17,559 matches
-
multe dintre operele artistului. Intendentul șef al finanțelor a arătat un interes deosebit în redecorarea unui castel menționat mai puțin de către criticii de artă: Vaux le Vicomte. Planurile arhitectonice ale acestui palat au fost reproduse identic în construcția palatului Versailles. Castelul Vaux le Vicomte a fost construit de către Nicolas Fouquet între anii 1658-1661. Arhitecții au fost Louis LeVau și Jules Hardouin Mansart, iar grădinile au fost realizate de André Le Nôtre. Fouquet a fost arestat la numai câteva luni după inaugurarea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Vaux le Vicomte a fost construit de către Nicolas Fouquet între anii 1658-1661. Arhitecții au fost Louis LeVau și Jules Hardouin Mansart, iar grădinile au fost realizate de André Le Nôtre. Fouquet a fost arestat la numai câteva luni după inaugurarea castelului, din ordinul regelui. Arhitecții și artistul peisagist au fost angajați de către Ludovic al XIV-lea pentru redecorarea și extinderea palatului Versailles. Utilizarea Visului lui Polifil ca sursă de inspirație pentru arhitectura castelului lui Fouquet a fost remarcată chiar de mediul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fost arestat la numai câteva luni după inaugurarea castelului, din ordinul regelui. Arhitecții și artistul peisagist au fost angajați de către Ludovic al XIV-lea pentru redecorarea și extinderea palatului Versailles. Utilizarea Visului lui Polifil ca sursă de inspirație pentru arhitectura castelului lui Fouquet a fost remarcată chiar de mediul artistic francez. La Fontaine, un fidel admirator al administratorului șef, a scris Le Songe de Vaux, find o aluzie la lucrarea Songe de Poliphile. în afară de La Fontaine, o serie de artiști și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
locuințele a mii de curteni și funcționari. Politica dusă de către Ludovic era inovatoare, fiind un experiment pus în practică privind puterea autocrată. Nobilii de un anumit rang și de o anumită poziție socială erau obligați să petreacă majoritatea timpului la castel, având onoarea de a sta in preajma regelui. În acest mod, Ludovic al XIV-lea îi oprea să-și extindă propria putere regională, ținându-i ocupați cu lupta pentru atragerea atenției regelui și pentru îndeplinirea unui ritual al curții obositor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și Nicolas Fouquet. Aflat de mult timp în grațiile cardinalului Mazarin, Nicolas Fouquet a acumulat, în decursul anilor, o impresionantă avere. O mare parte a acestei averii a fost reinvestită în afaceri imobiliare. Printre speculațiile imobiliare se numără și construirea castelului Vaux-le-Vicomte, în Maincy, lângă Melun, la 55 kilometri sud-est de Paris. Acest castel a fost considerat una dintre cele mai importante lucrări arhitectonice construite în Europa la jumătatea secolului al XVII-lea și cea mai mare casă după Château de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a acumulat, în decursul anilor, o impresionantă avere. O mare parte a acestei averii a fost reinvestită în afaceri imobiliare. Printre speculațiile imobiliare se numără și construirea castelului Vaux-le-Vicomte, în Maincy, lângă Melun, la 55 kilometri sud-est de Paris. Acest castel a fost considerat una dintre cele mai importante lucrări arhitectonice construite în Europa la jumătatea secolului al XVII-lea și cea mai mare casă după Château de Maisons. Pentru prima dată și-au reunit forțele, alcătuind o echipă imbatabilă, arhitectul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
personnes de la cour et les gens de lettres de son temps. SeCondé partie contient ses églogues care descrie evenimentele petrecute între anii 1624-1701 în Franța a fost publicată la Amsterdam, în anul 1723. De aici aflăm detalii importante privind construcția castelului administratorului șef. Pentru realizarea grădinilor, Fouquet a cumpărat trei cătune din împrejurimi, pe care le-a dărâmat. Au lucrat 18.000 mii de muncitori, pentru care s-a construit chiar și un spital. S-a construit o fabrică de tapiserii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a cumpărat trei cătune din împrejurimi, pe care le-a dărâmat. Au lucrat 18.000 mii de muncitori, pentru care s-a construit chiar și un spital. S-a construit o fabrică de tapiserii pentru a satisface cererile pentru decorarea castelului. Mai târziu aceasta a devenit faimoasa fabrică de goblenuri (n.n). Planurile supraadministratorului combinau caritatea cu megalomania. Visul lui era să devină un fel de Mecena al Franței, iar castelul să fie punctul central unde să își primească protejații: pe La
