19,560 matches
-
excepție din punct de vedere calitativ și programatic o constituie casa de piatră a cărturarului Udriște Năsturel de la Herăști (jud. Ilfov), care interpretează în stil oriental elemente ale Renașterii italiene. În perioada care a urmat s-a dezvoltat mai ales arhitectura conacelor boierești. Această evoluție a corespuns acumulării puterii în mâinile marii boierimi în al treilea sfert al secolului al XVII-lea, în detrimentul urmașilor lui Matei Basarab. Conace precum cele de la Dobreni, Mironești din Gostinari (jud. Ilfov), Golești (jud. Argeș), Filipești
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
a arcadelor și pridvoarelor ca elemente ale deschiderii spre natură. Despre restul edificiilor civile ale vremii se știe din păcate prea puțin. Casele de la Măgureni, construite între 1666 și 1667 de Păuna, soția spătarului Drăghici Cantacuzino, relevă faptul că și arhitectura de dimensiuni mai restrânse se orienta după modelul dat de reședințele domnești. Casele erau finisate foarte îngrijit, cu decorații în stuc de tip levantin, și aveau loggii de inspirație italiană. Aceste elemente vestice au pătruns probabil din Transilvania în Țara
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
ies pentru prima oară din anonimat. După urcarea pe tron a liniei familiei Cantacuzino edificiul reprezentativ a continuat să fie palatul. Domnitorii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu s-au remarcat însă și prin numeroase ctitorii de biserici și mănăstiri. Inițial arhitectura sacrală s-a orientat după modelul dat de biserica Mănăstirii Dealu, având drept caracteristici planul triconc și sistemul decorării fațadelor cu arcaturi. Deja acel edificiu de la începutul secolului al XVI-lea denotă predilecția pentru siluete elansate care va caracteriza apoi
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
Constantinos. Cea mai puternică influență care îmbogățește tradiția post-bizantină a epocii este exercitată de către așa-numita Școală Italo-cretană. Temele iconografice sunt influențate și de pictura apuseană. Capodopere ale stilului brâncovenesc în pictură sunt: Sculptura este precum în perioada medievală subordonată arhitecturii, de care se leagă organic. Sculptura decorativ-monumentală acoperă dens ancadramentele ușilor și ferestrelor, precum și coloanele. Ea este supusă unei puternice influențe baroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vrejuri. Elementele barocului apusean sunt însă integrate organic în arta
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
său a spus că dacă Speer ar alege această ocupație el ar “duce o viața fără bani, fără o poziție și fără un viitor”. În schimb, Speer a călcat pe urmele tatălui său și a bunicului său și a studiat arhitectura. Speer a început studiile de arhitectură la Universitatea din Karlsruhe în loc de o instituție mai mult apreciată, din cauză că hiperinflația din 1923 criza a limitat veniturile părinților săi. În 1924, după depășirea crizei, s-a transferat la Universitatea Tehnică München. În 1925
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
ar alege această ocupație el ar “duce o viața fără bani, fără o poziție și fără un viitor”. În schimb, Speer a călcat pe urmele tatălui său și a bunicului său și a studiat arhitectura. Speer a început studiile de arhitectură la Universitatea din Karlsruhe în loc de o instituție mai mult apreciată, din cauză că hiperinflația din 1923 criza a limitat veniturile părinților săi. În 1924, după depășirea crizei, s-a transferat la Universitatea Tehnică München. În 1925 s-a transferat din nou, de
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
Avocatul lui Speer, dr. Hans Flaeschner, l-a prezentat pe Speer ca pe un artist aruncat în viața politică, care a rămas întotdeauna ca un non-ideolog și căruia Hitler i-a promis că după război se va putea întoarce la arhitectură. În timpul mărturiei sale Speer a acceptat responsabilitatea pentru acțiunile regimului nazist: În viața politică, există o răspundere pentru partea proprie a a fiecărui individ. Pentru asta el este, desigur, complet răspunzător. Dar dincolo de asta există o răspundere colectivă cînd el
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
a aerului. Speer și-a motivat acțiunea pe baza disperării cînd și-a dat seama că Hitler intenționa să tragă întregul popor german după el. Presupusul plan de asasinare conceput de Speer a fost întîmpinat ulterior cu scepticism, rivalul în arhitectură al lui Speer, Hermann Giesler luîndu-l în derîdere pe acesta a zis „ al doilea cel mai puternic om în stat nu a aut o scară”. Speer a fost găsit vinovat de crime de război și de crime împotriva umanității și
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
