 76. Iorga era un fel de comandant al unui partid politic, pretinz�nd supunere, disciplin? ? i loialitate de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
francez ? i al valorilor literare clasice, f? r? s? se limiteze la acestea. Cea mai mare parte a ideilor sale critice aveau drept surs? cinci autori francezi: Paul Bourget, J.�M.�Guyau, G.�S�ailles, E.�Hennequin ? i H.�Taine. Ace? ți critici s? au remarcat apel�nd la descoperirile ? tiin? ifice ale secolului �n discu? iile despre art? , invoc�ndu? i adesea pe Spencer, Darwin ? i Karl Wundt. Iorga nu i? a urmat �n totalitate, modific�nd ideile pe care le putea folosi. Paul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adopt�ndu? i doctrina, era convins c? nu se poate scrie un �român impersonal�. Personalitatea unui autor este implicat? �n selectarea materialului pentru subiectul operei sale. Hennequin sublinia importan? a analizei estetice, psihologice ? i sociologice a unei opere. Că filosof ? i critic literar, Taine a avut o influen?? profund? asupra opiniilor lui Iorga despre art? ? i chiar ? i despre istorie. El accepta multe (dar �n nici un caz pe toate) dintre criteriile lui Taine, mai ales pe cele relativ la leg? tură dintre natur? ? i literatur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scrise cu scrupulozitate. Dup? aceea, pur ? i simplu i? a atacat pe cei care nu se �ncadrau �n na? ionalismul s? u cultural, mai ales pe cei care se ocupau de erotic? , pe care Iorga o califica drept �pornografie�. Iorga a fost criticat pentru includerea recenziilor literare prelucrate ale altora �n istoriile literare publicate sub numele lui; ?i �n acest domeniu, el lucra �n grab? ? i sub presiune, ceea ce f? cea că precizia operei sale s? lase de dorit. �n recenziile ? i �n critică lui literar? , Iorga a �ncercat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mult mai mult, ceea ce e firesc pentru un istoric�118. Temperamentul s? u violent era un izvor �n plus de necazuri. �n politic? , reac? iile violente duc la isp?? iri la fel de mari ca ? i inconsecven? ele. Inamicii politici ai lui Iorga l? au criticat pentru temperamentul s? u romantic ? i violent. Liderul populist G. Ibr? ileanu afirmă c? Iorga are �sensibilitatea unei femei�119, iar criticul literar Sanielevici �l numea �o femeie cult? �nzestrat? cu sensibilitate. � Dezbaterile publicate ale Parlamentului rom�n con? în c�teva epitete
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu ascund nimic�. Au urmat contra? atacurile. Iorga a replicat printr? o serie de articole: �Opiniile primejdioase ale unui r? u patriot�131. Era ceva tipic pentru �superioritatea� jurnalistic? a lui Iorga. �ncepuse b? ț? lia. Metamorfozarea unui istoric ? i critic literar �ntr? un polemist f? r? team? era deja un fapt �mplinit. A continuat s? predea, dob�ndind sprijinul studen? ilor. Rom�nia era o ? ar? apar? în�nd Lumii a Treia. Universit?? ile erau acolo un forum important pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
demonstra continuitatea rom�nilor �n Transilvania. Cartea a fost bine primit? de istoricii occidentali. Era bine organizat? ? i documentat? , Iorga ad? ug�ndu? i un caracteristic capitol final despre politica Rom�niei contemporane scris mai mult ca ziarist dec�ț ca istoric. �n el �i critică cu o ironie mu? c?toare pe adversarii lui politici ? i politicianismul. A trimis prompt cele dou? volume la Palatul regal. B?tr�nul rege a fost at�ț de furios �nc�ț nici m? car nu i? a mul? umit232. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vor limita ambi? iile că s? slujeasc? interesele comune ale civiliza? iei umane? � Iorga invocă faptul c? irlandezii nu?? i p? straser? limba na? ional? , tradi? iile etc., el nu prea accept�nd un asemenea na? ionalism 184. De Gaulle critică aspru preten? iile celor care vorbeau despre na? iunea algerian?. Le amintea acestora c? berberii din Algeria nu reu? iser? niciodat? s? �ntemeieze un stat cu grani? e precise său s? aib? o limb? na? ional? , o cultur? ? i tradi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mistice: Miori? a 220. Pe vremea aceea Iorga �l consideră pe Mircea Eliade drept un �b? ie? a?�, ba, mai mult, �cu un fals misticism care �nlocuie? te idei religioase clare ? i idei umane folositoare�. Acest �b? ie? a?� a �ndr? znit s?? l critice pe Iorga �n publică? iile universitare �ntr? o francez? de balt? � etc.221 Iorga a publicat ? i un editorial �n �Neamul rom�nesc� f? r? s? men? ioneze numele lui Mircea Eliade, dar era clar pentru toat? lumea la cine se referea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sale. Nu? l admira at�ț pentru realiz? rile ? tiin? ifice ale lui Iorga c�ț pentru dinamismul, energia, randamentul ? i �for? a lui cosmic? �. Critică lui Eliade avea drept obiect activit?? ile savante, politice ? i literare ale lui Iorga. Atitudinea să critic? a devenit mai dur? �n articolele ulterioare, admira? ia descresc�nd propor? ional. Punctul culminant a fost atins de recenzia lui Eliade asupra lucr? rîi lui Iorga Eseu de sintez? a istoriei omenirii. Care erau obiec? iile lui Eliade? �nregistr? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi de Bizan?. Datorit? acestui fapt, ei au evoluat �n culturi ? i lumi foarte diferite, ceea ce a dus �n ultim? instan?? la o ostilitate aproape total?. �n ceea ce prive? te istoria ru? ilor, Iorga, contrar recentelor teorii istorice sovietice, credea �n �teoria scandinav? �. El critică incapacitatea locuitorilor slavi din Rusia apusean? de a forma un stat ? i copierea sistemului de organizare al scandinavilor. �n Drepturile rom�nilor asupra teritoriului lor na? ional unitar (Bucure? ți, 1919), Iorga �ncearc? s? dovedeasc? faptul c? rom�nii au drepturi istorice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceea ce spunea Iorga c? este. Tinerii istorici ai �Noii ? coli� de istorie �l contestau pe Iorga, fapt la care acesta nu reac? iona deloc elegant. Solu? iile lui Iorga la problema evreiasc? ? i a altor minorit?? i erau at�ț de aspru criticate din afar? c�ț ? i contrazise de realit?? ile interne existente �n Rom�nia. Tineretul ? i o mare parte a corpului studen? esc s? au �ndep? rtat de fostul �Apostol� �n acest extenuant deceniu vulcanic, ceea ce a dus la confrunt? ri politice �n care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lipsi? i de ap? rare: �pe care bombele mele �i deșchideau că pe ni? te flori�. Iorga a luat atitudine chiar ? i �mpotriva Fran? ei ? i a Angliei, care se opuneau Italiei. A sprijinit na? ionalismul egiptean antibritanic ? i l? a criticat pe �ț�n? rul Eden�, care (instigat de Șir Samuel Hoare) �ndr? znise s? ia atitudine �mpotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga compar�nd �napoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]