18,327 matches
-
taxe etc.) sau sunt acordate de o instituție publică; (îi) este selectivă; (iii) poate crea un avantaj economic pentru anumite întreprinderi; (iv) distorsionează sau poate distorsiona concurența pe Piața Unică. 2. Impactul asupra mediului de afaceri: a) beneficii directe și indirecte preconizate; ... b) simplificarea procedurilor administrative; ... c) cheltuieli directe și indirecte ale operatorilor economici. ... d) se va indica procentul pe care îl dețin întreprinderile mici și mijlocii în cadrul afectat de măsura legislativă, precum și impactul acesteia asupra activităților întreprinderilor mici și mijlocii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224121_a_225450]
-
este selectivă; (iii) poate crea un avantaj economic pentru anumite întreprinderi; (iv) distorsionează sau poate distorsiona concurența pe Piața Unică. 2. Impactul asupra mediului de afaceri: a) beneficii directe și indirecte preconizate; ... b) simplificarea procedurilor administrative; ... c) cheltuieli directe și indirecte ale operatorilor economici. ... d) se va indica procentul pe care îl dețin întreprinderile mici și mijlocii în cadrul afectat de măsura legislativă, precum și impactul acesteia asupra activităților întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul respectiv. ... 3. Impactul social: a) grupuri-țintă demografice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224121_a_225450]
-
indica procentul pe care îl dețin întreprinderile mici și mijlocii în cadrul afectat de măsura legislativă, precum și impactul acesteia asupra activităților întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul respectiv. ... 3. Impactul social: a) grupuri-țintă demografice și sociale afectate; ... b) efecte directe sau indirecte, pe termen lung ori scurt; ... c) impact asupra nivelului veniturilor, modificări în mediul social și de muncă; ... d) îmbunătățiri, dezvoltare, eficiență și calitate a rețelei de servicii; ... e) impact preconizat pe perioadă scurtă și lungă după adoptare. ... 4. Impactul asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224121_a_225450]
-
induse de variabila de sex la copii. Cercetătorii au ajuns la concluzia că diferențele specifice între bărbați și femei dictate de diferitele forme de socializare apar la vârste foarte mici. Constatând de asemenea diferențe în ceea ce privește formele de agresivitate directă și indirectă, aceeași autori au semnalat că tendința bărbaților de a-și explica agresivitatea drept instrumentală, iar a femeilor de a o defini ca pe un comportament indezirabil la nivel emoțional se manifestă foarte devreme în copilărie. Frodi, Macaulay și Thome (1997
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atunci când erau furioși. Analiza factorială a comportamentelor enumerate de copiii de 8 ani a scos la iveală un spațiu factorial în trei dimensiuni corespunzând diferitelor forme de manifestare a agresivității la acești copii: factorul de agresivitate directă, factorul de agresivitate indirectă și comportament non-agresiv (retragere). Formele de agresivitate directă constau în atacuri fizice și verbale la adresa victimei. Agresivitatea indirectă presupune și participarea altor indivizi care manifestă la rândul lor intenții agresive împotriva victimei sau manipulează în așa fel rețeaua socială încât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
spațiu factorial în trei dimensiuni corespunzând diferitelor forme de manifestare a agresivității la acești copii: factorul de agresivitate directă, factorul de agresivitate indirectă și comportament non-agresiv (retragere). Formele de agresivitate directă constau în atacuri fizice și verbale la adresa victimei. Agresivitatea indirectă presupune și participarea altor indivizi care manifestă la rândul lor intenții agresive împotriva victimei sau manipulează în așa fel rețeaua socială încât victima să poată fi exclusă sau izolată. Băieții se angajau mai des decât fetele în formele de agresivitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau manipulează în așa fel rețeaua socială încât victima să poată fi exclusă sau izolată. Băieții se angajau mai des decât fetele în formele de agresivitate directă în timp ce fetele manifestau o tendință puțin semnificativă de angajare în forme de agresivitate indirectă sau de retragere din situați ce puteau să provoace furia. La copii de 11 ani agresivitatea directă s-a observat, în general, în comportamentul băieților, în timp ce comportamentul fetelor trăda mai degrabă forme de agresivitate indirectă sau de non agresivitate. Autorii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
angajare în forme de agresivitate indirectă sau de retragere din situați ce puteau să provoace furia. La copii de 11 ani agresivitatea directă s-a observat, în general, în comportamentul băieților, în timp ce comportamentul fetelor trăda mai degrabă forme de agresivitate indirectă sau de non agresivitate. Autorii studiilor constată, de altfel, că fetele au tendința de a se regrupa în cercuri de prietene ceea ce favorizează manipularea mediului social în cazul agresivității indirecte. La copiii de 8 ani acest tip de organizare n-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
