18,794 matches
-
avere și de principele sârbesc Lazar, Mircea o patronă asemenea c-un zel deosebit, căci o dărui pe mănăstirea aceasta în anul 1387 cu mai multe sate și cu venituri însemnătoare, iar la anul 1392 dispensă moșia Tismana de orice dări, prestațiuni și sarcini, declarînd-o închinată curat numai în folosul mănăstirii. În noiemvrie 1407 Mircea, daca merse cu mare alai la Severin, unde avea să se întîmpine cu regele Sigismund, apucă drumul prin Tismana, se opri aci câteva zile și încuviință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țărmi ai întregei Dunări până la marea cea mare și preste orasul Silistria". Daca răposă egumenul Nicodim, stătu în locu-i proistos mănăstirii ieromonahul Agathon. Mircea iar se dovedi darnic, căci descărcă toate moșiile ce i se cădeau mănăstirii Tismana de orice dare, prestație sau sarcină cătră visterie și Curtea domnească, descărcare ce se cuvenea esclusiv numai acestei mănăstiri ca proprietară adevărată a acelor bunuri. Principele sârbilor, Ștefan, reînnoi în anul 1407 dania făcută deja de tată-său, Lazăr, a bunurilor aflătoare în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
foștilor locuitori, pribegi de atunci încoace, întoarcere fără supărare, ci le dete atât lor cât și oricui ar mai dori să se așeze pe acele moșii asigurarea că vor fi primiți cu bună pace și vor fi liberi de toate dările, prestațiunile și sarcinele cătră stăpânitorul țării, afară numai dac-ar fi comis crime mai mari, citate anume, care esclud de la dreptul de-a se așeza. Mircea Vodă mai întemeie tot în anul 1392 mănăstirea Cozia ș-o înzestră cu bunuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1407 îi recunoscu moșiile situate pe teritoriu sârbesc și dăruite ei de cătră tată-său Lazăr, iar pentru a se înmulți populația de pe acele moșii el purtă de grijă ca toți aceia cari vor recruta coloniști să fie scutiți de dări și sarcine. După interesele bisericești se luară în considerație întrucîtva și trebuințele comerciale ale țării. Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390 și 1391, Mircea deschise negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor poloni și litvani introducerea nelimitată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu [atît] și-a îndeplinit mai cu complecțiune tema sa. Împregiurarea că actorul se vede silit a nega toată aparenta sa personalitate apare așadar ca numai ca o sacrificare a definitei (endlich) sale individualități pentru idee, așadar totdeuna ca o dare de sine [a] individualităței sale trecătoare la una eternă, căria i s-a [dat] prin poet o esistință fără manc Cum că Plato esilează și pe actori din statul său atârnă mai mult de apatia ce o are el contra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-mplinise vremea de-a o recunoaște pe aceasta și în îndreptățirea (Berechtigung) ei absolută. Din punt de vedere pedagogic a conceput artele teatrale imitătoare și Solon, acel ordinator al stalului și a moravurilor, când pri vea în ele o pernicioasă dare de loc la fațărie și minciună. Nu trebuie însă să uităm ca această opozițiune avea o rădăcină esențialminte politică, spre a-l însemna pe protectorul actorului, Pisistratos, de om ce (seduce) amăgește poporul prin arți încelătoare. Comp. narațiunea lui Plutarch
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pământului, care nu e ocupat și care stă la dispoziția oricui voiește [să-l] cultive. Dacă toată țara va avea aceleași calități, dac-ar fi nemărginită în cantitate și uniformă în calitate, nu s-ar putea cere nici un fel de dare pentru întrebuințarea ei, decât doar acolo unde poziția excepțională ar prezenta foloase. Așadar numai pentru că țara nu e nemărginită ca cantitate și nu e uniformă ca calitate și pentru că, cu sporul societății, se atrage în cercul culturii și pământ de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Câștigul nu crește cu bunăstarea și nu scade cu regresul societății, din contra, el e mare în țările cari merg spre ruina lor sigură. Absenteismul era general în Franța, cu excepția provinciilor în care poporul păstrase dreptul de-a-și pune singur dări. Una din aceste provincii era Languedoc. Se lua garanția acestei provincii pentru a face împrumuturi pentru stat. 2264 Pretutindenea s-arată tendința spre centralizare, împuținarea tăriei atracțiunei locale; sporirea absentismului. TRANSPORT 2270 Daca se cere ca omul să câștige putere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai că nu se formează capital, da și strânsurile vremilor trecute scad pe zi ce merge. Cu necesitatea de-a se îndrepta spre piețe străine numărul obiectelor de trebuință vitală