179,567 matches
-
bună digestie, mestecarea repetată și îndelungată a bolului alimentar înaintea înghițirii. Dieta lui Kafka conține mult lapte nepasteurizat, un aliment despre care se presupune că i-ar fi provocat tuberculoza. În 1911, teatrul idiș îi produce scriitorului o puternică revelație. Aici, Kafka descoperă în piese precum "Sulamit" și "Bar Kochba" de Avram Goldfaden sau "Dumnezeu, om și diavol" de Iacob Gordin o formă vie a iudaismului, cu mult diferită de doctrina rigidă cu care fusese obișnuit. Kafka frecventează spectacolele improvizate de la
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
că ea devine unicul obiectiv al protagonistului, care așteaptă, la îndemnul portarului, toată viața pentru a intra. În momentul morții, omul îl întreabă pe portar de ce nu a mai încercat nimeni în afară de el să obțină accesul. I se răspunde: « Pe aici nu putea fi lăsat să intre nimeni altul, întrucât intrarea asta îți era hărăzită doar ție. Acum mă duc să o închid. » În octombrie 1915, Kafka intră într-un mod neobișnuit în posesia banilor Premiului literar Fontane. Adevăratul laureat, Carl
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
sunt notabile. Kafka se vede constrâns să cedeze recomandărilor medicilor de a se interna într-o instituție medicală specializată. Între decembrie 1920 și august 1921, Kafka se tratează la "Villa Tatra", un sanatoriu din localitatea slovacă Matliary din Munții Tatra. Aici îl cunoaște pe viitorul său prieten, Robert Klopstock, un student la medicină, suferind de asemenea de tuberculoză. În tot acest timp, convulsiile sociale cauzate de destrămarea Imperiului Austro-Ungar și proclamarea independenței Cehoslovaciei nu rămân complet ignorate. În noiembrie 1920, Kafka
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
tatălui se manifestă în imaginarul lui Franz Kafka. Vinovăția personajelor nu este mereu evidentă, ci fie se „subînțelege” ("Procesul", "Metamorfoza"), fie este indusă printr-un proces de culpabilizare ("Verdictul"). Pedeapsa este mereu exagerată și inevitabilă. O subtemă ce derivă de aici este relația complicată dintre tată și fiu. Kafka voia să includă trei lucrări antume care tratează această problemă ("Fochistul", "Metamorfoza" și "Verdictul") într-un volum intitulat "Fiii" ("Die Söhne"), pentru că « între ele există o legătură vizibilă, dar și una secretă
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
deci la începutul "Cicladicului Vechi" din jurul insulei Delos, în plină Epocă a "Bronzului timpuriu", cu mult înaintea expansiunii maxime, apoi a marii migrații miceniene cu care se încheie brusc lumea minoică. Sunt circa 241 de hieroglife (pe scurt, și de aici mai departe numite glife) pe ambele fețe ale discului din Phaistos. Dintre acestea, câteva au fost șterse, apoi corectate de scribul care le "ștanța" în argilă moale, una câte una, pe măsură ce compunea textul. Sunt cam treizeci de căsuțe cu trei-patru
Discul din Phaistos () [Corola-website/Science/296875_a_298204]
-
el premergătorul Revoluției Franceze, a avut rămășițele aduse înapoi în Paris. Se estimează că un million de oameni au particapat la procesiune , care s-a întins prin Paris. Fiind fiul unui notar avut, Voltaire a mers la colegiul iezuit "Louis-le-Grand". Aici și-a descoperit spiritul critic. Unchiul său l-a introdus în cercul deiștilor. La rugămintea tatălui său, în 1711 a început Dreptul, pe care nu avea să-l termine, interesat fiind mai mult de discuțiile intelectualilor, scriitorilor și aristocraților, ce
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
care a renunțat la creștinism. Cand a fost emis un nou mandat de arestare împotriva lui în 1734, el a fugit în Lorena. Din 1734 până în 1748, a trăit cu prietena să Émilie du Châtelet la Castelul Cirey în Champagne. Aici și-a scris memoriile, tratatele de stiinte naturiste, istorie și politică, dar și opere dramatice și poetice. Prin mijlocirea Madamei de Pompadour la curțile regale, Voltaire a fost numit istoriograf și acceptat în Academia Franceză. Frederic cel Mare, care aparținea
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
de 29 km în direcția est-vest. Altitudinea minimă este de 96 metri (la cota mijlocie a apei Dunării), iar altitudinea maximă o are pe Muntele János de 527 metri. Are un rol important în legăturile terestre a Ungariei, deoarece de aici pornesc șoselele ungurești și totodată este nodul centralizat al rețelei feroviare. Teritoriul orașului este împărțit de Dunăre, care traversează capitala ungară în direcția nord-sud. Contrastul este evident și geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, munți; iar pe
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
