17,675 matches
-
identificat câteva mari perioade 3 în devenirea politicilor orașului: crearea "metropolelor de echilibru". J.-F. Gravier criticase încă din 1947 (în cartea Paris et le désert français) faptul că Parisului i se acordase o atenție disproporționată în raport cu cea acordată altor așezări de pe teritoriul Franței și că devenise mult prea important în raport cu acestea. Autoritățile au urmărit atunci să creeze și alte metropole de echilibru: Lyon, Lille, Marseille, Nantes și Metz-Nancy, dar acestea au creat în jurul lor alte dezechilibre, asemănătoare celor pe care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cetățean, mai exact, de atractivitatea condițiilor sale de muncă, de viață, de petrecere a timpului liber. Nu ajung bunele intenții, promisiunile, experimentele de tot felul etc. pentru ca oamenii să dorească implicarea în viața comunității. Se pare că multe societăți și așezări urbane europene cunosc o slabă participare a populației, de vreme ce Consiliul Europei și-a stabilit ca obiectiv central "întărirea democrației pluraliste", participarea cetățenilor la viața locală, propunând Carta europeană a autonomiei locale și conceptul de democrație locală (dreptul cetățenilor de a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rurali și imigranți străini care nu aveau în comun decât sărăcia nu era indicatorul unei decadențe ineluctabile, ci o etapă necesară a progresului civilizației industriale și urbane. Aceasta cerea creșterea populației orașelor. Străini unii altora, anonimi și mobili, locuitorii marilor așezări trebuiau să învețe să trăiască împreună grație asimilării codurilor de conduită ale mediului urban: rezerva, distanța și grija de a oferi o aparență de sine normală. Această învățare era facilitată de formarea și creșterea conștiinței utilității reciproce, într-o epocă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de investiții pentru realizarea unor programe de locuințe sociale pe întreg teritoriul francez. SCIC finanța numeroase operațiuni. Ei i se datorează lansarea Sarcelles în 1955. Cu 15 000 de locuințe construite pe an, SCIC a stat la baza edificării multor așezări și orașe noi148. Din moment ce oferta de imobile și nivelul dotărilor urbane dau măsura progresului social, preocupările pentru amenajarea urbană, ca rezultantă a acestora, determină înscrierea problemelor stăpânirii spațiului urban pe agenda politică a națiunii: voluntarismul statului în materie de urban
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fi un element motor în fabricarea mediului urban, căutarea democrației moderne putea fi imaginată ca principiul esențial al animării sale. Reversul voluntarismului urban al statului Falimentul urbanismului progresist Încă de la începutul anilor 1970, dorința de a face din fiecare mare așezare "un oraș luminos", creuzet al formelor de sociabilitate ale mileniului următor, a dispărut în fața contestării unui asemenea mediu de viață. Circulara "Guichard" după numele ministrului Echipamentului din acea perioadă, din 21 martie 1973, stopa construcția lui, interzicând reînnoirea experienței de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care rezultau din aplicarea metodelor de educație brutală sau trădau obiceiuri sexuale diferite, pe scurt, tot ce era considerat o dovadă de "impolitețe" și de "incultură""197. La un mod mai general, relațiile care se stabileau între locuitorii unei mari așezări (convivialitate, evitare, conflict) și reprezentările pe care și le făceau trebuiau să fie raportate nu numai la apartenența la un grup socioprofesional, dar și la "cariera urbanistică" pe care o urmaseră (itinerarul anterior, proiectele de viitor). Astfel, grupurile în curs
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
devină ei înșiși ambasadorii cetății. Și, în paralel, să informeze oamenii din exterior despre dinamismul economic și atrăgătorul cadru de viață al orașului 326". O campanie ca aceea dusă în 1986 pe tema "Montpellier supradotatul" încerca să impună imaginea unei așezări tinere, în plină expansiune și aceasta în locul unui oraș pastis-boules327*. Această formă de marketing câștigă toate orașele, chiar și pe cele mai modeste. Vierzon (32 000 locuitori) devine "orașul în acțiune", Montlouis, o mică așezare din Indre-et-Loire, rimează cu "en
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
încerca să impună imaginea unei așezări tinere, în plină expansiune și aceasta în locul unui oraș pastis-boules327*. Această formă de marketing câștigă toate orașele, chiar și pe cele mai modeste. Vierzon (32 000 locuitori) devine "orașul în acțiune", Montlouis, o mică așezare din Indre-et-Loire, rimează cu "en avant la vie". În anul 2000, practic toate orașele aveau o politică a comunicării. Nu mai era ora acțiunilor punctuale, ci a unor "strategii de diferențiere". Așa cum puncta Georges Benko: "Presa reprezintă acum esențialul acțiunilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
