18,025 matches
-
de goluri, contribuind la clasarea ilfovenilor pe locul 9. În sezonul următor, portarul a jucat în mai puține partide, 18 la număr, în care a primit 21 de goluri, impresionând însă în urma unei partide de Cupa României împotriva Stelei, parând loviturile de departajare executate de Chipciu și Tănase, ajutând decisiv la calificarea Concordiei în sferturile de finală ale Cupei. De asemenea, Niță a reușit să țină poarta Concordiei închisă pentru 423 de minute, fără să primească gol în 3 partide de
Florin Niță () [Corola-website/Science/329720_a_331049]
-
redenumită din Cupa UEFA în UEFA Europa League. Meciul s-a jucat pe 14 mai 2014, pe stadionul Juventus Stadium din Torino, Italia, între echipa spaniolă FC Sevilla și echipa portugheză SL Benfica. Sevilla a câștigat meciul cu 4-2 la loviturile de departajare, după ce timpul regulamentar și prelungirile s-au terminat cu scorul de 0-0. În calitate de câștigătoare a competiției, Sevilla va juca cu câștigătoarea Ligii Campionilor 2013-2014 în Supercupa Europei 2014. Stadionul Juventus Stadium din Torino, Italia, a fost ales ca
Finala UEFA Europa League 2014 () [Corola-website/Science/329840_a_331169]
-
privirile a 107.494 spectatori. Primul gol a fost marcat de brazilianul Arlindo Dos Santos Cruz, iar al doilea de un alt brazilian José Alves "Zague", după care italienii au scos o remiză. Președintele Mexicului, Gustavo Díaz Ordaz a dat lovitura de începere iar președintele FIFA Șir Stanley Rous a fost prezent ca martor. a găzduit proba de fotbal de la Jocurile Olimpice de vară din 1968. <br> El are onoarea de a fi unicul stadion din lume care a găzduit două finale
Stadionul Azteca () [Corola-website/Science/329864_a_331193]
-
nazistă în al Doilea Război Mondial. Arma era o versiune proprie, îmbunătățită, a aruncătorului de grenade antitanc american Bazooka. Trupele germane foloseau în general denumirea colocvială "Ofenrohr" (burlanul). era o armă portativă cu țeavă lisă, dinamo-reactivă, fără recul și reutilizabilă. Lovitura era de tip cumulativ, dotată cu un stabilizator circular cu aripioare și propulsată de un motor reactiv. Aruncătorul de grenade putea perfora până la 160 mm de blindaj aflat la o distanță maximă de 150 de metri. A fost una dintre
Panzerschreck () [Corola-website/Science/329904_a_331233]
-
vară și de iarnă. În 1945, varianta Raketenpanzerbüchse 54/1 a fost introdusă în dotarea trupelor germane. Acest model avea o țeavă mai scurtă, un sistem de ochire îmbunătățit și o durată de exploatare a țevii mai mare (200 de lovituri). Bătaia eficace a crescut la 180 de metri, fiind folosită o grenadă îmbunătățită. Spre sfârșitul războiului au fost testate mai multe prototipuri: de calibrul 105 mm, cu țeavă din carton presat sau cu proiectilul aruncătorului de grenade Panzerfaust 150 m.
Panzerschreck () [Corola-website/Science/329904_a_331233]
-
praf și fum rezultat în urma tragerii. Grenada antitanc folosită avea o putere de perforare mai mică decât în cazul celei folosite de Panzerfaust (dotat cu o grenadă supracalibru). Majoritatea tancurilor folosite de Aliați erau însă victime sigure în cazul unei lovituri. Arma necesita doi soldați pentru a fi folosită: un trăgător și un încărcător care realimenta arma și conecta firele electrice. Panzerschreck avea o bătaie eficace și o precizie mult mai bună, era reutilizabil (5 lovituri pe minut) și putea fi
Panzerschreck () [Corola-website/Science/329904_a_331233]
-
victime sigure în cazul unei lovituri. Arma necesita doi soldați pentru a fi folosită: un trăgător și un încărcător care realimenta arma și conecta firele electrice. Panzerschreck avea o bătaie eficace și o precizie mult mai bună, era reutilizabil (5 lovituri pe minut) și putea fi folosit ca armă de sprijin în cazul țintelor neblindate aflate la o distanță de maxim 1 kilometru. Spre deosebire de Panzerfaust, Panzerschreck putea fi folosit din poziția culcat. Succesul aruncătorului de grenade Panzerschreck a condus la apariția
Panzerschreck () [Corola-website/Science/329904_a_331233]
-
pățiseră mulți alți supraviețuitori. Am trecut prin chinuri inumane, luni în șir munceam îmbrăcați doar în cămașă, pe friguri de minus douăzeci de grade. (...) Eram singurul supraviețuitor al transportului de 1500 de oameni. M-am îmbolnăvit. Am primit douăzeci și cinci de lovituri ale căror urme însângerate se infectaseră. Am fost operat în mai multe rânduri, fără anestezie, fără medicamente. Dar poate, totuși, datorită acestui fapt am supraviețuit. Am avut șansa să petrec iarna învelit, pe patul unui spital. Cu toate astea am
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]
-
fost registrată din nou în Praga. În vara anului 1946 Lady Olave Baden-Powell a vizitat Cehoslovacia unde a fost primită cu căldură. În această perioadă, în loc de participare la tabere de vară, cercetașii ofereau ajutor localnicilor în agricultură. În 1948, după lovitura de stat a comuniștilor, Junák a fost desființat; începând din 1949, mulți lideri au fost aduși în fața instanței, unii dintre ei fiind condamnați la mulți ani de închisoare în taberele de concentrare comuniste, iar câțiva dintre ei au și murit
Junák () [Corola-website/Science/329928_a_331257]
-
