18,636 matches
-
care ar fi nevoia ta de birjă? - a Întrebat profesorul. ― Păi, să-i plimbăm pe musafirii noștri prin locurile cele mai frumoase ale Iașilor. ― Uite la el. O idee mai frumoasă nici că se putea. Tot nenea Mitru va face rost de cea mai arătoasă birjă. Și când crezi că se pot plimba musafirii noștri? ― Eu cred că pe marțea viitoare, așa pe răcoare, Îi pot lua eu cu bihunca, fiindcă voi sunteți ocupați. Locurile pe unde să-i duc le
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
importantă era să aflăm când pleacă marfarele din gară. Au un orar sau pleacă când sunt gata Încărcate? Trebușoara asta ne-a luat mai mult de o săptămână. Aveam nevoie de o rezervă de mâncare și apă. Încet-Încet, am făcut rost de un bidon pentru apă și de niște carne de căprioară, afumată, de la gazdele noastre de pe traseu. Cât despre pâine, a fost ușor. Doar aveam un regim special. Orice colțișor de pâine În plus Îl uscam și Îl puneam Într-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
are și alți colaboratori, chiar de grade superioare ție, la catedra lui? Te are numai pe tine? Tu ești buricul pământului? Gruia În sus, Gruia În jos. Soarele răsare și apune Începând și sfârșind cu tine!?” - l-a luat la rost gândul de veghe. „S-ar putea să greșesc, dar Între oameni, indiferent de grad pe scara profesională sau socială, există simpatii și antipatii sau chiar indiferență. Uite că norocul mi-a surâs și am picat Între cei simpatizați de profesor
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trei zile în care bila nu va fi activată? Dădu din umeri și refuză să se gândească la o asemenea eventualitate. Fusese impresionat de mesajele lui Czinczar. Șeful barbar avea de dat o informație importantă. Într-un fel, undeva, făcuse rost de un obiect atât de valoros încât își riscase propria reputație, din dorința de-a intra în contact cu el. Dacă se acționa pripit, cunoștințele acelea se puteau pierde. Pe măsură ce se plimba prin cameră, Clane își reafirmă încet scopul. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
ea. Nici nu m-aș lăsa developată la rece de nimeni. Poate că încordarea ei e cauza, dar îi promit că da, surioară, o să facem cartea. Să știi că am practicat și eu interviul. Înregistram pe mag, transcriam... Am făcut rost de un casetofon abia în '72. Aș putea să-i povestesc multe și mărunte despre reporterul socialist, care convorbea cu omul muncii, în fraze-șablon. Cu betonistul, cu oțelarul, cu minerul, cu excavatoristul, cu Ilenuța tractorista și cu Aurica turnătoarea. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sclavă a fost în modă pînă la refuz o bandă lată de argint, de care atîrna un I. Era darul Iordan. Marcat Iordan. Cum altfel? Nu avea el psihologie de șef de trib? Cel care întreține armele de vînătoare, face rost de hrană, aprinde focul. Cel care mîngîie și cel care pedepsește. Războinicul puternic. Niciodată indulgent. "Bărbatul ia inițiativa". De cîte ori nu m-a îmbolnăvit cu o remarcă acidă. Și privirea mereu ironică, mereu amuzată cu care-mi constata sînii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca un tată foarte sever. Pentru mine era și Făt-Frumos, și Zmeu; și Dumnezeu, și Aghiuță. Îl urmam și-l credeam. Uf, Iordan, aș fi fost cum voiai tu să fiu, zău. La trei ani știam toată Miorița pe de rost. Găsise de cuviință să mă învețe un topos al sufletului românesc, exact cînd naționalismul ("burghez"!) trebuia stîrpit și datina, acoperită de ridicol. Cum ar primi, mă tot întreb, cum ar primi Iordan noile doxe? Națiunea comunitate imaginată, naționalismul concept cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
complexată decît sînt, dar spaimele mele existențiale de acolo se trag, de la despărțiri. De tata, de mama, de Iordan, de Brăduț... Poate de-asta mi-ar fi plăcut să trăiesc într-un sat anistoric. Poate de-asta știu pe de rost sfîrșitul basmului eminescian, Făt-Frumos din lacrimă ("iar dac'ar fi adevărat ce zice lumea: că pentru Feții-Frumoși vremea nu vremuiește, apoi poate c'or fi trăind și astăzi") și-l îngîn ca pe-o rugăciune a inimii. Mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Cîrjeu". Șichy rîde, cu rîsul ei de-a dreptul "carnivor", deși nu l-a mai prins, ca studentă, pe Ilie Cîrjeu, un culturnic de oțel. Îți schițez pe scurt cariera lui Cîrjeu. E instructiv, o să vezi. A