17,694 matches
-
adev? raț r? nit atunci c�nd ? i?a dus osta? îi la victoria �n lupta de la C? lug? reni�172. Panaitescu ? i?a amintit c? Iorga nu l? a prezentat �ntotdeauna pe Mihai Viteazul �ntr? o lumin? favorabil? , numindu? l condotier ? i critic�ndu? i comportarea avut? �n Transilvania. Panaitescu �ntreba dac? Iorga ar fi cumva mai mul? umit dovedind c? Mihai Viteazul a fost fiul bastard al unui domnitor ? i nu al unei hangi? e care vindea ? uic? 173. Nu există nici o lege
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i interese care pot fi ignorate cu un z�mbet�187. Cel? lalt conflict profesional pe care l? a avut Iorga la sf�r? ițul anilor �30 a fost cu istoricii maghiari, mai ales cu S�ndor Dom�novszky. Dom�novszky a criticat metodă istoric? a lui Iorga �ntr? o lucrare important? , Le m�thode historique de M. Nicolas Iorga (Budapesta, 1938). Cartea debuta că un studiu critic al lucr? rîi lui Iorga Geschichte der Madjaren ? i al unei recenzii a lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Paris �n num? rul pe ianuarie? martie 1936 al publică? iei �Revue Historique Sud? Est Europ�enne�. Dom�novszky a declan? at o polemic? erudit? cu Iorga �n privin? a istoriei ungurilor, rom�nilor ? i a Transilvaniei. El punea la �ndoial? ? i critică abordarea de c? tre Iorga a cercet? rîi istorice pe parcursul a peste 350 de pagini. Cartea lui Dom�novszky a fost pus? gratuit la dispozi? ia oric? rui str? în care o solicită. Iorga a sesizat imediat c? Dom�novszky
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
parte a populă? iei a plecat odat? cu ele, o nou? na? iune era deja pe cale de a se forma. �n aceste �mprejur? ri, populă? ia nu s? a retras niciodat? �n �ntregime atunci c�nd au plecat legiunile române. Dom�novszky a criticat dur concluziile la care ajunsese Iorga, conform c? rora o mare parte a populă? iei Daciei a r? mas pe loc, neaccept�nd metodele istorice pe baza c? rora Iorga �ncerca s? dovedeasc? acest lucru. Mai mult, Dom�novszky sesizeaz? pu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a felului �n care trebuie s? fie scris? istoria. Cu toate acestea, Dom�novszky nu a ezitat s? citeze defini? ia romantic? a lui Michelet privind istoria ungurilor: �Ungaria, ap? r? toarea Occidentului de Semiluna victorioas? �. Dom�novszky continuă �ns? s??l critice pe Iorga, spun�nd: �Gre? eala evident? a lui Iorga const? �n sistemul aplicat de el. Această a fost cauza interpret? rîi sale evident fals? a izvoarelor istorice, a ascunderii unor fapte importante sau a banaliz? rîi adev? ratei semnifică? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
atunci c�nd �ncerc? m s? punem s? m?n? torismul �n practic?. Ideile lui Iorga erau utopice �n contextul secolului al XX-lea. S?m? n?torismul lui Iorga nu putea fi obiectiv atunci c�nd era vorba de Rom�nia ? i nici critic la modul serios fă?? de lipsurile existente �n aceast? ? ar?. Accesele lui periodice dovedesc faptul c? era la curent cu aceste caren? e. Cu toate acestea, Iorga pretindea rareori c? este 100% impar? ial �n ceea ce prive? te Rom�nia. Atitudinile adoptate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu? a lui Iorga savan? îi Noii ? coli de istorie (că ? i mul? i al? i istorici). Aceste atacuri erau mai apropiate de g�ndirea lui Samuel Johnson, pentru care lumea lui Iorga ar fi fost de neconceput. Literatura ? i critică literar? erau extrem de importante �n ochii lui Iorga ? i inseparabile de na? ionalismul s? u cultural, fiind deci politizate. S?m? n?torismul era inseparabil de mi? carea literar? cu acela? i nume. El �? i subordonă conceptele estetice celor politice ale S
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p. 542. 61�Acest epitet poate fi g? sit frecvent �n �Neamul rom�nesc�, mai ales �n perioadă conflictelor politice din 1933 62 ? eicaru, op. cît. , p. 78 63 Tudor Vianu, Arta prozatorilor rom�ni, Bucure? ți, 1941, p. 153 64 �n 1911, un jurnalist francez a criticat presă rom�n? , afirm�nd c? �rom�nii au un talent ne�ntrecut s? se insulte prin preș? �. Iorga a replicat, cît�nd exemple de insulte din presa francez? ? i de ac? iuni judiciare ca urmare a acestora. �Neamul rom�nesc�, 2
