17,971 matches
-
devenind la rându-le parohii, adică având preot propriu, mult mai târziu. Statutul deosebit al comunei Plevna este reconfirmat la 23 aprilie 1904, când din rațiuni financiare, comunele au fost grupate pe „cercuri” spre a se putea susține anumiți funcționari comunali. Plevna însă, alături de alte 17 comune, având un venit superior pragului de 8000 lei, nu era grupată în vreun cerc, ba mai mult având și reședință a postului de jandarmi, dovedea o comunitate puternică și bine așezată în economia județului
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
când demersurile erau destul de înaintate, fără a fi intocmite încă acte oficiale, parohia Valea Rusului are inițiativa- în cazul aprobării schimbului- de a renunța la terenul cerut în scopul „"de a fi înălțat pe el monumentul eroilor și parcul comunal"”[4] Împrejurările istorice au făcut ca Primăria Valea Rusului să fie desființată, monumentul și parcul comunal să nu mai fie priorități, iar schimbul de teren să nu se realizeze. B. BISERICA DIN PLEVNA 1. Ctitori și hram Piatra de temelie
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
are inițiativa- în cazul aprobării schimbului- de a renunța la terenul cerut în scopul „"de a fi înălțat pe el monumentul eroilor și parcul comunal"”[4] Împrejurările istorice au făcut ca Primăria Valea Rusului să fie desființată, monumentul și parcul comunal să nu mai fie priorități, iar schimbul de teren să nu se realizeze. B. BISERICA DIN PLEVNA 1. Ctitori și hram Piatra de temelie („"biserica este de cărămidă, având piatră numai jos, la temelie”[1]") pentru lăcașul de rugăciune al
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
desfășoară activitățile din aria curriculară de specialitate, dar unde au loc și competițiile sportive la nivel local și județean în care ei sunt implicați, de pe urma cărora au câștigat multe trofee. La 15 mai 2004, în prezenta unor oficialități județene și comunale, a avut loc inaugurarea reabilitării moderne a vechii clădiri a Școlii cu clasele I-VIII din Nisipari și darea oficială în folosință a Sălii de Sport, în cadrul Primei Întâlniri a Fiilor Satului. Încălzirea școlii se face pe baza unei centrale
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
Valea Tatei) este un sat în comuna Pietroșița din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Satul Dealu Frumos se află la vest de satul Pietroșița, reședință comunei, el fiind legat și de satul Runcu (dintr-o comună vecină) printr-un drum rutier comunal asfaltat. Satul este o dovadă că această regiune era locuită încă din neolitic, dovadă fiind tezaurul dacic din piese de aur, din epoca târzie a bronzului, descoperit în anul 1964, pe islazul satului și care se află la Muzeul de
Dealu Frumos, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301166_a_302495]
-
Săcueni funcționau o biserică, o școală, fabrici de var, țuică și cărămidă. De asemenea, satul Adânca alcătuia și el comuna Adânca, cu 911 locuitori. La Adânca funcționau o școală întreținută de stat, cu 30-40 de elevi, o biserică, o judecătorie comunală și un șef de garnizoană. În 1925, comuna Gura Ocniței avea în compunere în plus și satul Gărgoteni, având 1296 de locuitori și făcând parte din plasa Târgoviște a aceluiași județ. Din aceeași plasă făcea atunci parte și comuna Secueni
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
de familie, materializate în diferite magazine, baruri, sifonării, birouri de asigurări, farmacii, ateliere de morărit, etc.. Primăria are în derulare mai multe proiecte de alimentare cu apă potabilă, de alimentare cu gaze naturale, dar și proiecte privind îmbunătățirea infractructurii drumurilor comunale și de exploatare agricolă. Potențialul comunei este ridicat, atât datorită forței de muncă ieftine, cât și datorită prețului relativ scăzut al terenului cu valoare investițională. Ca puncte de interes, în comună există: două școli, două biserici, un vechi conac boieresc
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
de cursurile de apă a râului Siret. Debitul râului este destul de mare, deși în perioada secetoasa a anului acesta scade considerabil. Pentru protejarea terenului din lunca, împotriva inundațiilor s-a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți mai importanți pârâul Geru și pârâul Călmățui.Pârâul Călmățui formează în apropierea mâlului Șiretului într-o formă microdepresionară baltă TALABASCA cu apă tot timpul anului
