21,524 matches
-
și la văruit. Am găsit-o frământând un fel de clătite turcești; frământa și conversa cu aere disprețuitoare de ducesă, când vorbea de părinții Chiranei; cu o aisance de grande dame a aprins focul la soba ei; casa iar era curată ca în alți ani; a venit și Amidée, care eri a suferit o intervenție chirurgicală, apoi Muedin, Baidar, care face pe negustorul și-mi procură ouă (furate de la Menaru), Mursel și Zeișan, care după ce a pălâns afară, s’a așezat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ghiulea legată de picior; te văd venind val-vârtej, cu brațele încărcate de pachete. Le pui jos lângă ușe, deschizi: ce-ar fi să vezi mereu pe toată lumea, încurcându-ți programul, încurcându-ți casa pe care tu încerci să o ții curată! Mouetta mică și neagră, Cara-Kâz, gospodărind! Nu știu de ce, acest participiu prezent mi-a evocat Fălticenii de altădată, cu mama traversând sufrageria, făcând pasiențe, mergând spre bucătăria cu plita mare, unde cozonacii moldovenești creșteau nebunește după hogeac. Relativ la chemările tale
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la tine, obsedant, cum sorb aerul. Mereu alături de tine, cu încredere, cu nădejde că tot ce vei face, vei face mândru, loyal (sic) și vrednic pentru noi doi, înfrățiți dincolo de tot, tata și cu mine. Tot ce-ți scriu e curat, drept, ca o flacără pură, pentru că trece prin retorta sufletului meu plin de tine. Te-aș vrea atât de mult acum, la telefon, în fotoliu, și eu să adorm iar cu o carte, pe care să mi-o iei din
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și trist. Era călduț, bătrânesc și uitat și eu eram toropită de căldură, de amintiri și atracție spre batrânețea ce parcă mă prindea ușor-ușor. Când a venit porția de mâncare modestă și a apărut ca în basm o măsuță mică, curată, cu un rond de servietă și două tacâmuri, m’am sculat, am trecut prin curtea mare, îngrădită de ziduri peste care nu poți vedea și în care creșteau de-a valma trandafiri sălbateci, crăițe ofilite și buruieni, grădină ce prelungea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fi evenimentul nefericitcare te ar obliga să te în torci în țară, nu cumva să te întorci, fiindcă n-ai mai putea pleca înapoi. Și trebuie ca unul dintre ai noștri să trăiască pentru ca amintirea tuturor celor batjocoriți să rămână curată într-un suflet nobil; trebuie să le transmiți copiilor tăi nume, întâmplări din viața familiei noastre, ca nu cumva ai noștri să moară de tot, ca gândul la nebuniile, la curajul, la principiile lor să mai iște cuiva un surâs
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bunul Dumnezeu te-a așezat în brațele mele arzând de dorința să devină un cuib matern. Și bunul Dumnezeu a ales atât de bine bebelușul pe care aș fi vrut să-l am: era așa de drăgălaș, îmbrăcat frumușel și curat în alb, cu cărarea într-o parte, cu ochii încă tulburi, deschiși lacom asupra vieții. Vezi, Mouette, asta n-am să uit niciodată: prima mea întâlnire cu tine, în pragul băii din Câmpineanu. Am simțit atunci instincte de lupoaică cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
discernământ încât să-mi dau seama că ar fi fost și mai rău dacă erai tu în locul meu. M-au întrebat ce faci acolo, unde lucrezi și mai ales cu cine lucrezi. Le-am spus, ceea ce e, în fond, adevărul curat, că habar nu am, dar că n-ai fi în stare de nimic dubios - și, în sfârșit, fără a-i putea convinge în privința serviciului tău, am reușit să-i conving, fără să te reneg, că fiecare răspunde pentru faptele sale
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și aștept. M. c. p. 17 ianuarie [1950], marți dimineață Draga mea dragă, Frigul s-a mai muiat; dimineața e strălucitoare; chiar dacă acoperișurile sunt pline de zăpadă, azi dimineață, când s-au deschis ușile de la balcon pentru a se face „curat“, o puternică mireasmă de lăstăriș a cuprins biroul și camera ta. A sosit ieri cartea poștală în care îmi spui că ai primit darul sau mai degrabă darurile de la Alexandre; am fost foarte încântată; mă gândesc că meriți și tu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ei, aș, de porumbei! Adică vrei să-mi spui că epidemia aia uriașă, care a șters de pe fața pământului cirezi întregi de vite din toată Europa, a fost provocată de o mână de porumbei amărâți? — Amărâți? Graham, ăștia sunt otravă curată! Mami și tati! Cobor în grabă ținându-mă de balustradă și iată-i, în picioare lângă șemineu. Tati e în costum de zi, cu un joben sub braț, iar mami e îmbrăcată cu un sacou bleumarin, o fustă înflorată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mult prea apropiată. — Serios? Iau o gură de cafea, meditând. Și... așa, ca chestie... când se gândise ea? — 22 iunie. Anul ăsta. Scutură din cap. Nu, ar fi o nebunie. Nu mai sunt decât câteva luni până atunci. Ce nebunie, curată demență! zic, dându-mi ochii peste cap. Ce, ne grăbește cineva? 