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a condi? iilor predominanțe existente �n ace? ți ani este oferit? de: C. Costa-Foru, Aus den Folterkamern Rom�niens, Viena, 1925 62�Memorii, vol. III, p. 94 63 Iorga a ? inut la Sorbona o serie de conferin? e pe teme politice �n care critica violent sistemul liberal. Dar cartea să Formes byzantines et r�alit�s balcaniques, Bucure? ți, 1922 se ocup? mai cur�nd de Evul Mediu �n Europa de sud-est 64 O via?? de om... , vol. III, p. 74; vezi ? i Memorii, vol. IV
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el) �aceast? animozitate latin? �. �Neamul rom�nesc� 20, decembrie 1938 81 �Neamul rom�nesc�, 4 decembrie 1938 82 �Angriff�, 8 decembrie 1938 ? i Time, 19 decembrie 1938 83 �Neamul rom�nesc�, 17 ? i 30 decembrie 1938. Lui Iorga �i pl? cea foarte mult s? critice necru?? tor curtea �n conferin? ele sale, apel�nd la paralele istorice, a? a c? nu este de mirare c? unele din aceste conferin? e erau interpretate a? a cum trebuie! Ele erau cu siguran?? foarte aproape de l�se-majest� 84
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
contestat” și relativ: nu vorbim despre adevăruri absolute, totul poate fi chestionat, iar diferite interpretări (ale socialului) sunt acceptate.Postmodernismul acceptă diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În special, oamenii dotați cu înțelepciune au capacitatea de a formula judecăți clare, drepte și de bun-simț, știu să profite de experiența altora, să învețe din propriile greșeli și din greșelilecelorlalți. Specialiștii, experții într-un domeniu manifestă o atitudine (mai) critică față de anumite aspecte, dovedindu-și capacitatea lor crescută de expertiză în soluționarea problemelor atât în viața cotidiană, cât și în anumite condiții specifice de activitate. Spre deosebire de Sternberg, Smith, Dixon și Baltes (1989) consideră că înțelepciunea este o componentă a inteligenței
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
moduri. În acest caz, rolul profesorului este de a iniția activitatea prin prezentarea unui subiect de discuție și a le cere studenților să vină cu idei, de a veghea să fie respectate regulile care favorizează creația (de exemplu, nu se critică). Toate ideile sunt listate în prima fază așa cum au fost lansate, una după alta, fără vreo încercare de structurare sau ordonare. Este important ca, atunci când sunt notate pe flipchart, să fie scrise cu cuvintele cursantului, nu ale profesorului, să încercăm
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
munca/activitatea lui, cereți-i să împărtășească din propria experiență, relativ la ce se discută; 8. tipul aristocratic/distant („girafa”): intervine rar în discuție, cultivând fraze/expresii de efect, căutând să impresioneze cu ideile și maniera de comunicare. Abordare: nu-l criticați, nici nu-l contraziceți direct, folosiți tactica atenuatorilor, gen „Da, probabil, însă...”; 9. tipul interogativ-persistent („vulpea”): vânează greșelile celorlalți, critică întruna, încearcă să-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a se manifesta adecvat în acest sens (oportun, cu o cuvenită moderație), probabil tocmai dintr-o lipsă de preocupare pentru acest aspect în educația anterioară și lipsa de antrenament ulterioară. Într-adevăr, a ști să reflectezi și/sau să critici se învață și chiar se predă (existând de câtva timp preocupări exprese și în școala românească actuală), fiind, în bună măsură, o chestiune de „tehnică” specifică, însă a te manifesta efectiv, dar eficient și rezonabil, în mod reflexiv și critic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un nivel pertinent, „trebuința interioară de a reflecta și a critica” oscilând cu ușurință spre extreme neavenite (diminuare până la absență sau, dimpotrivă, exces paroxistic). Și mai grav este faptul că multe persoane adulte disociază aceste două aspecte care corelează puternic, neputând, în realitate, să fii îndreptățit critic fără o autentică reflecție
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
contestat” și relativ: nu vorbim despre adevăruri absolute, totul poate fi chestionat, iar diferite interpretări (ale socialului) sunt acceptate.Postmodernismul acceptă diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În special, oamenii dotați cu înțelepciune au capacitatea de a formula judecăți clare, drepte și de bun-simț, știu să profite de experiența altora, să învețe din propriile greșeli și din greșelilecelorlalți. Specialiștii, experții într-un domeniu manifestă o atitudine (mai) critică față de anumite aspecte, dovedindu-și capacitatea lor crescută de expertiză în soluționarea problemelor atât în viața cotidiană, cât și în anumite condiții specifice de activitate. Spre deosebire de Sternberg, Smith, Dixon și Baltes (1989) consideră că înțelepciunea este o componentă a inteligenței