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o fabrică de tapiserii pentru a satisface cererile pentru decorarea castelului. Mai târziu aceasta a devenit faimoasa fabrică de goblenuri (n.n). Planurile supraadministratorului combinau caritatea cu megalomania. Visul lui era să devină un fel de Mecena al Franței, iar castelul să fie punctul central unde să își primească protejații: pe La Fontaine, Molière și Corneille, pe Mademoiselle de Scudéry și pe Madame de Sévigné. Cu toate acestea Fouquet, orbit de succesul său nu a conștientizat cât de departe mergea. Nu urmărea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe Mademoiselle de Scudéry și pe Madame de Sévigné. Cu toate acestea Fouquet, orbit de succesul său nu a conștientizat cât de departe mergea. Nu urmărea decât un singur țel, acela de a construi un paradis, dedicat gloriei numelui său. Castelul era o alegorie mitologică, centrată pe preamărirea lui Fouquet: sculpturile care îl înfățișau pe Hercule simbolizau puterea sa, Apollo înțelepciunea și bunul gust, Muzele aminteau de loialitatea față de rege. O cameră ovală se deschidea către grădinile maiestuoase. Deși era prima
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pierde sub linia orizontului, semănând cu un covor uriaș de flori meșteșugit aranjate pentru a crea cea mai bună perspectivă vizuală. Această imagine era completată de fântânile arteziene și de micile peșteri și grote construite pe dealurile din apropiere. Inaugurarea castelului a avut loc la data de 17 August 1661. Totul a fost pregătit în cele mai mici detalii pentru a primi șase mii de invitați. Vizita altețelor regale a început printr-un tur al grădinilor, urmată de o masă frugală
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din tacâmuri de argint și farfurii încrustate cu rubine. A urmat un foc de artificii și a fost interpretată piesa Les Fâcheux scrisă de Molière. La ora două dimineața, regele a dat semnalul de plecare. Fouquet, conform tradiției, a oferit castelul regelui. Acesta, nerespectând obiceiul, a refuzat darul. Era primul semnal de alarmă ce prevestea furtuna pe cale să se dezlănțuie. în mod ironic, pe data de 5 septembrie 1661, care era și ziua de naștere a regelui, intendentul șef a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ludovic nu s-a mulțumit numai să-l priveze de libertate. Cu un sarcasm demn de un zeu ofensat, a cărui putere și eleganță era detronată de un muritor, regele a dat ordin ca pavajul negru și alb din curtea castelului Vaux să fie trimis la Luvru, zeci de castani uriași au fost dezrădăcinați și trimiși la Trianon, iar sutele de crapi au fost pescuiți din fântâni și mutați în fântânile de la Marly. Fouquet a fost condamnat la moarte, apoi pedeapsa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fost ca palatul original, construit de tatăl său, să nu fie dărâmat. Prin urmare, toate clădirile construite de Ludovic al XIII-lea au fost păstrate, dar au fost transformate pentru a se putea asorta stilului nou arhitectonic. Privit dinspre oraș, castelul oferă imaginea unui ansamblu clasic. Privit dinspre parc, dezvăluie un univers nou, strălucitor și impresionant. Acest lucru este posibil deoarece arhitectul Louis Le Vau a construit întregul palat în jurul castelului lui Ludovic al XIII-lea, la fel cum razele soarelui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a se putea asorta stilului nou arhitectonic. Privit dinspre oraș, castelul oferă imaginea unui ansamblu clasic. Privit dinspre parc, dezvăluie un univers nou, strălucitor și impresionant. Acest lucru este posibil deoarece arhitectul Louis Le Vau a construit întregul palat în jurul castelului lui Ludovic al XIII-lea, la fel cum razele soarelui înconjură astrul diurn. în literatura apocrifă circulă o anecdotă despre modul în care Ludovic al XIV-lea a ales planul pentru intrarea principală. Întâmplarea este descrisă de către Charles Perrault, secretarul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
l-am descris eu.“ Chiar dacă în acest episod planurile lui Le Vau nu au fost luate în considerare, contribuția sa la realizarea fațadelor și a structurilor interioare este majoră. Elementul de noutate adus de către arhitect constă în renunțarea la domul castelului piesa centrală prezentă în arhitectura tuturor castelelor secolului al XVII-lea. Domul reprezenta forța proprietarului castelului și cu cât era mai mare și mai bine consolidat, cu atât se subînțelegea că stăpânul castelului este mai puternic. Le Vau renunța la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