22 iunie. Zău! Ce-o fi și în capul lui mami! Deși... Cred că, teoretic, o nuntă care să aibă loc vara nu e o idee așa de rea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rezultat. Christina are foarte mare dreptate. Are atâta dreptate! În drum spre casă, reușesc să văd în fine totul cu alți ochi, foarte clar. Am o viziune complet schimbată asupra nunții. Și mă simt plină de o hotărâre proaspătăt și curată. Asta e nunta mea. E ziua mea. Și, dacă eu vreau să mă mărit la New York, atunci aici am să mă mărit. Dacă vreau să mă îmbrac cu o rochie de la Vera Wang, atunci cu ea am să mă îmbrac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
O parabolă talmudică arată caracterul paradoxal al modului În care Îl percepem pe celălalt. Se spune că doi oameni au coborât pe horn Într-o casă. Unul s-a murdărit pe față cu funingine, iar celălalt nu. Văzând fața celui curat, cel murdar nici nu și-a putut Închipui că s-a murdărit și, ca atare, nu și-a spălat fața Înnegrită de funingine. În schimb, cel curat - văzând chipul murdar al celuilalt - a crezut că este și el murdar și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a murdărit pe față cu funingine, iar celălalt nu. Văzând fața celui curat, cel murdar nici nu și-a putut Închipui că s-a murdărit și, ca atare, nu și-a spălat fața Înnegrită de funingine. În schimb, cel curat - văzând chipul murdar al celuilalt - a crezut că este și el murdar și, ca urmare, și-a spălat fața curată. Desigur că ecuația imagologică este una extrem de complicată, cu foarte multe elemente variabile, și ai cărei termeni operează pe mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
putut Închipui că s-a murdărit și, ca atare, nu și-a spălat fața Înnegrită de funingine. În schimb, cel curat - văzând chipul murdar al celuilalt - a crezut că este și el murdar și, ca urmare, și-a spălat fața curată. Desigur că ecuația imagologică este una extrem de complicată, cu foarte multe elemente variabile, și ai cărei termeni operează pe mai multe paliere. Miguel de Unamuno spunea că, atunci când Pedro se Întâlnește cu Juan, nu stau de vorbă doar „Pedro cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rămân spân]” <endnote id="(345, p. 77)"/>. Într-un basm săsesc (Die Drei Rotbärbe) cules În Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea eroul este sfătuit să se ferească de cei trei „oameni cu barba roșie, că nu-i lucru curat” ; până la urmă, aceștia se dovedesc a fi trei draci. Și pentru românii din Transilvania „omul roș” este „cel mai periculos duh necurat” <endnote id="(56, p. 121)"/>. „Oamenii cei Însemnați [...], cu barba roșie ca para focului, sunt foarte răi la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Evreul] miroase a capră râioasă”, „Mai urât [= murdar] ca la jidani” (zicale și expresii românești ; <endnote id="3, p. 63"/>), „Pute ca un jidan” (zicală maghiară, cehă, poloneză, germană etc. ; <endnote id="cf. 3, p. 64, și 83, p. 93"/>), „Curat ca apa În care s-a spălat un evreu”, „Mândru ca evreul de păduchii săi”, „Se scarpină [de păduchi] ca un evreu”, „Unge cu miere fundul unui evreu și totuși va puți mereu” (proverbe și zicale poloneze ; cf. <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
viață nouă, plină de speranțe luminoase” (Gazeta Odessei, 17 ianuarie 1943 ; cf. <endnote id="845, I, p. 271"/>). Încercarea naziștilor și a aliaților lor de a epura etnic comunitatea, de a menține rasa ariană pură, de a păstra sângele nației curat, de a transforma Germania (și ulterior toată Europa) Într-un ținut Judenrein („curățat de evrei”) denotă abisale spaime de murdărie și morbide neliniști ipohondre. Chiar și etnocidul practicat de naziști ar putea fi mai profund Înțeles folosind același tip de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