lume. După unirea celor trei orașe "(Óbuda, Buda, Pest)", Budapesta a fost împărțită în 10 sectoare, iar sistematizarea a fost concepută în așa fel din punct de vedere politic, ca, în caz de necesitate, să poată fi guvernată și de aici toată monarhia austro-ungară. După această concepție s-au construit numeroase construcții noi, ca Opera, Academia de Muzică, Gara Nyugati, Gara Centrală (azi Keleti). Se îmbunătățește și circulația în capitală, fiind construite cheiuri pe cele două maluri ale Dunării, podurile Margit
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
număra 8.480 de persoane în anul 2011. Sectorul cel mai românesc este Józsefváros unde 0,80% din populația, adică 622 de persoane s-au identificat români. Budapesta este centrul sistemului de șosele ale Ungariei - toate șoselele majore pornesc de aici. Prima linie de metrou a fost dată în funcțiune în anul 1896. A fost a doua linie de metrou din lume. Actualmente există trei linii de metrou, iar a patra va fi inaugurată în 2008, după 37 de ani de la
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
este condus de un Secretar general și este alcătuit din 8 direcții, fiecare fiind condusă de un director general, la care se adaugă un Birou juridic. Direcțiile Generale mai apropiate sferei politice își au sediul la Bruxelles, celelalte la Luxemburg. Aici lucrează circa 3500 angajați, adică peste jumătate din personal, mulți dintre aceștia fiind traducători și funcționari ai serviciilor administrative. Lucrările de pregătire a ședințelor plenare ale Parlamentului sunt efectuate de cele 20 de comisii ale Parlamentului, ale căror competențe acoperă
Parlamentul European () [Corola-website/Science/296894_a_298223]
-
adevărat palat al artei. Muzeul deține colecții de ceramică, port popular, țesături pentru interior, lemn, mobile, feronerie, scoarțe. În curtea muzeului dinspre bulevardul "Ion Mihalache" a fost montată o biserică din lemn, monument istoric din secolul al XVIII-lea, strămutată aici în anul 1992. Muzeul Țăranului Român a obținut în 1996 trofeul EMYA (European Museum of the Year Award). Reportaje Video
Muzeul Național al Țăranului Român () [Corola-website/Science/296897_a_298226]
-
denumit Hinovul, care-i inspiră versuri libere, care sunt printre primele în poezia europeană. Își încetează funcția prin desființarea județului Silistra la 9 aprilie 1879. La 12 aprilie 1879 este numit administrator al plasei Sulina. Călătorește în Insula Șerpilor, iar aici experimentează mari emoții de ordin senzorial și estetic, transfigurate ulterior în "Lewki" și "Thalassa". Apoi este numit de către liberali inspector general financiar. În 1880 i se oferă funcția de inspector al monumentelor istorice și medalia "Bene-Merenti", clasa I, dar nu
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
cea a lui Macedonski în invidiosul poet Zoil. Macedonski îi răspunde cu o epigramă: Junimiștii nu ripostează acestor atacuri la adresa lui Alecsandri, decât în anul 1883, printr-o recenzie distrugătoare la volumul "Poezii", semnată de Petru Th. Missir. Polemica se încheie aici, iar Macedonski revine la sentimentele dinaintea polemici, recunoscând în Alecsandri un mare poet, al cărei tradiție o continuă. La 1 ianuarie 1883 "Literatorul" devine "Societatea revistei Literatorul", numărând peste 1500 de membri cu organizații și comitete în mai multe orașe
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
încăt acestea să se slăbească reciproc, așa cum se întâmplase în timpul Primului Război Mondial, și să contribuie astfel la afirmarea puterii revoluționare. Prima aplicare spectaculosă a acestor direcții a avut loc în cazul Germaniei. Pe de o parte, Kominternul a dus multă vreme aici o politică subversivă, sprijinit fiind de partidul comunist german, care, până în 1933, a criticat constant Republica de la Weinmar, mergând uneori până la conflicte cu naziștii. Pe de altă parte, Lenin, care căuta să submineze organizarea noii Europe ieșite din război sub
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
nu respecta clauzele tratatului de la Versailles, prin care îi erau considerabil limitate posibilitățile de reînarmare. Astfel, departe de privirile indiscrete, Reichswehr-ul pune la punct și experimentează în U.R.S.S. tehnologii și prototipuri de avioane de luptă și de tancuri; instalează aici tabere clandestine, unde sute de ofițeri se familiarizează cu tehnica ultramodernă și se antrenează în vederea folosirii ei; printre aceștia, faimosul general Guiderian, care va conduce ofensiva Panzerelor în Franța, în 1940. Tot în U.R.S.S. este reconstituită clandestin viitoarea Luftwaffe
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
tehnica ultramodernă și se antrenează în vederea folosirii ei; printre aceștia, faimosul general Guiderian, care va conduce ofensiva Panzerelor în Franța, în 1940. Tot în U.R.S.S. este reconstituită clandestin viitoarea Luftwaffe și experimentate primele avioane de vănătoare-bombardier. În sfârșit, tot aici, și tot clandestin, armata germană pune în aplicare manevre care duc la inventarea unor noi tehnici de luptă și la elaborarea unei doctrine de război aerian, ce își vor da intreaga măsura a eficacității în timpul atacului împotriva Poloniei, în 1939