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
iepurele, veverița, rozătoare mici. Dintre speciile de păsări de interes cinegetic, în pădurile de fag se întâlnesc cinteza și mierla. Reptilele sunt reprezentate de gușter și de diferite specii de șerpi. În Vulcana-Pandele există un cămin cultural și o bibliotecă comunala. De asemenea, pe teritoriul comunei se află Casă Memoriala a lui Gabriel Popescu, primul gravor în metal din România, care a introdus gravura că disciplină de studiu la Academia de Arte Frumoase. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vulcana-Pandele
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
administrativ-teritorială a țării din 1968, satul se numea Strîmbu, după numele apei ce străbate acest sat, care pe vremuri se numea Strîmba, din cauza coturilor multe ce le făcea în drumul său. Satul are o suprafață de 4,50 km². Drumurile comunale și ulițele ce străbat comuna de la un cap la altul, legând gospodăriile și satele între ele formează multe cotituri. Drumul județean DJ710A, ce leagă orașul Pucioasa de municipiul Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Nenișori. Comuna se află în partea nord-vestică a județului, lângă Urziceni, pe malurile Săratei, în aval de balta Ratca. Pe lângă localitățile comunei trece șoseaua națională DN1D ce leagă acest oraș de Ploiești, șosea de care este legată printr-un drum comunal, drum ce duce și la gara Armășești, ce constituie un nod feroviar secundar, la ea intersectându-se liniile ce vin de la București și Ploiești, și duc către Urziceni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Armășești se ridică la de
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
avizează înființarea târgului Ivești care după vremea lui Alexandru Ioan Cuza devine capitala de «Plasa». Iveștiul a fost reședința de « plasa » până în 1950. În târg apar :telegraful, poștalionul, compania de dorobanți (1869), judecătoria, poliția rurală, jandarmeria, gară CFR Ivești, bibliotecă comunala, școala. Între cei mai mari boieri din zona localității amintim : fam. Ciucă, Spătaru, Mihalache Cantacuzino, fam. Arhip, fam. Anastasiu, fam. Economos, fam. generalului Eremia Grigorescu. Localitatea se înscrie între puținele localități din țară care se poate lăuda cu o reală
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
moșiilor și primăriilor locale, unde erau păstrate registrele de învoială agricolă. La 24 februarie 1907, aproximativ 300 locuitori din Bădeni s-au îndreptat spre curtea arendașului Fischer, cerând să li se „arendeze pământurile cu 25 de lei falcea”. Venirea inspectorului comunal la Bădeni nu a liniștit spiritele, ci, dimpotrivă, sătenii au declarat, potrivit ziarului "Epoca", din 27 februarie 1907, că dacă „nu vor fi satisfăcuți, își vor face singuri dreptate”. Tensiunile au continuat, autoritățile trimițând în zonă importante contingente militare( Regimentele
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
5,76%). Pentru 4,09% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,78%). Pentru 4,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Urmare a reorganizării administrative după apariția Legii comunale din 31 martie 1864, comuna "Dagâța" făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Dagâța (reședința), Rusanu și Botca.. La începutul secolului al XX-lea, comuna este menționată cu numele "Dagîța" făcea parte
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). De asemenea, DN2 trece prin imediata apropiere a comunei, prin comună vecină Gherăești din județul vecin Neamț, acolo existând și un scurt drum comunal care leagă satul Iugani de acea șosea. În comuna Mircești se află și Lunca Mircești (Vasile Alecsandri), arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite mai multe specii de arbori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mircești se ridică
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
28 km de Român. Pe langă satul Muncelul de Sus, în comuna mai sunt încă două așezări: Mogoșești - ce e centru de comună și Tudor Vladimirescu. Satul Muncelul de Sus e așezat la o distanță de 4 km de centrul comunal, la 8 km de răul Moldova și la 7 km de răul Siret. El este împărțit în trei sectoare: Valea, Deal și Vie. Ca mărime și vechime primul loc îl ocupă satul Muncelul de Sus, fiind urmat de Mogoșești-Siret, iar