învățat pe de rost discursul lui A. A. Jdanov, cel din '34, de la primul Congres al scriitorilor sovietici. Ideea principală: cunoaște viața și reflect-o în operă. Dar nu scolastic, nu obiectiv, reține asta, Șichy, nu obiectiv, ci "din p.d.v. comunist". "Reacționarii n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ei n-a trăit-o. Ea știe din cărți, compensează prin cărți de istorie. Și încă: mi-e din ce în ce mai puțin străină fata asta. Discutînd cu ea, într-un fel mă ofer, îi ofer direct ce-am trăit. Asta dă alt rost experienței mele. Bună-rea, cum a fost. Ajung la Șichy altfel decît dacă mi-ar citi o carte-două-trei. Și invers, îmi verific imaginea în ochii ei. Și-i ațintește pe gura mea, fremătînd din năsucul subțirel, cînd o surprind, cînd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Elena, Marta, Xenia; ca Teodora și Teodosia și Teodula și Tomaida; ca Verona împărăteasa, ca Olimbiada, ca Varvara, ca Pulheria și ca Petronia. Zugravul îi învață buclă cu buclă, geană cu geană, deget cu deget, celulă cu celulă, pe de rost. Tot face exerciții și exerciții pe pereți de biserici: cu buzele ei biruitoare, cu sînii somnoroși, cu tot ce este ea pe lumea asta, din glezne-n tîmple. Fleacuri or fi? Dumnezeu știe. Dar viața noastră ce-i fără fundamentalism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
drum se vede multicolor prin romburile de sticlă ale cerdacului, dar nu e. Pe un perete, o femeie cu lujerul gîtului rupt. Să mai spun că sînt eu? Schițele de atelier dovedesc (mai era nevoie?) că mă știe pe de rost. Eu sînt femeia, încă tînără, ținînd în poală, pe o farfurie întinsă, albă, o căpățînă de ridiche neagră. M-ai răzuit de vreo două-trei decenii ca pe-un palimpsest. Tu reprezinți instanța tinereții mele, Ana. N-ai voie să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nedreptatea. Și eu mă consideram nedreptățită. Chiverniseam salariul (bănuții nu-mi erau de-ajuns, însă de la Marx tot am învățat ceva: mi-a transmis sila de sacul cu bani capitalist, de scopurile materiale scuzînd mijloacele), mă împrumutam să le fac rost de bunătăți. Patrick întîmpina cu lehamite toate gesturile de gazdă binevoitoare. "A, Pepsi!" Prefera Cola. "A, portocale!" Prefera mandarine. În tandem, și lui Brăduț îi puțea orice era românesc. Pîinea era acră (și era), cărțile erau tipărite pe hîrtie proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mă prefăceam că-l recunosc, că-i părintele pierdut și regăsit". Pot să-mi închipui multe despre fata asta fără copilărie. Înaintînd în vîrstă cu apăsarea că, gata, la 18 ani trebuie să se descurce, să-și găsească slujbă, locuință, rost. Ce rost? Îmi pot imagina și ce simte pentru providențialul ei Rusalin. Dar Rusalin o fi avînd vreo inimă pentru Șichy? I-ar trebui "două inimi, două inimi, două inimi". Ca lui Nichita Stănescu. Poetul blestemat de Fatum să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că-l recunosc, că-i părintele pierdut și regăsit". Pot să-mi închipui multe despre fata asta fără copilărie. Înaintînd în vîrstă cu apăsarea că, gata, la 18 ani trebuie să se descurce, să-și găsească slujbă, locuință, rost. Ce rost? Îmi pot imagina și ce simte pentru providențialul ei Rusalin. Dar Rusalin o fi avînd vreo inimă pentru Șichy? I-ar trebui "două inimi, două inimi, două inimi". Ca lui Nichita Stănescu. Poetul blestemat de Fatum să le poarte sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-i învățăm de mici să meargă la Biserică, să-L iubească și să-L cunoască pe Dumnezeu, penntru că doar Dumnezeu ne poate curăța de toate gândurile rele, și numai El ne poate duce pe calea cea dreaptă, arătându-ne rostul vieții. Aștept... ... Oare va ninge iarna aceasta? Tabloul de afară este asemănător cu sentimentele mele. Întunericul mă înfioară, mă face să mă simt ca într-un cimitir clădit din case pustii, iar copacii seamăna cu niște fantome care bântuie localitatea
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
aeriene numai de ei știute, semn că și iarna se apropie. Cu puțin mai înainte, pe când mă aflam în curte, priveam grădina în ansamblu. În natură există o ordine perfectă după cel mai perfect orologiu al ei. Toate au un rost, o menire. Toate își au rostul lor în desfășurarea vieții întregului Univers, indiferent de regn. Priveam la zarzărul care, prin rodnicia lui deosebită, a fost poate cel mai eficient pom fructifer. Sub el a început de două zile să se