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
cruste de la marginea plăcilor care se ciocnesc. Astfel: - dacă se ciocnește o placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subțire și mai densă va fi forțată să intre sub cea continentală care este mai ușoară și mai groasă. Aici apare fenomenul de subducție . Crăpătura scoarței pe unde placa pătrunde în manta se numește fosă. -când se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate fi împinsă sub cealaltă. -când se ciocnesc două plăci continentale, se creează arii de munți
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
zoologică. În estul orașului se găsește Templul Kannon datând din secolul al XVIII-lea și cartierul Asakusa. În sudul cartierului general se află parcul Hibya cu clădirea Curții Supreme, iar înspre sud-est Ginza, cartierul luxului, hotelurilor și magazinelor universale moderne. Aici se aliniază strada Harumi. În contrast cu acest cartier, se află cartierul Shinjuku, un cartier unde predomina mizeria și sărăcia, nu cu mult timp în urmă. Acum, însă, a devenit un cartier modern cu peste 1 milion de locuitori. Tokyo este deasemenea
Tōkyō () [Corola-website/Science/296902_a_298231]
-
o treime din producția industrială a țării și reprezintă cel mai mare complex pentru japonezi, cu un trafic ce depășeste 80 milioane tone anual. Tokyo este unit de Kawasaki într-o masă continuă de uzine și construcții urbane, cartiere muncitorești. Aici sunt amplasate zeci de mii de întreprinderi și fabrici al căror fum și gaze nocive acoperă cerul orașului și face deseori imposibilă privirea siluetei muntelui Fuji.
Tōkyō () [Corola-website/Science/296902_a_298231]
-
fiecare câte o plafonieră. Candelabrul monumental, din cristal de Mediaș, al doilea ca mărime din clădire (cca. 2 tone) precum și masa circulară (din lemn de stejar machetat cu lemn de cireș), reprezintă un tot unitar în acest spațiu. Lemnul folosit aici este de proveniență autohtonă, stejar băițuit în diferite nuanțe. În această sală arhitectul a introdus ca stil renașterea, intercalând cu elemente artistice tradiționale ale arhitecturii românești. Șildurile și clanțele, ca și cache-radiatoarele sunt executate de artiști plastici după desenele arhitecților
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
cele din marmura albă de Rușchița și cea bej de Căprioara, mai intră și roșul și negrul de Moneasa. Apoi cele 34 coloane ce sprijină bolțile sunt de formă octogonală și sunt realizate din marmură albă cu elemente decorative sculptate. Aici a mai fost folosită și marmura roz de Rușchița. Galeria este iluminată natural de 14 ferestre și porți-ferestre. Iluminarea este completată și de 67 lustre din cristal. Decorul ei reia în fiecare latură a Galeriei de Onoare planul Zonei 1
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
izvor de inspirație, executate de artiști plastici. Corpurile de iluminat sunt executate din alamă și cristal de Mediaș. Draperiile și covoarele sunt realizate în nuanțe de roșu englez siena. Această galerie se intersectează cu intrarea oficială (C4), dinspre Bulevardul Unirii. Aici se află cele două scări monumentale, având fiecare câte o fereastă înaltă de 16 m, acoperite cu draperii ce se spală manual, fiecare cântărind aproximativ 250 kg. Această parte a Palatului (atât Galeria de Onoare cât și scările) a fost
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
încăpere este dominată de imensul candelabru central, cel mai important din întreaga clădire (5t). Din 1994 în clădire funcționează Camera Deputaților, după ce sediul inițial al instituției, Palatul Camerei Deputaților, a fost donat de stat Bisericii Ortodoxe Române. Începând din 2004 aici se află și Senatul României, inițial fiind găzduit în fosta clădire a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. De asemenea, Palatul Parlamentului găzduiește în numeroasele sale săli și saloane, o întreagă varietate de evenimente, expoziții sau întâlniri. În perioada 2003-2004
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
Supremația culturală a orașului Sankt Petersburg s-a sfârșit odată cu proclamarea Moscovei ca noua capitală, dar a coincis cu zorile industriei cinematografice rusești. Doar puține filme au obținut însă recunoașterea internațională și casele de producție occidentale nu au putut filma aici. Studiourile Lenfilm au fost cele mai cunoscute în lume, având sediul în oraș. Cele mai cunoscute filme pe plan internațional au avut scenariul bazat pe lucrări literare faimoase, cum ar "Anna Karenina" de Lev Tolstoi sau Idiotul lui Fiodor Dostoevski
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]