18,350 matches
-
vizibilă de picături de lichid condensat (apă pe planeta Pamânt) sau de cristale de gheață condensate care se găsește în atmosferă deasupra suprafeței Pământului sau deasupra unei alte planete ce posedă atmosferă. Există o ramură specială a meteorologiei care studiază norii, nefologia. Pe planeta Pamânt, substanța care se condensează este apa, care formează picături foarte mici de apă sau de cristale de gheață (de obicei de 0,01 mm în diametru), care fiind înconjurate de un număr imens de alte picături
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
care se condensează este apa, care formează picături foarte mici de apă sau de cristale de gheață (de obicei de 0,01 mm în diametru), care fiind înconjurate de un număr imens de alte picături asemănătoare, produc efectul vizibil de nori având culori variind de la albul pur (când proporția de cristale de gheață este mare) până la nuanțe foarte închise de gri (pentru norii ce conțin picături de apă în proporție majoritară). O altă cauză a culorii norilor variind între alb și
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
mm în diametru), care fiind înconjurate de un număr imens de alte picături asemănătoare, produc efectul vizibil de nori având culori variind de la albul pur (când proporția de cristale de gheață este mare) până la nuanțe foarte închise de gri (pentru norii ce conțin picături de apă în proporție majoritară). O altă cauză a culorii norilor variind între alb și negru, trecând prin nenumărate nuanțe intermediare de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflectă la fel toate lungimile de undă ale luminii
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
produc efectul vizibil de nori având culori variind de la albul pur (când proporția de cristale de gheață este mare) până la nuanțe foarte închise de gri (pentru norii ce conțin picături de apă în proporție majoritară). O altă cauză a culorii norilor variind între alb și negru, trecând prin nenumărate nuanțe intermediare de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflectă la fel toate lungimile de undă ale luminii solare albe. Totuși, cu cât norul este mai gros și mai dens, cu atât
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
este mare) până la nuanțe foarte închise de gri (pentru norii ce conțin picături de apă în proporție majoritară). O altă cauză a culorii norilor variind între alb și negru, trecând prin nenumărate nuanțe intermediare de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflectă la fel toate lungimile de undă ale luminii solare albe. Totuși, cu cât norul este mai gros și mai dens, cu atât culoarea este mai închisă, din cauza absorbției luminii produsă în interiorul norului. ii se formează când vaporii invizibili de
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
în proporție majoritară). O altă cauză a culorii norilor variind între alb și negru, trecând prin nenumărate nuanțe intermediare de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflectă la fel toate lungimile de undă ale luminii solare albe. Totuși, cu cât norul este mai gros și mai dens, cu atât culoarea este mai închisă, din cauza absorbției luminii produsă în interiorul norului. ii se formează când vaporii invizibili de apă din aer se condensează în picături de apă vizibile sau în cristale de gheață
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
intermediare de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflectă la fel toate lungimile de undă ale luminii solare albe. Totuși, cu cât norul este mai gros și mai dens, cu atât culoarea este mai închisă, din cauza absorbției luminii produsă în interiorul norului. ii se formează când vaporii invizibili de apă din aer se condensează în picături de apă vizibile sau în cristale de gheață. Acest fenomen se produce în trei modalități distincte. 1) Aerul este răcit sub punctul de saturație. Aceasta se
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
aer care sunt ambele sub punctul de saturație. De exemplu respirația într-o zi rece, evaporarea apei Oceanului Arctic, etc. 3) Aerul rămâne la aceeași temperatură dar absoarbe mai mulți vapori de apă, până când ajunge la saturație. Apa dintr-un nor obișnuit poate avea o masă de câteva milioane de tone. În orice caz, volumul unui nor este corespunzător de mare, iar densitatea vaporilor este de fapt destul de scăzută încât curenții de aer de desubtul și din interiorul norului să fie
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
