18,520 matches
-
apa aia rece. Eu și cu Herzog Christian, un băiat înalt, frumos, mergeam la copcă și la minus 20 de grade eu îi turnam lui Herzog care se spăla cu săpun... C. I.: Aveați săpun? S. Ț.: Da, aveam, făceam rost. Și după ce termina Chris treceam eu la rând. Credeți că simțeam temperatura aia? Credeți că am fost vreodată răciți, să strănutăm sau să ne curgă nasul? Nici vorbă! Toată grupa făceam baie la copcă și eram singura grupă care avea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pic...". La care, Popescu Vasile, care mi-a fost și șef de grupă și l-am vizitat la București după aceea, a spus: "Mulțumesc! Hotărârea fostei mele soții rămâne valabilă. Din momentul în care a hotărât acest pas, nu are rost să așteptăm acum să aleagă și de care parte rămâne". Și a plecat și și-a văzut de treabă. Și-a refăcut viața, cred că este mort acum, era mai în vârstă decât mine, a fost căpitan de administrație la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spus despre comportamentul dumneavoastră de după detenție? S. Ț.: Mi-au zis că aveam un comportament ciudat în felul meu de a răspunde și de a reacționa și au venit cu exemple. Că în data cutare m-am enervat fără niciun rost, dar toți au tăcut și au înțeles că sistemul meu nervos era destul de zdruncinat, ca să mai creadă că m-am întors la fel cum am plecat. Era imposibil, nu aveai cum să te întorci normal. Imprescriptibila vinovăție C. I.: După ce
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a zis: "Te rog să mă scuzi, că n-am știut că o să se întâmple ceea ce s-a întâmplat". "Roșca, ce să-ți fac acum? Să-ți iau gâtul și să mă întorc din nou de unde vin?" " Nu are niciun rost! Hai să bem ceva!", zice Roșca. Auzi, să mă duc să beau cu el! I-am zis: "Roșca, hai să ne vedem fiecare de drumurile noastre și cu asta Dumnezeu să te aibă în pază și să te ierte!" C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cursurile. Au spus: "nu putem fi de acord. Pentru noi rămâi același vinovat, dar trebuie să mulțumești partidului că ți-a dat posibilitatea să respiri aer liber, care este foarte scump!" Mai departe o continuare nu și-ar fi avut rostul, adică ar mai fi venit cu niște replici de genul acesta, dar rezultatul final ar fi fost tot "NU". Mi-am văzut de treabă. C. I.: Ați încercat să vă angajați? S. Ț.: Da, am vrut să mă angajez. M-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acel post și era concurență. Ni s-a dat să facem o lucrare și am fost ales pentru că am avut cea mai bună lucrare: lucram de ani de zile în cadrul EnergoConstrucția și aveam înregistrate în cap, le știam pe de rost, toate prețurile din catalog pentru orice fel de materiale. Și când cu lucrarea am făcut un deviz exact și complet, astfel încât ceilalți care au concurat erau pe dinafară, nu aveau experiența mea. Așadar, cei de la Gostat nu aveau nici un motiv
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ajuns direct în turbine. Nu mulți, ci foarte mulți! În oraș m-am întâlnit cu un sârb pe nume Milan. După ce mi-a schimbat o parte din banii mei în bani sârbești, dinari iugoslavi, i-am cerut să-mi facă rost, contra cost, de un pașaport iugoslav ca să pot trece granița fără probleme. Mi-a replicat că mă trece el granița cu barca noaptea dacă vin la malul Dunării. I-am zis că este mai sigur pentru mine dacă îmi face
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
contra cost, de un pașaport iugoslav ca să pot trece granița fără probleme. Mi-a replicat că mă trece el granița cu barca noaptea dacă vin la malul Dunării. I-am zis că este mai sigur pentru mine dacă îmi face rost de un pașaport și până la urmă a fost de acord. Milan venea la Turnu- Severin la o fată, cu care, de altfel, era împreună când am vorbit cu el. Mi-a zis că îmi face rost de pașaport numai că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mine dacă îmi face rost de un pașaport și până la urmă a fost de acord. Milan venea la Turnu- Severin la o fată, cu care, de altfel, era împreună când am vorbit cu el. Mi-a zis că îmi face rost de pașaport numai că trebuia să plece în Italia și din Italia trebuia să meargă la tatăl lui care muncea la München și abia de la München se întorcea în Iugoslavia și apoi la Turnu-Severin. Călătoria asta, mi-a zis Milan