une civilisation de l'habitat, Paris, Éd. Économie et humanisme Les Éditions Ouvrières, 1969, p. 52. 4 În fapt, vastul program al locuințelor muncitorești visate de Ludovic Napoleon Bonaparte nu se concretizează, în mod anevoios, decât în realizarea unei singure așezări cu 200 de locuințe. Cetatea Napoleon a fost terminată în 1853. Vezi Jean-Marc Stébé, Le logement social en France, Paris, PUF, 1998. 5 Această atitudine se prelungește încă și în zilele noastre. Ne gândim la fascinația pe care o încearcă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
p. 169. 179 J.-P. Worms, în timpul desfășurării unei mese rotunde organizate de revista Esprit în privința raporturilor dintre administrație și puterea economică, art. citat, 1973, pp. 52-53. 180 Prima grilă de facilități fusese grila lui Dupont (Gérard); elaborată pentru marile așezări, ea fusese publicată cu câteva modificări în 1959, 1962 și 1965 în revista Urbanisme. 181 Vezi exemplul construcțiilor HLM, exemplare pentru aplicarea formulelor stereotipe. 182 J.-C. Nemery, op. cit., 1981, p. 226. 183 Mai exact, Direcția de Amenajare Funciară și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din secolul al XVII-lea sau a caselor simple din piatră, locuite de umilii "lucrători la vie" exprimă caracterul sedentar și durabil al activităților agricole. Locuința viticolă e aproape de pământ. Piatra este folosită ca material de construcție de bază al așezării. Adesea, intrarea cu boltă largă a casei viticultorilor reprezintă ornamentul principal al fațadei. Oricare ar fi natura edificiului, din lemn si piatră sau zidărie, pivnița este mereu concepută la fel peste tot: o construcție masivă, extinsă, din piatră naturală. Struguri
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
se poate lua În calcul și varianta utilizării a două vagoane C.F.R. (recondiționate la atelierele Pașcani), cu mențiunea că pereții laterali nu vor mai avea mobilitate și rol de extindere a suprafeței orizontale dar lungimea unui vagon permite o altă așezare iar gararea se poate reliza În stațiile C.F.R. ale Româmiei. Cât privește respectarea S.S.M. se va avea În vedere modul de transport, de parcare (garare), zona de exploatare și tipul grupului de persoane (activitatea poate fi agreată de elevi și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Ioan ROBU-ȘTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93116]
-
cu sârg pășind / pe sârma cântecului care cum bine știți / un capăt nu și-l poate prinde nicăieri” (Elegii solare, I). Poetul caută forme grafice aparte de scriere a versurilor, după un tipic oarecum insolit, cu spațializări între cuvinte, cu așezarea în trepte a acestora, totul înscris într-un soi de caligrafie manieristă. Practică, de asemenea, poemul în proză, ca în Nocturnalia, o carte ce dobândește, în discursul poetic, accente care duc spre fantastic, cu viziuni baroce ale unei lumi aflate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
fost constituirea grupelor de experți, reprezentate de elevii care au rostit același număr la crearea grupurilor cooperative. Cele patru grupe de experți au avut sarcini de lucru diferite. Astfel, grupa 1 a avut de citit, analizat și sistematizat cunoștințele despre așezarea geografică a Franței și despre vecinii acestui stat european. Grupa 2 s-a ocupat de relieful Franței, iar grupa 3 de climă, vegetație și faună. Grupa 4 a analizat harta, identificând și descriind principalele fluvii și lacuri. Experții au studiat
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
în discuțiile experților, pentru a clarifica anumite noțiuni și pentru a asigura înțelegerea corectă a subiectului analizat. Al treilea pas a fost revenirea fiecărui elev în grupa cooperativă inițială și predarea conținuturilor aprofundate. Astfel, elevii care s-au ocupat de așezarea geografică și vecinii Franței au stabilit poziția în vestul Europei și vecinii: la nord Belgia, Luxemburg și Marea Mânecii, la est Germania, Elveția și Italia, la sud Marea Mediterană, Andorra și Spania, iar la vest Golful Biscaya. Experții care au analizat
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
în grupurile de experți și în cele cooperative, am monitorizat permanent acțiunile elevilor și am intervenit, subtil, acolo unde a fost nevoie. La final, am realizat o evaluare individuală a elevilor, prin completarea unui ciorchine cu trăsăturile fizico-geografice ale Franței (așezare geografică, vecini, relief, climă, vegetație, faună, ape). Ciorchinele s-a dovedit a fi și un excelent mijloc de recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor învățate de elevi în cadrul lecției. Chiar și cei mai puțin motivați au participat activ la completarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