apei Oceanului Arctic, etc. 3) Aerul rămâne la aceeași temperatură dar absoarbe mai mulți vapori de apă, până când ajunge la saturație. Apa dintr-un nor obișnuit poate avea o masă de câteva milioane de tone. În orice caz, volumul unui nor este corespunzător de mare, iar densitatea vaporilor este de fapt destul de scăzută încât curenții de aer de desubtul și din interiorul norului să fie capabili să susțină picăturile suspendate în aer. De asemenea, condițiile din interiorul unui nor nu sunt
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
dintr-un nor obișnuit poate avea o masă de câteva milioane de tone. În orice caz, volumul unui nor este corespunzător de mare, iar densitatea vaporilor este de fapt destul de scăzută încât curenții de aer de desubtul și din interiorul norului să fie capabili să susțină picăturile suspendate în aer. De asemenea, condițiile din interiorul unui nor nu sunt statice: picăturile de apă se formează și se evaporă în mod constant. O picatură de apă obișnuită are o rază de 1
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
volumul unui nor este corespunzător de mare, iar densitatea vaporilor este de fapt destul de scăzută încât curenții de aer de desubtul și din interiorul norului să fie capabili să susțină picăturile suspendate în aer. De asemenea, condițiile din interiorul unui nor nu sunt statice: picăturile de apă se formează și se evaporă în mod constant. O picatură de apă obișnuită are o rază de 1 x 0.00001 m și o viteză terminală de circa 1-2 cm/s. Aceasta oferă picăturilor
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
O picatură de apă obișnuită are o rază de 1 x 0.00001 m și o viteză terminală de circa 1-2 cm/s. Aceasta oferă picăturilor de apă destul timp să se reevapore când cad în aerul mai cald de sub nor. Majoritatea picăturilor se formează când vaporii de apă se condensează în jurul unui nucleu de condensare, o particulă minusculă de fum, praf, cenușă sau sare. În condiții de suprasaturare, picăturile de apă se pot comporta ca nuclee de condensare. Picăturile de
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
care sunt destul de mari pentru a cădea pe pământ sunt produse în două feluri. Cel mai important se presupune a fi Procesul Bergeron, descoperit de către Tor Bergeron, care afirmă că picăturile de apă suprarăcite, împreună cu cristalele de gheață dintr-un nor, interacționează și duc la creșterea rapidă a cristalelor de gheață, care precipită din nor și se topesc în timp ce cad. Acest proces are loc de obicei în nori ai căror vârfuri au temperaturi de mai puțin de -15 °C. Al doilea
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
Cel mai important se presupune a fi Procesul Bergeron, descoperit de către Tor Bergeron, care afirmă că picăturile de apă suprarăcite, împreună cu cristalele de gheață dintr-un nor, interacționează și duc la creșterea rapidă a cristalelor de gheață, care precipită din nor și se topesc în timp ce cad. Acest proces are loc de obicei în nori ai căror vârfuri au temperaturi de mai puțin de -15 °C. Al doilea proces important este acela de coliziune și captare, care are loc în nori cu
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
care afirmă că picăturile de apă suprarăcite, împreună cu cristalele de gheață dintr-un nor, interacționează și duc la creșterea rapidă a cristalelor de gheață, care precipită din nor și se topesc în timp ce cad. Acest proces are loc de obicei în nori ai căror vârfuri au temperaturi de mai puțin de -15 °C. Al doilea proces important este acela de coliziune și captare, care are loc în nori cu vârfuri mai calde, în care coliziunea picăturilor de apă care se ridică și
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
din nor și se topesc în timp ce cad. Acest proces are loc de obicei în nori ai căror vârfuri au temperaturi de mai puțin de -15 °C. Al doilea proces important este acela de coliziune și captare, care are loc în nori cu vârfuri mai calde, în care coliziunea picăturilor de apă care se ridică și coboară, produce picături din ce în ce mai mari, care sunt în final destul de grele pentru a cădea pe pământ sub formă de ploaie. În timp ce o picătură cade printre alte
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
picătură cade printre alte picături mai mici care o înconjoară, ea produce o “trezire” care atrage câteva dintre picăturile cele mici în coliziuni, ajutând astfel la răspândirea procesului. Această metodă de producere a picăturilor de ploaie reprezintă mecanismul primar în norii stratiformi joși, și în micii nori de tip Cumulus. Clasificarea norilor a fost inițiată de Luke Howard în anul 1802, funcție de altitudine și aparență. Howard a folosit patru cuvinte din limba latină ca bază a clasificării sale: Combinând acești patru