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cea de bază. Calitatea, adică, trebuia să fie aceeași. Și m-am întrebat dacă nu cumva am greșit că i-am spus lui Bodnăraș treaba asta. Și cred că am cam greșit. C. I.: Și nu v-au luat la rost superiorii, colegii sau cei de la partid? R. R.: Ba da, superiorii. Dar ăia din producție nu cei de la partid, că nu eram membru de partid. Mi-a zis Bălan, șeful meu direct, că nu trebuia să spun treaba asta. I-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în 1948 sau 49 cu Frățiile de Cruce, la Deva și locuiește acum în Bârlad. Îi zice Manta Gheorghe 19, dar el este bolnav, este îndoctrinat. Mi-e prieten foarte bun, nu mă cert cu el că n-are niciun rost. Legionarii nu vorbeau cu mine pentru că nu am intrat în tagma lor, și trebuia să intrăm ca să putem vorbi cu dânșii. Noi n-aveam ce discuta fiindcă între ei era un codoș, cu un picior mai scurt și cu o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
le trecuse în revistă pe toate celelalte de până la noi, că "Movilă Sergiu nu și-a făcut norma, nu și-a câștigat bucata de pâine" și așa mai departe. "Băi, ce ești tu aicea băi?" l-am luat eu la rost. "Pentru ce ești tu venit aici? Nu ești hoț ca și mine? Sau ceea ce faceți afară legionarii faceți și aici?" Adică legionarii erau afară cei mai ai dracu turnători și codoși. A bufnit baraca în duduială. Toți au sărit între
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acum asta era meseria noastră. Și tot așa căram pietre. Erau însă și zile când nu ieșeam la muncă pentru că nu aveam escortă. Ieșeam ultimii din colonie, eram 17-18 oameni. Mi-am zis: "ce să umblu eu prin colonie fără rost!?" M-am dus la bucătărie să fac treabă. Azi oleacă, mâine oleacă, m-am împrietenit cu ăia de la bucătărie. Eu, prost la cap, am început să spun către ăia că am fost bucătar la Salva-Vișeu, la Bumbești-Livezeni, niște minciuni. Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Liberă, Vocea Americii, BBC-ul. Norocul său a fost că inspectorul școlar al regiunii Iași era vecin de-al nostru și s-a dus la Securitate, după ce m-au arestat pe mine. Dar l-au luat și pe tata la rost că nu m-a educat, că n-a făcut nu știu ce, și au încercat să-l bage și pe el dar n-au reușit. În schimb l-au dat afară din școlile Iașului, l-au trimis la țară. A fost pedepsit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pâine de la Vidrașcu și o bucată de halva. Când m-am încadrat pe post de șef de fermă la Miroslava, unde era director Mardare Cornel, ăsta (V. A. îi sunt inițialele) i-a dat telefon și l-a luat la rost pe Mardare: "De ce l-ai primit pe Bazon acolo, nu știi că are bube în cap? Ia să-l trimiți la mine!" Și Mardare mi-a spus, că eram prieteni și colegi: "Auzi, mi-a dat telefon directorul V. A
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și credința neamului și viitorul său, și că grație monumentelor noastre bisericești putem să ne dăm seama despre jertfele ce făceau înaintașii noștri străbuni, care aveau foarte mult dezvoltat simțul frumosului și iubirea lucrurilor mărețe". Cunoscând, dar mai ales anticipând rostul monografiilor - pe care le vedea dezlegate și de mulțime - Istrati nota: „când odată se va cunoaște bine grafia monografiilor, istoricul fiecăruia din monumentele noastre religioase mai principale, atunci cu siguranță, se vor umple multe pagini albe ce constituie încă atâtea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se chema ciobote grele. Despre copiii de casă face mențiune cartea domnului Constantin Racoviță din anul 1756 pentru scutirea episcopiei Hușilor de olac (cu cai de olac erau puși să umble și copiii de casă). „Copiii de casă erau cu rost civil, scrie Gh. Ghibănescu în Evenimentul din 2 iulie 1904. Azi înaintarea în slujbe se face prin concurs -fără spete. Mai din vechime era alt sistem. Slujba se dădea numai la feciorii de boeri ori boeriți. Pentru a înlesni însă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
usajul lumii și li se ușura portița înaintării. Toți marii boeri erau întâi copii în casă - pagi. Copiii în casă la Vodă erau așa de mulți că era nevoie să fie și un vătaf asupra lor". Mai în clar, despre rostul copiilor din casă aflăm tot de la Ghibănescu dintr-un documentar publicat tot în Evenimentul de la 23 ianuarie 1904: „Ridicarea noilor boeri se făcea sau prin avere - pârghia materială a înnobilirii ori prin contact social. Se știe de toți cât de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