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
moduri. În acest caz, rolul profesorului este de a iniția activitatea prin prezentarea unui subiect de discuție și a le cere studenților să vină cu idei, de a veghea să fie respectate regulile care favorizează creația (de exemplu, nu se critică). Toate ideile sunt listate în prima fază așa cum au fost lansate, una după alta, fără vreo încercare de structurare sau ordonare. Este important ca, atunci când sunt notate pe flipchart, să fie scrise cu cuvintele cursantului, nu ale profesorului, să încercăm
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
munca/activitatea lui, cereți-i să împărtășească din propria experiență, relativ la ce se discută; 8. tipul aristocratic/distant („girafa”): intervine rar în discuție, cultivând fraze/expresii de efect, căutând să impresioneze cu ideile și maniera de comunicare. Abordare: nu-l criticați, nici nu-l contraziceți direct, folosiți tactica atenuatorilor, gen „Da, probabil, însă...”; 9. tipul interogativ-persistent („vulpea”): vânează greșelile celorlalți, critică întruna, încearcă să-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a se manifesta adecvat în acest sens (oportun, cu o cuvenită moderație), probabil tocmai dintr-o lipsă de preocupare pentru acest aspect în educația anterioară și lipsa de antrenament ulterioară. Într-adevăr, a ști să reflectezi și/sau să critici se învață și chiar se predă (existând de câtva timp preocupări exprese și în școala românească actuală), fiind, în bună măsură, o chestiune de „tehnică” specifică, însă a te manifesta efectiv, dar eficient și rezonabil, în mod reflexiv și critic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un nivel pertinent, „trebuința interioară de a reflecta și a critica” oscilând cu ușurință spre extreme neavenite (diminuare până la absență sau, dimpotrivă, exces paroxistic). Și mai grav este faptul că multe persoane adulte disociază aceste două aspecte care corelează puternic, neputând, în realitate, să fii îndreptățit critic fără o autentică reflecție
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai crasă; ei pot fi demagogi și populiști pentru că acestea sunt profitabile; ei pot fi și servili la nevoie față de mai marii zilei pentru că oricum aceștia pot fi atunci sau după aceea "coborâți" prin ridiculizare; ei sunt cei care nu critică puterea, și nici nu se revoltă precum cinicii antici, pentru abuzurile ei; ei sunt, în genere, indivizi mediu sau superior educați care au conștientizat relativismul și inconsistența valorică din societate, dar care, găsesc că "nu merită" să fie părtași la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Infern. 2015 INDEX DE AUTORI ȘI PUBLICAȚII ÎN VOLUM LA DATA EDITĂRII MATERIALELOR "Der Bund" Berna Adrian Dohotaru publicist, dramaturg, redactor Flacăra Adriana Rotaru critic teatral, redactor Informația Bucureștiului Anca Ioniță filmolog Andrei Strihan critic teatral, prof. univ. Aurel Bădescu critic de teatru, redactor Contemporanul Berner Nachrichten B.N, Szene Bern Berner Tagblatt, Berna Bogdan Ulmu prof. univ. dr. Călin Căliman critic de film, prof. univ., redactor Contemporanul și Caiete Critice Călin Stănculescu critic de film, redactor al cotidianului Scânteia Tineretului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Flacăra Adriana Rotaru critic teatral, redactor Informația Bucureștiului Anca Ioniță filmolog Andrei Strihan critic teatral, prof. univ. Aurel Bădescu critic de teatru, redactor Contemporanul Berner Nachrichten B.N, Szene Bern Berner Tagblatt, Berna Bogdan Ulmu prof. univ. dr. Călin Căliman critic de film, prof. univ., redactor Contemporanul și Caiete Critice Călin Stănculescu critic de film, redactor al cotidianului Scânteia Tineretului Chris Simion regizor de teatru, scenarist, directoarea Festivalului de Teatru Independent Undercloud Clelia Gambino D'Inzillo, redactor Il Popolo Constantin Chiriac
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]