vor fi înscriși dinainte pe tabela de concurs, în așa fel, încât să nu se întâlnească decât în optimi, sferturi sau semifinale. Acești jucători sunt denumiți „cap de serie"; numărul lor (2, 4, 8 sau 16), ca și ordinea de așezare pe tabela de concurs se stabilește la ședința tehnică a competiției respective. După așezarea capilor de serii pe tabela de concurs urmează tragerea la sorți pentru ceilalți jucători, în vederea completării locurilor vacante. Ordinea așezării capilor de serii pe tabela de
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
se întâlnească decât în optimi, sferturi sau semifinale. Acești jucători sunt denumiți „cap de serie"; numărul lor (2, 4, 8 sau 16), ca și ordinea de așezare pe tabela de concurs se stabilește la ședința tehnică a competiției respective. După așezarea capilor de serii pe tabela de concurs urmează tragerea la sorți pentru ceilalți jucători, în vederea completării locurilor vacante. Ordinea așezării capilor de serii pe tabela de concurs cu 32 de poziții este următoarea : jucătorul nr. l poziție l ; 2 32
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
sau 16), ca și ordinea de așezare pe tabela de concurs se stabilește la ședința tehnică a competiției respective. După așezarea capilor de serii pe tabela de concurs urmează tragerea la sorți pentru ceilalți jucători, în vederea completării locurilor vacante. Ordinea așezării capilor de serii pe tabela de concurs cu 32 de poziții este următoarea : jucătorul nr. l poziție l ; 2 32 ;3 24 ;4 9;5 13 ;620; 7 28 ; 8 5 ; 9 8 ; 10 25 ; 11 17 ; 12 16 ; 13
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
cu ușurință toate mingile, jucătorul trebuie să ocupe o poziție centrală, la 1,5 — 2 m de la linia de serviciu din față, cea la 2—2,5 m de la linia de fund. La prima vedere, s-ar părea că această așezare este greșită și jucătorul se află la distanță mare de fileu, trebuie să avem în vedere faptul că loviturile scurte (stopul), care sunt trimise în apropierea fileului, au o viteză redusă si deci jucătorul are suficient timp pentru a interveni
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
ținută median în fața corpului, iar privirea îndreptată înainte către adversar. 4.2. Mișcarea în teren Pentru ocuparea rapidă a pozițiilor ideale, în vederea realizării unor lovituri corecte și eficace, mișcarea în teren are un rol hotărâtor. De această mișcare depinde și așezarea în timp util a jucătorului în poziția de primire, pentru a da corect și eficace replica. Indiferent dacă este vorba de o scurtă alergare, pași adăugați sau eventual de săritură, important este ca ultimul pas să fie efectuat înainte de a
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
înainte, lateral sau cu spatele spre direcția de deplasare. În general, la loviturile de pe partea dreaptă, piciorul stâng se găsește mai în față, iar capul se întoarce spre dreapta, cu umărul stâng perpendicular pe fileu. La loviturile de pe partea stingă, așezarea este inversă ; uneori, la lovitura stingă înaltă, jucătorul execută o întoarcere de 180°, deci se află cu spatele la fileu. Când mingea este trimisă foarte aproape de liniile laterale, neavând timp suficient pentru deplasare cu pași adăugați, jucătorul este nevoit să execute o
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
corp. Brațul de execuție și mâna care ține minerul vor fi relaxate, pentru prevenirea oboselii, care ar duce la scăderea forței și a preciziei loviturilor. Poziția incorectă a corpului diminuează forța loviturii. Greșeala poate fi determinată, în primul rând, de așezarea picioarelor, deoarece transmiterea elanului poate fi realizată numai dintr-o anumită poziție a picioarelor. Această poziție depinde de lungimea pașilor de deplasare, în general, ultimii pași trebuie să fie mai scurți și mai rapizi, pentru a se realiza o așezare
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
așezarea picioarelor, deoarece transmiterea elanului poate fi realizată numai dintr-o anumită poziție a picioarelor. Această poziție depinde de lungimea pașilor de deplasare, în general, ultimii pași trebuie să fie mai scurți și mai rapizi, pentru a se realiza o așezare corectă la lovitură. Se știe că deplasarea înapoi este dificilă. Aceasta se realizează prin pași adăugați, păstrându-se astfel permanent echilibrul. La mingile înalte, trimise spre colțul stâng din spate, este bine ca deplasarea să o executăm după o întoarcere
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Aceasta se realizează prin pași adăugați, păstrându-se astfel permanent echilibrul. La mingile înalte, trimise spre colțul stâng din spate, este bine ca deplasarea să o executăm după o întoarcere completă prin pas alergător obișnuit, iar în timpul alergării să pregătim așezarea la lovitură. Primii pași de întoarcere și pornire să fie scurți, urcați de 2—3 pași lungi și în final din nou pași mărunți, Prin care ne pregătim poziția pentru efectuarea loviturii. Este indicat să nu ne apropiem prea mult
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]