jumătate de normă... Eram corector cu jumătate de normă la „Convorbiri Literare“ (1983- 1989), când, nu exagerez, cam un an întreg, am citit și răscitit Metamorfoza în traducerea lui Mihai Isbășescu. Pur și simplu, aproape că o știam pe de rost... mă fascina ca un poem de groază și amor pervers. Primul lucru pe care îl vede Gregor Samsa, în dimineața fatală, e fotografia unei femei: „deasupra mesei... sta atârnată fotografia ce-o tăiase deunăzi dintr-o revistă ilustrată și o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
priceput la cântec și la liră întinde lesne pe un căluș coarda din mațul de oaie, așa și Ulise struni arcul și trase coarda cu dreapta, de scoase un sunet ca un ciripit de rândunică" (21.406-411)92*. Nu are rost să revenim la deghizarea în cerșetor a lui Ulise, la recunoașterea sa treptată, la vicleniile lui, la înaintarea spațială simbolică care îl conduce din exteriorul casei spre interior, de la periferie la centru, care corespunde cu ridicarea sa de la cerșetor la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
temă recurentă, aceea a plictiselii din Olimp, a vacuității unei vieți veșnice inutile. Giraudoux, care deseori pune în antiteză timpul oamenilor și timpul zeilor, nu poate să nu gândească la asta când o face pe Alcmena să spună: "Nemuritoare? Ce rost ar avea? Ce m-aș face dacă nu aș muri?" (Amfitrion 38, II, 2). 29 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 165, I (nota trad.). 30 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 171, I (nota trad.). 31 *Pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de comunicare Obținerea celui mai avantajos set de mijloace de comunicare este doar un aspect al succesului planificării comunicării. Alegerea mijloacelor de comunicare trebuie precedată în timp de formularea unor ipoteze asupra celor mai adecvate metode creative. Aceste ipoteze au rostul de a oferi un cadru în care managerii să-și desfășoare acțiunile analistice și de negociere. Ele scot la lumină situațiile în care eficacitatea în privința costurilor poate fi înlocuită de considerații strategice cu privire la alegerea mijloacelor de comunicare. Concepția creativă cu privire la
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
de comunicare Obținerea celui mai avantajos set de mijloace de comunicare este doar un aspect al succesului planificării comunicării. Alegerea mijloacelor de comunicare trebuie precedată în timp de formularea unor ipoteze asupra celor mai adecvate metode creative. Aceste ipoteze au rostul de a oferi un cadru în care managerii să-și desfășoare acțiunile analistice și de negociere. Ele scot la lumină situațiile în care eficacitatea în privința costurilor poate fi înlocuită de considerații strategice cu privire la alegerea mijloacelor de comunicare. Concepția creativă cu privire la
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
dar fără a-și îndeplini dezideratul: „Dacă vrem să evităm răul, trebuie să-i cunoaștem cauzele. Nu facem un serviciu unui om bolnav tăinuindu-i maladia, ci spunându-i realitatea, pentru a ști cum să se trateze. Acesta este și rostul înfățișării păcatelor din trecutul nostru. Nu pentru a-l întuneca sau diminua, ci pentru a îndrepta sau preveni repetarea unor greșeli, care nemărturisite, continuă să apese, să stingherească sau chiar să blocheze progresul societății românești”. „Cea mai veche mențiune de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
opinia publică. Accesul la ziarele occidentale era, dacă nu oprit, în orice caz foarte dificil. Unii erau prea vehemenți, alții repetau la infinit tot felul de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Mulți dintre cei tineri își căutau un rost, căutau să-și câștige existența altfel decât pritocind la infinit niște resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale. Cum era structurată politic, profesional emigrația? Erau și membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori... Da, da... mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]