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Statului din București. Astfel, în satul Muncelul de Sus, după naționalitate toți locuitorii sunt români. În sat este o grădiniță, o școală de opt clase și un dispensar ce a avut o maternitate, iar în partea de vest o baie comunala. Din toate satele din comuna cea mai vece școală e cea de la Muncel, construită în 1865. Această școală e una cu tradiție pentru că aici se dădea examenul de absolvire a șapte clase, adunându-se elevii din toate satele din împrejurimi
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Roșcani este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Rădeni (reședința) și Roșcani. Comuna se află în nord-estul județului, lângă pădurea Roșcani. Nu este străbătută de niciun drum național sau județean, satele ei fiind legate prin drumuri comunale de DN24 care trece pe la est de comună prin comunele Probota și Trifești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roșcani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]
-
unor versanți unde formează lacoviști. Au debit relativ bogat și mineralizare diferită. Conform evidenței cadastrale, în comună există 38 ha luciu de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă - Strunga) și Podișul Central Moldovenesc, ceea ce are ca rezultat complexitatea factorilor naturali și o multitudine de întrepătrunderi ale acestora. Comuna
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Cerneteaz ("Cernăteaz", ) este un sat în comuna Giarmata din județul Timiș, Banat, România. Satul Cerneteaz se situează la circa 8 km la nord de municipiul Timișoara, pe malul drept la Begăi Vechi. Drumul comunal 58, care străbate localitatea, leagă Cerneteazul de Giarmata și drumul național DN691 la est (2 km) și satul Covaci la vest (2 km). Pe teritoriul localității au fost descoperite vestigii române. Prima atestare documentara datează din 1470. Într-un defter
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
municipiul Lugoj, pe partea dreaptă a Râului Bega, pe cursul mijlociu al acestuia. Satul se află pe un deal la 2 km față de acesta, fapt care-l protejează de inundații. Accesul la Babșa se poate efectua dinspre sud, pe drumul comunal 83 care leagă Babșa de Belinț și de drumul național DN6. La vest se leagă de Ghizela pe drumul comunal 83 iar la est cu satul Târgoviște. Documentar, satul Babșa este aminit pentru prima dată notat într-o diplomă nobiliară
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
2 km față de acesta, fapt care-l protejează de inundații. Accesul la Babșa se poate efectua dinspre sud, pe drumul comunal 83 care leagă Babșa de Belinț și de drumul național DN6. La vest se leagă de Ghizela pe drumul comunal 83 iar la est cu satul Târgoviște. Documentar, satul Babșa este aminit pentru prima dată notat într-o diplomă nobiliară din 1488, dar, pentru că la data respectivă exista o Babșa formată din 3 mici localități: "Babșa Superioară" (de sus), "Babșa
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
sat în comuna Sânandrei din județul Timiș, Banat, România. Satul Carani se situează 18 km la nord de municipiul Timișoara, pe drumul județean DJ692. 3 km la est trece drumul național DN69, de care Carani-ul este legat printr-un drum comunal. Totodată este accesibil și pe calea ferată, având stație proprie la linia Timișoara - Arad. La nord se învecinează cu localitatea Călacea (5 km), la est cu satul Cornești, la sud cu centrul de comună Sânandrei, la vest cu Hodoni. Este
Carani, Timiș () [Corola-website/Science/301347_a_302676]
-
Bobda (, ) este un sat în comuna Cenei din județul Timiș, Banat, România. Bobda se situează la circa 20 km vest de municipiul Timișoara și este străbătută de râul Bega Veche. Este traversată de drumul comunal 254, prin intermediul căruia se leagă de Cenei și drumul DN59B la 3 km sud-vest. În direcție opusă se leagă de Beregsău Mic la 3 km nord și mai departe, la 7km, de DN59A care vine de la Jimbolia și duce până la
Bobda, Timiș () [Corola-website/Science/301342_a_302671]
-
zona de est a județului Timiș, la granița cu județul Caraș-Severin, la circa 18 km sud de municipiul Lugoj. Este un sat relativ izolat, în zona de confluență dintre câmpia Lugojului și Dealurile Sacoșului. Singura conexiune rutieră este un drum comunal care îl leagă de centrul de comună, localitatea Știuca. Drumul de acces a fost asfaltat în anul 2008. Satul Dragomirești este amintit pentru prima dată în anul 1439 cu numele de "Dragomerfalva". Localitatea a fost locuită de români. Populația actuală
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]