de ani de detenție. Speer a declarat puține lucruri păstrînd majoritatea comentariilor pentru un interviu extins publicat în Der Spiegel în noiembrie 1966 în care a reafirmat responsabilitatea personală pentru crimele regimului nazist. Renunțînd la planurile de a se întoarce la arhitectură (doi dintre probabili parteneri au murit cu puțin timp înainte de eliberarea sa), el a revizuit scrierile sale de la Spandau în două cărți autobiografice, ulterior publicînd o a treia carte despre Himmler și SS. Cărțile sale, cea mai cunoscută În interiorul celui
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
a solicitat pe arhitecții Grigore Cerchez și Alexandru Clavel să transforme clădirea, fără a-i modifica structura. Lucrările s-au desfășurat în anii 1910 - 1912. Edificiul se impune atenției prin echilibrul proporțiilor sale și, mai ales, prin elemente tradiționale de arhitectură românească. În fațada dinspre Calea Victoriei este inclusă o loggie în spiritul arhitecturii brâncovenești. Interesant tratată este și fațada dinspre strada Lt. Dumitru Lemnea. Aici se află corpul intrării, care are trei arcade sprijinite pe coloane cu caneluri răsucite și unite
Casa Dissescu () [Corola-website/Science/305913_a_307242]
-
fără a-i modifica structura. Lucrările s-au desfășurat în anii 1910 - 1912. Edificiul se impune atenției prin echilibrul proporțiilor sale și, mai ales, prin elemente tradiționale de arhitectură românească. În fațada dinspre Calea Victoriei este inclusă o loggie în spiritul arhitecturii brâncovenești. Interesant tratată este și fațada dinspre strada Lt. Dumitru Lemnea. Aici se află corpul intrării, care are trei arcade sprijinite pe coloane cu caneluri răsucite și unite la bază prin balustrade de piatră sculptată cu bogate motive ornamentale. După
Casa Dissescu () [Corola-website/Science/305913_a_307242]
-
Repin. Reprezentanți tipici ai acestui stil au fost pictorii Serghei Gherasimov ("Sărbătoare în colhoz", 1937), Aleksander Gherasimov ("Stalin și Voroșilov în Kremlin", 1938), Boris Vladimirski ("Trandafiri pentru Stalin", 1949), Mihail Nesterov și sculptorița Vera Muhina ("Muncitorul și colhoznica", 1937). În arhitectură, realismul socialist a fost menit să înlocuiască stilurile anterioare, socotite "„mărturii ale unor orînduiri sociale înapoiate”" (a căror distrugere a fost adesea programată în numele "„sistematizării teritoriului și urbanismului”") și s-a manifestat prin două stiluri : Instituirea realismului socialist ca doctrină
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
executat prin spânzurare. Rosenberg s-a născut într-o familie de germani baltici. Tatăl său a fost un negustor bogat din Letonia iar mama sa era originară din Tallinn, Estonia, care pe atunci făcea parte din Imperiul Rus. A studiat arhitectura la Institutul Politehnic din Riga și ingineria la Universitatea din Moscova, terminându-și studiile în 1917. Clădiri proiectate de el se află încă în centrul Tallinn-ului. În timpul revoluției comuniste din 1917, el a susținut contrarevoluționarii. După victoria comuniștilor, Rosenberg a
Alfred Rosenberg () [Corola-website/Science/305919_a_307248]
-
Asociați, aflată pe acest loc, a apărut la 1 august 1865 ziarul Tipograful Român, una din primele publicații muncitorești din România"". Nici măcar mențiunea că ziarul a fost publicat de Petre Ispirescu. De restul activităților din pasaj nu mai amintește nimic. Arhitectura Bucuresteana secolul 19 si 20, Simetria, 2000
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
reprezintă o serie de calculatoare de facturat și contabilizat românești. Este realizat cu circuite integrate și are o arhitectură modulară. În configurația acestui calculator intră pupitrul, mașina electrică de scris, tastatura operativă, panoul de comandă, procesorul electronic, cititorul și perforatorul de cartele perforate marginal (sau de benzi), precum și două unități de casete magnetice. Procesorul electronic este amplasat în partea
Felix FC () [Corola-website/Science/305973_a_307302]
-
Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) și Nicolae. Principalele săli sunt: Holul de onoare, rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedește luminatorul împodobit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900. Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului în stilul neorenașterii germane, se detașează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfățișează castelele Peleș, Pelișor și Foișor. "Capela" integrată apartamentului reginei
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
este o serie de minicalculatoare românești. Este dinamic microprogramat și permite emularea setului de instrucțiuni al altor calculatoare compatibile DEC-PDP 11-34. Arhitectură acestui calculator era avansată în epoca, fiind utilizate circuite integrate de tip TTL precum și ultimele tipuri de circuite MSI și LSI din 1977 (cca. 10³ bucăți). A fost folosit pentru calcule tehnico-științifice, calcule de gestiune, prelucrarea datelor, supravegherea proceselor etc.