înotul de agrement și deosebit de util pentru înotul în scopuri utilitare sau militar. Procedeul delfin sau fluture este cel mai nou dintre procedeele sportive de înot. Se numește fluture sau delfin datorită mișcărilor fluturate, ondulatorii, ale întregului corp, mișcări asemănătoare loviturilor de coadă ale delfinului. Inventatorul procedeului este considerat înotătorul german Erich Rademacher în anul 1926, care înotând bras cu picioarele, executa mișcările de fluture din brațe înainte de întoarceri și la sosire. În anul 1933, americanul Henry Myers perfecționează această tehnică
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
tehnică. În anul 1935 acest procedeu este recunoscut sub denumirea de bras-fluture care concurează la jocurile olimpice de la Londra din 1948 și jocurile olimpice de la Helsinki din 1952. Primul înotător de fluture a fost maghiarul György Tumpek, care a executat lovituri delfin și cu picioarele. În anul 1953 FINA legiferează înotul fluture cu picioare delfin. La jocurile olimpice 1956 de la Melbourne toți participanții înoată delfin, iar din anul 1963, regulamentul permite doar mișcarea simultană a picioarelor în plan vertical. Cu timpul
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
devine unul de bătălii în care atacurile au loc pe rând. În timpul luptei, jucătorul se poate bate, folosi un obiect, schimba Pokémon-ul activ, sau fugi (aceasta nu este însă o opțiune în luptele contra antrenorilor). Toți Pokémon-ii au puncte de lovituri ("HP"); când un Pokémon are HP-ul redus la zero, leșină și nu se mai poate lupta până cand nu este reînviat cu ajutorul unui obiect sau a unei tactici a altui Pokémon. Dacă Pokémon-ul jucătorului bate un alt Pokémon (îl
Pokémon Platinum () [Corola-website/Science/329935_a_331264]
-
presiune în conducte și în rețele de conducte. Au fost urmate de modele numerice pentru curgerile nepermanente în conducte și în rețele de conducte, utile îndeosebi pentru găsirea unor soluții tehnice pentru evitarea sau diminuarea efectelor distructive ale șocului hidraulic („lovitura de berbec”) care apare la manevrele bruște ale vanelor de control de la conductele forțate ale hidrocentralelor sau de la stațiile de pompare. O provocare pentru modelarea hidraulică a fost încă de la început modelarea mișcării lichidelor cu suprafață liberă. Dacă pentru curgerile
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
îndemână pistoalele care erau încuiate în valiză, Oliphant a sărit afară cu un bici de vânătoare în mână. Atacat de săbiile grele ale unor ronini, era cât pe ce să fie omorât. O bârnă invizibilă pe întuneric a pus piedici loviturilor, iar Oliphant s-a ales numai cu o rană la mână. A rămas în urma ei cu un handicap permanent. Se crede că nu și-a revenit niciodată cu totul din această experiență traumatica. Pe bordul unui vapor a fost trimis
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
pe care le păstorea. Când stăpânirea turcească era puternică, mitropolia funcționa, exercitându-și autoritatea canonică. Când această putere musulmană slăbea, mitropolia era desființată și teritoriile ei intrau sub administrația bisericească a chiriarhiilor rânduite de noua stăpânire politică. Cele mai semnificative lovituri primite de Mitropolia Proilaviei au fost din partea Rusiei. Aceasta, din dorința de a îngloba sub ascultarea sa teritoriile aparținătoare de Mitropolia Proilaviei, a ignorat total canoanele ecumenice existente în privința desființării eparhiilor, folosindu-se de fiecare ocazie pentru ca această eparhie, supusă
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
stâng al lui Roger, iar trupele regale au început să își piardă din avânt. Înainte ca acestea să primească întăriri, Rainulf își trimisese deja diviziunile sale, mai întâi cea dreaptă, apoi pe cea din stânga. Trupele regale s-au fărâmițat sub "loviturile succesive primite una după alta." Roger însuși a încercat să le însuflețească, însă ele se aflau deja în retragere, fuga primelor două diviziuni creând panică asupra celorlalte. Regele a scăpat cu greu către Salerno, fiind păzit de numai patru cavaleri
Bătălia de la Nocera () [Corola-website/Science/328192_a_329521]
-
naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. La Campionatul Mondial din 1973, în partida contra Ungariei, ea a jucat o parte din meci sângerând și cu arcada spartă, în urma loviturilor primite în special de la Klára Horváth-Csik. În total la acest campionat, Băicoianu-Cojocaru a înscris 19 goluri în 5 partide, fiind cea mai bună marcatoare a echipei României. De asemenea, Petruța Băicoianu-Cojocaru a făcut parte și din selecționata României care s-
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
care și-l face în buric, la un salon specializat. Tânăra începe să devină stăpână pe propria viață, iar în momentul în care poșeta îi este furată într-o cafenea, îl urmărește pe hoț și îl doboară dintr-o singură lovitură. În anii următori, din ce în ce mai multe femei au început să poarte cercel în buric. Piercing-ul ombilical este al doilea cel mai răspândit piercing întâlnit la femei, după piercing-ul în lobii urechii. Este una dintre puținele forme de piercing adoptate atât în
Piercing în buric () [Corola-website/Science/328224_a_329553]
-
a răsculat, iar palatul a fost luat cu asalt. În vâltoarea evenimentelor, tânărul Roger a fost ucis de către o săgeată rătăcită. O altă versiune a evenimentelor, propusă de cronicarul advers lui Guillaume, Falcandus, este aceea că Roger a murit în urma loviturilor aplicate de către propriul său tată. Roger a fost îngropat în catedrală alături de fratele său, Henric, însă ulterior va fi mutat în capela Sfintei Maria Magdalena din Monreale.