băieților, în timp ce comportamentul fetelor trăda mai degrabă forme de agresivitate indirectă sau de non agresivitate. Autorii studiilor constată, de altfel, că fetele au tendința de a se regrupa în cercuri de prietene ceea ce favorizează manipularea mediului social în cazul agresivității indirecte. La copiii de 8 ani acest tip de organizare n-a fost observat. Agresivitatea directă face în acest caz diferența între fete și băieți. La adolescenții mai mari agresivitatea indirectă (de relaționare) este cea care pare să fie determinantă, această
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de prietene ceea ce favorizează manipularea mediului social în cazul agresivității indirecte. La copiii de 8 ani acest tip de organizare n-a fost observat. Agresivitatea directă face în acest caz diferența între fete și băieți. La adolescenții mai mari agresivitatea indirectă (de relaționare) este cea care pare să fie determinantă, această formă presupunând cunoașterea efectivă a unor tactici și strategii ce nu pot fi folosite decât dacă socializarea cu rolul de sex a atins un anumit nivel. Analiza factorială a comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tactici și strategii ce nu pot fi folosite decât dacă socializarea cu rolul de sex a atins un anumit nivel. Analiza factorială a comportamentului subiecților de 15 ani arată implicarea a patru factori: agresivitatea fizică directă, agresivitatea verbală directă, agresivitatea indirectă și retragerea non agresivă. Băieții manifestă o mai mare agresivitate fizică directă. Diferența de sex nu influențează însă agresivitatea verbală directă. Numărul de relații de prietenie e mai redus la fete decât la băieți. În ceea ce privește subiecții de 18 ani, studiul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu influențează însă agresivitatea verbală directă. Numărul de relații de prietenie e mai redus la fete decât la băieți. În ceea ce privește subiecții de 18 ani, studiul arată o influență semnificativ mai mare a variabilei de sex asupra agresivității verbale directe și indirecte și asupra manifestărilor non agresive. În toate cazurile enumerate, nivelul este mult mai ridicat la băieți decât la fete. Lipsa diferențelor semnificative în ceea ce privește agresivitatea fizică directă se datorează nivelului slab de agresivitate înregistrat per ansamblu. Rezultatul cel mai interesant se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diferențelor semnificative în ceea ce privește agresivitatea fizică directă se datorează nivelului slab de agresivitate înregistrat per ansamblu. Rezultatul cel mai interesant se referă la diminuarea numărului de agresiuni fizice la băieți. Această scădere e însoțită de creșterea numărului de agresiuni verbale și indirecte. Bjorkqvist, Osterman și Lagerspetz (1994 citați de Osterman et al., 1998) au constatat că victimele adulte de ambele sexe vorbesc despre agresiuni indirecte diferite. Bărbații raportează agresiuni indirecte brutale, adesea personale într-un cadru relațional (de exemplu, o evaluare profesională
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
numărului de agresiuni fizice la băieți. Această scădere e însoțită de creșterea numărului de agresiuni verbale și indirecte. Bjorkqvist, Osterman și Lagerspetz (1994 citați de Osterman et al., 1998) au constatat că victimele adulte de ambele sexe vorbesc despre agresiuni indirecte diferite. Bărbații raportează agresiuni indirecte brutale, adesea personale într-un cadru relațional (de exemplu, o evaluare profesională incorectă). Femeile se consideră mai degrabă victimele manipulărilor sociale (de exemplu, a fi obiectul unor false intrigi). Rezultatele cercetărilor arată că modul de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
băieți. Această scădere e însoțită de creșterea numărului de agresiuni verbale și indirecte. Bjorkqvist, Osterman și Lagerspetz (1994 citați de Osterman et al., 1998) au constatat că victimele adulte de ambele sexe vorbesc despre agresiuni indirecte diferite. Bărbații raportează agresiuni indirecte brutale, adesea personale într-un cadru relațional (de exemplu, o evaluare profesională incorectă). Femeile se consideră mai degrabă victimele manipulărilor sociale (de exemplu, a fi obiectul unor false intrigi). Rezultatele cercetărilor arată că modul de manifestare a agresivității este cel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
intrigi). Rezultatele cercetărilor arată că modul de manifestare a agresivității este cel care se schimbă în funcție de vârstă și nu tendința. Dacă bărbații folosesc din ce în ce mai puțin agresivitatea directă odată cu înaintarea în vârstă, femeile își păstrează tot mai mult înclinația pentru agresivitatea indirectă. Tocmai această schimbare stă la baza observațiilor conform cărora factorul de gen antrenează odată cu vârsta din ce în ce mai puține diferențe în ceea ce privește manifestările agresive la bărbați și la femei (Eagly et al., 1986). Diferențele determinate de variabila de sex asupra comportamentului agresiv par