germane cu eufemismul ausrötung = „curățarea putreziciunii”. În fine, pentru cercetătorul american Alan Dundes, „literaturizarea supremă a metaforei În discuție a fost transformarea grăsimii de evreu În săpun. Astfel, evreul cândva «murdar» a fost transformat, datorită minunilor tehnologiei germane, În săpun «curat»” <endnote id="(83, p. 103)"/>. „Economia de război nazistă - scria Eugen Relgis În 1945 - industrializa mormanele de cadavre pentru a extrage din ele săpun care să spele cămășile asasinilor” <endnote id="(742, p. 46)"/>. Este o teorie interesantă, chiar dacă discutabilă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429)"/>. Nicolae Iorga (România cum era până În 1918) a admis extrem de rar că unii evrei - de pildă, cei din Tg. Neamț - locuiesc totuși În „căsuțe destul de curate”. Această situație paradoxală pentru istoricul român trebuia să aibă o explicație : „Apucăturile lor mai bune vin de la curățenia naturii și de la viața Îndelungată În mijlocul sătenilor noștri”. Limbajul de mai sus nu se deosebește esențial de cel al lui Vasile Alecsandri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trăiau evreii din centrul și estul Europei pot fi aduse contraargumente ce infirmă această stare. Multe reguli de igienă personală, familială și comunitară - impuse de tradiția religioasă a evreilor și respectate de milenii - fac din evreu o persoană mai degrabă curată și sănătoasă. Este vorba de practica spălării rituale a mâinilor și a spălării, cel puțin o dată pe săptămână (vinerea), În baia rituală amenajată de comunitate (mikva), de unele reglementări privind chiar și salubritatea localității, de nenumăratele reglementări detaliate privind alegerea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reglementări rituale erau respectate de majoritatea comunității, reprezentată mai ales de evreii săraci, pentru că, se știe, „evreul real” este cu atât mai habotnic cu cât este mai sărac. Este vorba, de asemenea, despre meseriile tradiționale practicate de evrei, meserii relativ curate (croitorie, cizmărie, tapițerie, ceasor nicărie, giuvaergerie etc.) <endnote id="(836)"/>, precum și despre existența unui număr relativ mare de doctori, spițeri și „bărbieri” (roifes) În rândul evreilor. „Un atare medic evreu - nota I. Barasch În 1842 - există În mai toate comunitățile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1842 - există În mai toate comunitățile israelite din Moldova.” La jumătatea secolului al XIX-lea, Iuliu Barasch scria În notele sale de călătorie despre evreii așkenazi din Iași că „iubesc mult curățenia”, iar despre cei sefarzi din București că „sunt curați” <endnote id="(194 ; 778, p. 33)"/>. Această mărturie poate fi luată În seamă, pe de o parte, datorită obiectivității de care, În general, a dat dovadă dr. Barasch, iar pe de altă parte, datorită specializării lui În „higienă populară” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
măturici de stejar, stau claie peste grămadă. Prin aburii usturători de- abia se văd oamenii care mișună, cu cofele de apă rece În mâini. [De Yom Kippur], Țalic Își duce băieții la feredeu, să se curețe și să se arate curați În fața judecății. Pe la chindii, după ce se Întorc de la feredeu, cu rufăria și straiele primenite, Țalic Îl ia pe Buiumaș și pleacă la sinagogă” <endnote id="(197, pp. 218-220)"/>. Un scriitor minor bucovinean, Emanoil Gregorovitza (1857-1915), specializat În imagini de viață
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apa rămâne nemișcată deasupra capului ei. Ieșind ea din apă, merge acasă condusă de vreo femeie. [Vinerea] după-amiază se duc casnicii separați după gen, Întâi bărbații și apoi femeile, la feredeu de se scaldă. Apoi se Îmbracă toți În albituri curate și-n veșminte de sărbătoare [...]. În baia micfa trebuie să se cufunde fiecare evreu de 3 ori, spre a fi curat. Înainte vreme, când evreii n-aveau feredee și nici micfe, trebuiau ei, urmând prescriptelor de curățire, să iee, chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
separați după gen, Întâi bărbații și apoi femeile, la feredeu de se scaldă. Apoi se Îmbracă toți În albituri curate și-n veșminte de sărbătoare [...]. În baia micfa trebuie să se cufunde fiecare evreu de 3 ori, spre a fi curat. Înainte vreme, când evreii n-aveau feredee și nici micfe, trebuiau ei, urmând prescriptelor de curățire, să iee, chiar iarna pe gerul cel mai mare, o astfel de baie cu 3 cufundări În râuri, iazuri sau alte ape” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]