Roger al IV-lea de Apulia () [Corola-website/Science/328289_a_329618]
-
Mare și Napoleon Bonaparte. În Primul Război Mondial devine clară tendința tranziției de la manevra cavaleristică la manevra mecanizată. În 1914, părțile aflate în conflict au încercat reciproc atacul de manevră. Pe frontul de vest, a fost înfăptuirea "Planului Schlieffen", o lovitură asupra Franței prin teritoriul Belgian. Pe scurt, acest plan german a fost creat pentru a evita un război pe două fronturi, prin concentrarea trupelor în vest, înfrângerea rapidă a francezilor și apoi dacă era necesar, deplasarea rapidă a acestor trupe
Război de manevră () [Corola-website/Science/328273_a_329602]
-
mai mari sau mici. Regele Andrei al II-lea a fost forțat de nobili să emită Bula de aur, considerată a fi „una dintre primele exemple de limite constituționale plasate asupra puterilor unui monarh european” . Regatul Ungariei a primit o lovitură puternică în timpul Invaziei mongole din 1241-1242. Regii maghiari au decis după invazie să colonizeze grupuri de cumani și iași în zonele de câmpie. Au sosit coloniști din Moravia, Polonia și alte regiuni învecinate. Puterea absolutistă regală a fost restaurată în timpul
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
fără apel. În 1521, sultanul Suleiman Magnificul a sesizat în mod corect slăbiciunea prin care trecea Regatul Ungariei și a hotărât să își atace vecinul. Ludovic al II-lea și soția acestuia, Maria von Habsburg, au încercat ca printr-o lovitură de palat să pună capăt puterii politice excesive a magnaților dar au eșuat în încercarea lor. În aceste condiții de degringoladă politică, armata de 26.000 de oameni a maghiarilor nu a avut nicio șansă în față trupelor otomane pe
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
toate aceste teritorii fiind loate de la cruciați și de la dinastiile locale . Deasemenea între anii 1176-1183 , Saladin construiește Cetatea Cairo , înconjurând capiatala egipteană cu un sistem amplu de fortificați , menite să apare orașul de invadatorii cruciați . În anul 1187 , Saladin dă lovitura decisivă asupra cruciaților , cucerind Ierusalimul și ocupând Palestina , declarând Ierusalimul , "Oraș pentru toate Religiile" . Deasemenea , prin cucerirea Ierusalimului din mâinile cruciaților catolici , câștigă respectul și încrederea conducătorilor musulmani din Orientul Mijlociu , unind Lumea Islamică sub sabia sa și autoproclamânduse "Sultan al
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
au pornit spre casă. Imediat după ce Guillaume al II-lea a murit, în 1189, Tancred s-a răsculat și a preluat controlul asupra insulei, după care a fost încoronat ca rege, sub numele de Tancred I, la începutul lui 1190. Lovitura sa de stat era sprijinită din culise de către cancelarul Matei de Ajello și de alți oficiali, în vreme ce pretențiile rivalei sale, Constanța, fiică a lui Roger al II-lea, și ale soțului acesteia, Henric de Hohenstaufen, se bucurau de sprijinul multor
Tancred al Siciliei () [Corola-website/Science/328297_a_329626]
-
care s-a reușit eliberarea regelui captiv, fiul său Roger a căzut ucis de o săgeată rătăcită (deși Falcandus, mereu gata să pună sub semnul întrebării caracterul lui Guillaume I, consideră că regele i-ar fi pricinuit fiului său o lovitură cauzatoare de moarte). Eliberat astfel de revoltele feudale, Guillaume a încredințat guvernarea regatului oamenilor crescuți la "școala" lui Maio, creând un fel de triumvirat: marele protonotar, Matei de Ajello; contele Silvestru de Marsico, care și moștenise proprietățile lui Maio; și
Guillaume I al Siciliei () [Corola-website/Science/328286_a_329615]