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În acest sens, agresivitatea este mult mai prezentă în viața și gândurile bărbaților decât a femeilor. Acestea din urmă sunt mai puțin agresive în mod direct decât bărbații de teama unei sancțiuni sociale, agresivitatea fiind considerată inadecvată genului feminin. Agresivitatea indirectă permite evitarea unei confruntări directe cu victima și, în consecință, este mai puțin susceptibilă de sancțiune. Bărbații își inhibă mai puțin decât femeile agresivitatea, dar din teamă de represalii tendința lor de a agresa în mod direct scade pe măsură ce înaintează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi deci o variabilă intermediară care este în stare să influențeze efectele provocării asupra stimei de sine. Concluzie Cercetările invocate mai sus arată că bărbații manifestă mai des comportamente agresive fizice și directe în timp ce femeile manifestă mai degrabă comportamente agresive indirecte. Aceleași cercetări demonstrează că femeile și bărbații nu sunt de cele mai multe ori victimele acelorași tipuri de agresiuni. Influența factorilor genetici, dacă există, nu transformă totuși agresivitatea masculină într-o fatalitate. Doar că în organizarea programelor de intervenție și de prevenire
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
declanșează un comportament agresiv, trebuie luați în considerație o serie de alți factori. Uneori manifestările agresive se produc doar în prezența victimei și a agresorului; alteori există și terțe persoane ce asistă la conflict, având sau nu legătură directă sau indirectă cu antagoniștii. Nu doar atitudinea și comportamentul acestor spectatori poate influența probabilitatea desfășurării conflictului, ci doar simpla lor prezența îl poate influența într-un fel sau altul. Prezența unei mulțimi de observatori îi excită în general pe indivizii furioși, facilitând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Ross și Ross, 1961; Berkowitz, 1969 citat de Pahlavan, 1987) studiază procesele prin care agresivitatea se învață, se conservă și se reproduce. Bandura (1983) consideră că agresivitatea, ca orice alt comportament, se poate învăța și înmagazina prin experiențe directe sau indirecte, prin întărire sau pedeapsă. Berkowitz și LePage (1967) sugerează că prezența atributelor asociate violenței crește probabilitatea agresivității prin intermediul unui proces de amorsare (activare datorată unei amorse). În opinia lui Eron și a colegilor săi (Eron, Banta, Walder și Laulichet, 1961
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
contribui în mod diferit la dezvoltarea și manifestarea comportamentelor individului, chiar înainte de nașterea acestuia. Anumite procese biologice pregătesc individul pentru a reacționa agresiv, în timp ce altele determină locul și modul în care agresivitatea se va manifesta. Factorii genetici joacă un rol indirect în folosirea mijloacelor de natură agresivă. Acești factori sporesc dezvoltarea capacităților senzoriale, fizice și motrice, pot de asemenea interveni la nivel neuronal pentru a controla exprimarea efectivă a agresivității. Constatarea conform căreia indivizii cu același patrimoniu genetic se comportă la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stereotipe. Aceste perturbări corticale pot sta, în cazul subiecților antisociali, la originea lipsei de sensibilitate la pedepse și precipitării acestora pentru obținerea cât mai rapidă a recompenselor. Unele cercetări au analizat interdependența dintre lobul frontal și manifestarea agresivității prin măsurarea indirectă a disfuncționalităților creierului. Studiile care au constatat coexistența disfuncționalității cerebrale și a comportamentului agresiv semnalează că această disfuncționalitate este responsabilă de gestionarea defectuoasă a comportamentelor agresive. Manifestări în acest sens s-au semnalat la deținuții cu leziuni cerebrale. Spellacy (1977
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai puține riscuri (fenomen denumit deplasare). Dollard și colegii săi vorbesc despre un alt proces pe care-l denumesc catharsis și care intervine atunci când frica de pedeapsă blochează manifestările agresive, chiar dacă instigarea la agresivitate subzistă. Orice formă de agresivitate pasivă, indirectă și non ofensatoare, ar avea efectul unui catharsis. Prin urmare, nu este nevoie ca un individ frustrat să-i facă rău altuia pentru ca motivele sale agresive să dispară, este suficient doar să viseze, să-și imagineze că o face sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identice cu procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră că frustrarea declanșează agresivitatea numai atunci când individul a învățat să reacționeze astfel: ca oricare alt comportament social, comportamentul agresiv se învață și se păstrează datorită experiențelor contextuale directe sau indirecte (procese vicariante), prin întăriri pozitive sau negative. Conform modelului, simpla asociere permite achiziționarea acestor comportamente atunci când folosirea unui comportament nou îi permite individului să-și atingă obiectivele pe care și le-a fixat. Alte comportamente se învață prin observarea persoanelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rezultă influențează capacitatea sau potențialul agresiv al individului. Același proces poate determina învățarea unei forme particulare a agresivității. Ținând cont de capacitățile neurofiziologice ale tuturor indivizilor în ceea ce privește învățarea, Bandura crede că achiziția noilor comportamente se produce prin intermediul experiențelor directe sau indirecte cu mediul social. Indiferent de forma experienței trăite, importantă este întărirea comportamentului. Întărirea manifestărilor agresive crește probabilitatea achiziționării unui comportament agresiv, fie că întărirea s-a produs în contextul unei tentative de genul încercare-eșec (prin tatonare), sau sub efectul instrucțiunilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]