Independent () [Corola-website/Science/305974_a_307303]
-
ce va fi relocată prin intermediul registrului specificat în câmpul B). Mașina pune la dispoziție un set de 16 regiștri generali care sunt tratați identic, în sensul ca nu există un acumulator special proiectat. Setul de instrucțiuni este complex (mașină CISC). Arhitectura mașinii este de tip cablat (). Unitatea aritmetică și logică (ALU) poate executa operații cu numere întregi cu și fără semn, cu numere în virgulă mobilă simplă și dublă precizie și cu numere în format BCD (Binary Coded Decimal). Memoria a
Felix C () [Corola-website/Science/305972_a_307301]
-
în alta, prin frumusețea locului și a așezării, prin mulțimea apelor sale și întărirea pe care o are, ajutată și de ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare.”" Ctitorul mănăstirii este Cuviosul Nicodim cel Sfințit de la Tismana (1310-1406) - lui îi aparține alegerea a arhitecturii și a decorațiunilor acesteia. Construcția din zid a fost realizată cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu I (1377-1383) și fiii acestuia Dan I (1383-1386) și Mircea cel Bătrân (1386-1418). Cuviosul Nicodim a înființat la Tismana prima școală din țară
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
ascuns casa părintească din Prilep (acum în Republica Macedonia) și cu ajutorul unor călugări athoniți ajunge la Mănăstirea Hilandaru, din Sfântul Munte Athos. Aici își desăvârșește învățătura, deprinzând limba slavonă și limba greacă, inițiindu-se în arta athonită: caligrafie, pictură, argintărie, arhitectură, zidărie, dogărit,etc. În Țara Românească, Sfântul Nicodim a venit prin chemare divină, cu misiunea de a ridica o mănăstire într-un loc ales de Dumnezeu. Documentele istorice menționează mai multe mănăstiri - ctitorii ale sfântului: Vratna și Mănăstirița (în Serbia
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
educației, cercetării și tineretului (din aprilie 2007 până în octombrie 2008). Din noiembrie 2012 este președinte al Consiliului Județean Iași. Cristian Mihai Adomniței s-a născut la data de 24 aprilie 1975, în municipiul Suceava. A absolvit Facultatea de Construcții și Arhitectură a Universității Tehnice "Gh. Asachi" din Iași, obținând două diplome de inginer: în construcții civile, industriale și agricole (1999) și în căi ferate, drumuri și poduri (2004). În perioada facultății, a beneficiat de o bursă TEMPUS la City University Londra
Cristian Adomniței () [Corola-website/Science/305298_a_306627]
-
secolul al IV-lea în Egipt și Siria. În evul mediu, mănăstirile au devenit mari proprietari funciari și deținătoare de adevărate tezaure; în aceea epocă, multe din ele au constituit centre de cultură și artă. Numeroase mănăstiri sunt monumente de arhitectură (cum ar fi mănăstirile de la Muntele Athos din Grecia, mănăstirea Cluny din Franța, cea de la Pavia, Italia, de la Escorial din Spania sau mănăstirea Westminster din Londra). În fruntea fiecărei mănăstiri se afla un "egumen", ales de "sobor" sau direct de
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
Mira Anca Victoria Petrescu Mărculeț (n. 20 martie 1949, Sighișoara - d. 30 octombrie 2013), cunoscută sub numele de a fost un arhitect și politician român. A lucrat ca șef proiect arhitectură și șef proiect complex la Casa Poporului. Este autor unic al proiectului Casa Poporului, actualmente Palatului Parlamentului, precum și al altor proiecte în Cuba, SUA, Franța, Maroc etc. A fost membră al ordinului arhitecților români și ordinului arhitecților francezi. s-a
Anca Petrescu () [Corola-website/Science/305381_a_306710]
-
vehement împotriva comunismului. Anca Petrescu nu va deveni niciodată membră de partid în perioada comunistă. Anca Petrescu a terminat școala și liceul german Joseph Haltrich din Sighișoara, ca apoi să plece la București pentru a se înscrie la Facultatea de Arhitectură Ion Mincu. A absolvit facultatea în 1973 având ca subiect de diplomă un ansamblu de conferințe, hoteluri și un centru de informatică-bibliotecă pe Dealul Arsenalului, sub conducerea profesorului Octav Doicescu. În perioada 1977-2013 proiectează Casa Poporului. A publicat peste 350
Anca Petrescu () [Corola-website/Science/305381_a_306710]
-
astrale care determină, prin intermediul unei mecanici subtile, inclusiv destinul uman. Ceea ce va fi nevoit Albert să înțeleagă de aici se poate vedea în tratatul său "Despre destin". El va adopta, în încercarea de asimilare a acestui peripatetism, mai degrabă o arhitectură neoplatonică. Astfel, problema destinului depinde de patru mari presupoziții , primele trei neoplatonice iar cea din urmă boetiană. a) există o guvernare celestă a sublunarului, intermediară între lume și Dumnezeu, care determină astral destinul realităților corporale. În legătură cu aceasta, Albert se întreabă
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]