episod planurile lui Le Vau nu au fost luate în considerare, contribuția sa la realizarea fațadelor și a structurilor interioare este majoră. Elementul de noutate adus de către arhitect constă în renunțarea la domul castelului piesa centrală prezentă în arhitectura tuturor castelelor secolului al XVII-lea. Domul reprezenta forța proprietarului castelului și cu cât era mai mare și mai bine consolidat, cu atât se subînțelegea că stăpânul castelului este mai puternic. Le Vau renunța la acest mod brutal, medieval, de exprimare a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în considerare, contribuția sa la realizarea fațadelor și a structurilor interioare este majoră. Elementul de noutate adus de către arhitect constă în renunțarea la domul castelului piesa centrală prezentă în arhitectura tuturor castelelor secolului al XVII-lea. Domul reprezenta forța proprietarului castelului și cu cât era mai mare și mai bine consolidat, cu atât se subînțelegea că stăpânul castelului este mai puternic. Le Vau renunța la acest mod brutal, medieval, de exprimare a puterii seniorului și se axează pe simboluri și aluzii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de către arhitect constă în renunțarea la domul castelului piesa centrală prezentă în arhitectura tuturor castelelor secolului al XVII-lea. Domul reprezenta forța proprietarului castelului și cu cât era mai mare și mai bine consolidat, cu atât se subînțelegea că stăpânul castelului este mai puternic. Le Vau renunța la acest mod brutal, medieval, de exprimare a puterii seniorului și se axează pe simboluri și aluzii discrete, care impresionează prin măreția și bunul lor gust. într-o scrisoare particulară, arhitectul explică intențiile sale
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Picturile care vor orna plafonul vor trebui să reprezinte, de asemenea, acțiunile eroinelor antichității în raport cu cele șapte planete. “ întreaga echipa de arhitecți și artiști plastici trudea pentru a scoate în evidența puterea regelui și autoritatea monarhică. Ordinea oficială a saloanelor castelului era următoarea: Salonul Dianei (Diana era zeița romană a vânătorii; în astrologie este asociată cu Luna). Salonul lui Marte (Marte, zeul roman al războiului, îi este atribuită planeta Marte). Salonul lui Mercur (Mercur, zeul roman al comerțului, al negocierii, al
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
monarhului. Aflăm prin intermediul ei că Ludovic al XIV-lea s-a implicat activ în lucrările de la Versailles. I-a forțat pe constructori să grăbească finalizarea sufrageriilor, a bucătăriilor și a grajdurilor. A supravegheat personal amplasarea picturilor și a mobilei în castel. Pentru fiecare oră de lucru suplimentar s-au cheltuit sume importante de bani. Au fost angajați sute de lucrători. Intrarea principală a fost extinsă cu aripi lungi, care se terminau cu pavilioane somptuoase. În partea dreaptă a intrării se aflau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în paginile anterioare, motivul principal al alegerii palatului Versailles drept reședință regală principală a fost puternicul antagonism dintre Ludovic al XIV-lea și parizieni. Motivul mai puțin cunoscut a fost ofensa adusă de către intendentul șef, Nicolas Fouquet, care a construit castelul Vaux le Vicomte, o adevărată bijuterie arhitectonică. Regele, orgolios și impetuos, nu a acceptat ca poziția de arbitru al artelor să fie atribuită altcuiva, prin urmare a dorit să aibă cea mai frumoasă reședință. Din acest motiv a ales palatul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
apă aruncată de fântânile arteziene, când funcționează toate, în timpul plimbărilor regelui. Aceste șuvoaie de apă pot utiliza apa unui râu“. Pentru a aprecia măiestria celor care au proiectat și ornat fântânile arteziene de la Versailles, trebuie să menționăm că platoul din fața castelului era un teren arid. Cu ajutorul fântânarilor au fost descoperite sute de izvoare subterane și aduse la suprafață. Mii de lucrători au trudit pentru a construi în subteran o rețea de canale și apeducte. Dat fiind debitul mare utilizat de fântâni
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
anul 1906, și intitulată Versailles And The Court Under Louis XIV, James Farmer remarca: „Bazinul lui Neptun, numit mai întâi Marea Cascadă, a fost construit între anii 1679-1684, în conformitate cu proiectul inițial. Acest imens bazin, împrejmuit pe latura care dă spre castel de un perete frumos de piatră, și de cealaltă parte de un amfiteatru de gazon și de copaci - o jumătate de cerc largă, în al cărui centru este așezată o statuie de marmură a Renumelui, este simplu ca formă, dar
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în timp ce fântânile arteziene reprezentau eternul masculin. Coregrafia fântânilor arteziene era însoțită de muzică. În fiecare boschet era ascunsă o mică orchestră, care începea să cânte atunci când trecea regele în timpul plimbărilor sale zilnice. Arhitectul Le Nôtre a dorit ca peisajul din jurul castelului să ofere un dublu înțeles vizitatorilor: legătura cu mitologia, cu antichitatea, cu istoria, dar, în egală măsură, și importanța imaginii soarelui. Spre deosebire de arhitectura peisagistică a castelului Vaux le Vicomte, unde s-a folosit un singur plan, la Versailles, vreme de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]