ce trebuiesc transportate sporesc în masă și scad în valoare. Darea cea mai mare și mai grea pe care o țară și nimica* ei o are de plătit sânt cheltuielile de transport; și aceasta, singura dare în urma căreia cată să rămâie până și dările cătră stat. Ea se urcă în proporție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numărul obiectelor de trebuință vitală ce trebuiesc transportate sporesc în masă și scad în valoare. Darea cea mai mare și mai grea pe care o țară și nimica* ei o are de plătit sânt cheltuielile de transport; și aceasta, singura dare în urma căreia cată să rămâie până și dările cătră stat. Ea se urcă în proporție geometrică, când depărtarea pieței se urcă în proporție aritmetică; și de aceea grâul care pe piață se plătește tona 24, 75 dolari într-o depărtare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sporesc în masă și scad în valoare. Darea cea mai mare și mai grea pe care o țară și nimica* ei o are de plătit sânt cheltuielile de transport; și aceasta, singura dare în urma căreia cată să rămâie până și dările cătră stat. Ea se urcă în proporție geometrică, când depărtarea pieței se urcă în proporție aritmetică; și de aceea grâul care pe piață se plătește tona 24, 75 dolari într-o depărtare de 160 mile nu mai are nici o valoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
funcționar civil categ. 4) SECȚIA: Biroul de Criminalistică (Detașamentul Auxiliar de Supraveghere de la Omucideri) OFIȚER COMANDANT: Lt. Dudley L. Smith, număr legitimație 410 Domnilor, Prezentul memorandum servește simultan atît drept raport de evaluare a polițistului White, cît și ca o dare de seamă pentru primele nouă luni de existență a Detașamentului Auxiliar de Supraveghere. Din cei șaisprezece oameni care au lucrat În cadrul echipei, Îl consider pe White cel mai bun polițist de sub comanda mea. PÎnă În acest moment a fost atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pentru că sânt singura aluzie palpabilă la neantul care am fost. 29 mai Un jurnal, adică o "consemnare pe zile", poate fi numit așa numai în măsura în care orice relatare are loc în timp. Dar ce criteriu exterior! Căci altminteri, el este o dare de seamă despre tot, de la oamenii pe care viața ți i-a scos în cale ― iar tu ești primul dintre ei ― și până la întîmplări, etats d'îme, gânduri și idei. Orice "jurnal" este un mod de a pătrunde în viață
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spunînd Julius, poate descoperind homosexualitatea, poate gîndindu-se pur și simplu la Nilda. — Darling, exclamă Susan, privind Îngrozită la Juan Lucas. — Tipul ăsta n-o să stea aici, draga mea, n-o să vină decît ca să gătească... Anyhow, do you think he would dare?1 Și cînd te gîndești că Julius, care era de față, era primul din clasă la engleză. A doua zi, la ora mesei, Carlos mînca Încîntat fiindcă acum avea pe cine lua peste picior o bucată de vreme și, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
în perioada domniilor fanariote se observa o accentuare a dependenței față de Înalta Poartă. Această subordonare a Țărilor Române față de Imperiul Otoman s-a reflectat în următoarele aspecte: numirea domnilor direct de către sultan, fără acordul Sfatului domnesc; creșterea haraciului; introducerea mucarerului (darea plătită pentru reinvestirea domnului); pătrunderea elementelor grecești, fidele Imperiului Otoman, în administrație și viața politică; comerț preferențial cu Imperiul Otoman;politica externă a Țărilor Române este stabilită la Istanbul. și, totuși, perioada fanariotă din istoria românilor este și benefică pentru
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
l-a împiedicat pe domnitorul român să dea informații prețioase austriecilor și polonezilor, referitoare la efectivul armatei otomane, la armanentul din dotare și tehnica de luptă. Urmările asediului Vienei au fost dezastruase pentru turci. În primul rând au crescut enorm dările pe care populațiile asuprite trebuiau să le plătească, atât pentru întreținerea armatei turcești, cât și în vederea acoperirii datoriilor din cadrul haremului. Un cronicar turc, pe nume Silahdar, referindu se la prădăciunile armatei otomane în perioada acestei asediu al Vienei, spunea următoarele
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
pe nume Silahdar, referindu se la prădăciunile armatei otomane în perioada acestei asediu al Vienei, spunea următoarele: „Sub pretextul acestei expediții au săvârșit atâtea tiranii în Rumelia și Anatolia, încât așa ceva nu se întâmplase niciodată”. Pentru a scăpa de aceste dări înrobitoare, creștinii vor ceda venețienilor sau austriecilor localități și multe cetăți, iar numeroși autohtoni se înscriau volutar în armatele care se opuneau turcilor. Asediul nereușit al Vienei de către turci, va deschide marea expansiune habsburgică spre Orient. Turcii nu mai aveau