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
mici care o înconjoară, ea produce o “trezire” care atrage câteva dintre picăturile cele mici în coliziuni, ajutând astfel la răspândirea procesului. Această metodă de producere a picăturilor de ploaie reprezintă mecanismul primar în norii stratiformi joși, și în micii nori de tip Cumulus. Clasificarea norilor a fost inițiată de Luke Howard în anul 1802, funcție de altitudine și aparență. Howard a folosit patru cuvinte din limba latină ca bază a clasificării sale: Combinând acești patru termeni și introducând prefixul "alto" Howard
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
produce o “trezire” care atrage câteva dintre picăturile cele mici în coliziuni, ajutând astfel la răspândirea procesului. Această metodă de producere a picăturilor de ploaie reprezintă mecanismul primar în norii stratiformi joși, și în micii nori de tip Cumulus. Clasificarea norilor a fost inițiată de Luke Howard în anul 1802, funcție de altitudine și aparență. Howard a folosit patru cuvinte din limba latină ca bază a clasificării sale: Combinând acești patru termeni și introducând prefixul "alto" Howard a ajuns la clasificarea utilizată
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
Luke Howard în anul 1802, funcție de altitudine și aparență. Howard a folosit patru cuvinte din limba latină ca bază a clasificării sale: Combinând acești patru termeni și introducând prefixul "alto" Howard a ajuns la clasificarea utilizată și în prezent a norilor: Cu plafonul peste 6.000 m: Cu plafonul între 2.000 și 6.000 m: Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire al cerului cu nori. Pentru observațiile meteorologice sinoptice sau pentru aviație acest grad de acoperire se exprimă în optimi, 0
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
patru termeni și introducând prefixul "alto" Howard a ajuns la clasificarea utilizată și în prezent a norilor: Cu plafonul peste 6.000 m: Cu plafonul între 2.000 și 6.000 m: Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire al cerului cu nori. Pentru observațiile meteorologice sinoptice sau pentru aviație acest grad de acoperire se exprimă în optimi, 0/8 reprezetând "cer senin", iar 8/8 reprezentând "cer total acoperit". Gradul de acoperire al cerului cu nori pentru observațiile meteorologice climatologice se face
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
gradul de acoperire al cerului cu nori. Pentru observațiile meteorologice sinoptice sau pentru aviație acest grad de acoperire se exprimă în optimi, 0/8 reprezetând "cer senin", iar 8/8 reprezentând "cer total acoperit". Gradul de acoperire al cerului cu nori pentru observațiile meteorologice climatologice se face în zecimi, 0/10 reprezentând "cer senin", iar 10/10 "cer total acoperit". Identificarea genului, speciei, varietății, particularităților se face pe baza atlaselor de nori. Altitudinea plafonului se determină funcție de gen, varietate etc. Imagini
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
cer total acoperit". Gradul de acoperire al cerului cu nori pentru observațiile meteorologice climatologice se face în zecimi, 0/10 reprezentând "cer senin", iar 10/10 "cer total acoperit". Identificarea genului, speciei, varietății, particularităților se face pe baza atlaselor de nori. Altitudinea plafonului se determină funcție de gen, varietate etc. Imagini Video
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
elementară în Luna de Sus, limba de predare era maghiara. Există tradiția că ar fi trecut pe aici Nicolae Bălcescu(1848) și Avram Iancu(1852), în drumurile lor. În noaptea de 24 iunie 1926 s-a produs o rupere de nori care a distrus aproape în întregime această comună. Ploaia torențială a durat 2 ore, apa a ajuns la 2 metri, albia văii s-a mutat prin mijlocul satului, toate podurile peste vale au fost rupte, 120 de case au fost
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
aflate în vacanța de vară . Aceștia, cu 7 clase, profesională sau liceu, erau chemați peste tot și unde era mai greu { pe stog, la alimentat Batoza cu snopi de grâu, la carat sacii de grâu, la pleava unde era un nor de praf continuu etc. Plata se făcea în " zile muncă ", la sfîrșitul anului, " o zi muncă " reprezentând realizarea unei norme de producție a cărei valoare era cunoscută doar la finele anului, când se încheia anul agricol. La recoltarea grâului fiecare
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]