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
că și iarna se apropie. Cu puțin mai înainte, pe când mă aflam în curte, priveam grădina în ansamblu. În natură există o ordine perfectă după cel mai perfect orologiu al ei. Toate au un rost, o menire. Toate își au rostul lor în desfășurarea vieții întregului Univers, indiferent de regn. Priveam la zarzărul care, prin rodnicia lui deosebită, a fost poate cel mai eficient pom fructifer. Sub el a început de două zile să se aștearnă un covor moale și colorat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
normală pentru a da sens împlinirii vieții fiecăruia dintre noi. Unii oameni sunt mai apți să dea măsura adevărată a potenței proprii, în timp ce alții mai dezavantajați, ori mai inabili nu și ating scopul sau ținta finală a existenței și a rostului lor pe această lume. Și iarăși, acumulările din vară ale naturii și ale omului sunt factori ce sporesc împlinirea ori neîmplinirea unora dintre noi și cu toate acestea mersul normal al naturii și societății umane este condus indiscutabil spre anotimpul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai multă luminozitate, o lumină care vine de afară, îmbiindu-mă stăruitor să nu lenevesc în pat că-i păcat ca pe o asemenea frumusețe de vreme să stau inert și cu ochii închiși. M-am ridicat imediat, pornind la rostul meu zilnic. Din casă privesc minunea albă de afară. Aseară, cam pe la orele 21 când am vrut să închid ușile ca pentru noapte, am avut parte de un tablou nocturn feeric! Luna trimitea o lumină alb difuză de deasupra unor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de Dincolo, sar imediat la partea ce li s-ar cuveni ca moștenitori - pentru că așa e lumea de când e lume și așa va rămâne! Doamna în cauză mi-a spus că, în nici un caz, nu va pleca din avutul și rostul ei și că așteaptă hotărârea rudelor - care în final nu pot trece peste hotărârea celei în cauză. Trist, dar perfect adevărat! Pe fondul situației dramatice de care am amintit până acum, în cursul nopții am visat o persoană respectabilă pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a dat seama că nu-l va putea stăpâni cu propria autoritate părintească mai târziu și de aceea s-au gândit să-l dea la un liceu militar, unde sperau ei își va modela personalitatea și-și va avea un rost în societate. Zis și făcut. L-au înscris la un asemenea liceu aflat în nordul Moldovei, tatăl adoptiv a stat mult de vorbă cu comandantul liceului accentuând pe faptul că este copil adoptat și că în anumite momente are nevoie
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
oarecum drumul lui prin viață va fi altul... După puțin timp, tatăl adoptiv, îmbolnăvit de odorul adoptat, trece în lumea umbrelor, liniștindu-se... Tânărul nostru revine în casa copilăriei lui, lângă mama rămasă sigură, care, din stăpână pe casa și rostul ei până acum, devine tolerată cu oarecare îngăduință de intrușii din viața ei. Un timp fiul încearcă să facă ceva, nu reușește și din nou cale întoarsă spre vest, cu nădejdea că și mama adoptivă nu va mai trăi mult
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
am volume disponibile, cu gândul de a le dona bibliotecii militare de care domnia-sa este foarte atașat. Mărturisesc că am acceptat această neașteptată cerere, promițându-i că în cel mult o săptămână va avea volumele. Am acceptat bucuros fiindcă rostul unei cărți este acela de a fi citită de cât mai mulți posibili cititori. Tot acum, reamintesc faptul că pe lângă donațiile făcute cu ocazia difuzării, volumele mele mai figurează la bibliotecile din Călărași și Câmpulung-Moldovenesc. De se vor ivi și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și înălțător, ceva din curățenia Domnului Trandafir și ceva din sacrificiul „Apostolului român”, cu referire la Nicolae Apostol, din romanul lui Cezar Petrescu - „Apostol”. Cartea m-a convins că educația temeinică este cea care-l ajută pe om să priceapă rosturile lumii, să sprijine pe cei ce au nevoie, să-și risipească din dragoste sufletul, pentru ca fiecare generație să primească și să dăruiască iubire... Acuitatea înțelegerii, într-un timp egal cu un secol frământat istoric, social și filosofic, a permis filtrarea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]