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
fi permisă doar de către obște și doar în urma despăgubirii comunității prin efectuarea unei plăți într-un fond comun, obștesc. În Câmpulung, pe lângă acest criteriu, se mai aplică regula exploatării din punct de vedere comercial a pădurii, în mod colectiv, prin dare în arendă. Veniturile de pe urma arendării pădurii colective erau împărțite egal între gospodării. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 184-185), acest sistem nu a rezolvat problema supraexploatării pentru că, deși acțiunile celor din comunitate erau limitate, cele ale arendașilor nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
purtați) numai legându-i cu sfoară (sârmă n-am găsit nicăieri) și pe că mi-am pus o basca uzata pe care mi-o dăduse tot Marschall; și, astfel costumat, m-am prezentat din nou la grefa; cu adeverință de dare În primire a „efectelor” de magazie, că astfel să pot obține a doua zi foaia de eliberare. Printre deținuți se spunea că, În ultimă noapte de detenție, cel care urmează să se elibereze a doua zi nu poate dormi. Lucrul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Cască zgomotos și se întinde leneș. Apoi cască din nou. Se freacă somnoros la ochi. Între două căscături, o întreabă cu indiferență în glas: — Și ce ți-a zis Flaccus? Trosnește ostentativ din fălci. În realitate, trepidează de ne răb dare. E musai să-i înșele însă vigilența. Mi-a vorbit de un prieten de-al său..., nu... o simplă cu noștință, se corectează ea repede. — Cine? face adormit Augustus. — Nu știu, se apără Livia. Minte! E evident. Principele o privește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
impozitele trebuie să meargă la tezaur. Ianuarius oftează. — De asta l-am și păstrat, continuă cu severitate bătrânul, ca un buget central ce primește și direcționează surplusurile către provinciile mai sărace. — Nu ajunge, murmură secretarul. — Atunci organizează mai bine strângerea dărilor! Reia pe un ton mai potolit: — Că bugetul este insuficient asta știu foarte bine, doar am fost nevoit în patru rânduri până acum să ajut tezaurul public din averea mea personală... Îl privește pe celălalt cu intensitate. Secretarul se abține
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
năruie dacă i-am micșora veniturile! Libertul aprobă din cap. Augustus suspină din nou. — Așa că n-am ce să le fac, chiar dacă și pe mine mă deranjează. Ianuarius consimte. Într-adevăr, nu poți să-i suprimi pe cei care strâng dările fără să le desființezi și pe acestea. Dar contractele de arendă și activitatea publicanilor ar putea fi mai atent supravegheate de comisiile rogatorii... Tace însă mâlc. Nu e momentul să discute acest subiect. Împă ratul se arată interesat de fiul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
unui decedat... Răsuflă greoi: — Să o respecți înseamnă decență... Ridică din umeri neajutorat: — Dar n am rezolvat nimic. Puteați să vă duceți și la tata-mare, ricanează Gallus. Orice pretor este dator să anuleze eliberările care au fost făcute spre frau darea legii. Normal. Ar fi un pericol nu numai pentru creditorii patronului, ci și pentru noi toți. Riscăm să ne trans formăm cu timpul într-un stat de liberți. Ridică ochii spre Libo. Da’ ce l-a apucat pe taică-tău
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
1831, sau 1829 după alte surse, este definitorie: „Încă din 1818 s-au împărțit munții Vrancei pe 14 hotare, dându-se fieștecăruia țidulă spre a i se ști stăpânirea. Și pe acea împărțire s-au cisluit în toată vremea și dările asupra moșiilor Vrancei. Iar apoi unele dintre sate și mai ales cele mai cu putere au împins a răpi și ei de la alții spre despăgubirea lor... Și pentru ca să contenească dintre noi acest fel de rău, strânsu-ne-am toate satele la vornicia
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și lua date pentru temele luate în studiu. În același timp avea legături cu «Camerele Agricole» prin care organiza atunci acțiuni de istruire pentru introducerea noilor tehnici în agricultura țărănească. Rezultatele acestor lucrări au fost publicate în volume distincte, în dările de seamă ale ICAR și sub titluri singulare în diverse reviste. În rând cu marii înaintași, N. Cornățeanu a fost un foarte activ publicist în revistele de specialitate și prin conferințe la radio. Încă din primii ani de activitate a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]