18,011 matches
-
noiembrie 1998 (de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Mina) s-a săvârșit prima liturghie în noua biserică de către IPS Arhiepiscop Pimen Zainea al Sucevei și Radăuților, împreună cu un sobor de preoți. În perioada 1999-2006 s-a lucrat la tencuirea bisericii pe exterior, văruirea pereților cu var lavabil, pictarea interiorului și acoperirea edificiului cu tablă lindab. Printre cei care au donat bani pentru construcția bisericii s-a aflat și Gigi Becali, care a dat bani pentru finalizarea catapetesmei. Odată terminate aceste lucrări, Biserica
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
vărsat satul Plăvălar cu hramul Vovidenia cu cheltuiala Vasile Cosma, Budnar Nica...”". În Cronica parohiei sunt menționate și alte două reparații. La începutul anilor 1900, lăcașul de cult a fost restaurat și căptușit cu scânduri de brad în interior și exterior pentru a-l proteja. Scândurile au fost înlocuite în 1974. Ca urmare a faptului că satul este foarte izolat și are în jur de numai 20 de case, biserica era deschisă numai de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului (6
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
original care a fost înfundat, în partea de vest fiind construit un nou pridvor care susține turnul clopotniță. Între naos și pronaos se află un perete despărțitor din bârne groase, prinse în „amnare” (spre interiorul naosului) și în „cheotori” (spre exterior), în care s-a practicat o intrare printr-un portal relativ îngust, decorat. Ca urmare a faptului că biserica este înaltă, acoperișul a fost realizat cu dublă streașină: una îngustă, cu pantă joasă, acoperind naosul și pronaosul, și o alta
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
continuă cu cimitirul parohial (comunal). Biserica parohială din comuna Băla s-a renovat în primăvara anului 1944, sub preotul Gheorghe Gherghel, fostul paroh, când s-a zugrăvit în interior după forma autentică veche. În anul 1949, s-a văruit în exterior ca și în anul 1956, când s-au reconstruit ferestrele bisericii. Ca obiecte de valoare culturală bisericească, biserica din comuna Băla are o Evanghelie veche cu litere chirilice, tipărită în anul 1763, un Liturghier și un Penticostar, tot cu litere
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
cum este de exemplu "șublerul cu cursor nonio", cunoscut și ca "șublerul Vernier". O rudă apropiată a șublerului este micrometrul (instrument mai precis decât șublerul), cunoscut și sub numele de "șubler Palmer". Acestea țin de două categorii, și anume - pentru exterior și pentru interior. Șublerul compas este constituit din două brațe, având o formă adecvată uzului, cel pentru măsurarea interioarelor având extremitatea liberă a brațelor îndoită către exterior, iar cel folosit la măsurarea exterioarelor, având extremitatea liberă a brațelor îndoită către
Șubler () [Corola-website/Science/317590_a_318919]
-
sub numele de "șubler Palmer". Acestea țin de două categorii, și anume - pentru exterior și pentru interior. Șublerul compas este constituit din două brațe, având o formă adecvată uzului, cel pentru măsurarea interioarelor având extremitatea liberă a brațelor îndoită către exterior, iar cel folosit la măsurarea exterioarelor, având extremitatea liberă a brațelor îndoită către interior. În mod normal acest tip de șubler nu poate fi citit imediat deoarece nu este dotat de scala gradată. Totuși, acest tip de instrument poate fi
Șubler () [Corola-website/Science/317590_a_318919]
-
declarație de presă, Karekin al II-lea a afirmat următoarele: În interiorul bisericii au fost amplasate două plăci conținând inscripții în limba armeană și în limba română cu privire la aceste lucrări de restaurare a bisericii. Inscripția în limba română este următoarea: În exteriorul bisericii a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea inscripție: "Monumentul a fost restaurat intre anii 2005-2008 Antrepenor: S.C. IASICON S.A. Proiectant: EXproCONS Gosav & Co S.R.L. IASI". În prezent, în această biserică se celebrează slujbe religioase doar în ultima
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
și o privește cu ochi noi. Că o revelație, descoperă în farmecul premodern al fațadelor de sticlă, verigă de legătură directă între mii de ani de arhitectură țărăneasca și cea a zilelor noastre. „În arhitectură țărăneasca românească umbră este în exterior, devine suport al dramei arhitecturale și element principal de expresie. La oraș locul umbrei îl ia reflexul pridvorului închis cu geamuri. Reflexul constituind intermediul dintre lumină și umbră inaugurează o nouă modalitate estetică care va fi valorizata din plin abia
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
poetiza reflexul, arhitectura românească a liniat registrul de ferestre cu multiple și complicate forme geometrice. O rețea în care reflexul norilor, al vegetației, al caselor înconjurătoare se supune unui control numeric capabil să singularizeze și să fărâmițeze imaginile venite din exterior." „Echilibrat și calibrat cum este, decorul de lemn al pereților de sticlă și lemn constituie nouă scriere, care se suprapune zonei tăcute de mister a penumbrei parterului și modelează expresia globală a ansamblului, ca un continuu muzical peste variația intensității
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
prin intermediul unei intrări fără uși și a unei balustrade. Atât pronaosul cât și naosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică, puțin retrasă spre interior față de pereți. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Tencuiala aplicată atât în interior cât și în exterior a dus la pierderea docorației parietale. După aplicarea tencuielii, în anul 1962, biserica a fost repictată în forma în care se prezintă și în zilele noastre. Odată cu această operațiune au fost înlocuite și o parte din icoanele iconostasului, cele vechi
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
turbulente. D.Gann și M.Dodgson (2007, op.cit.) consideră că poate fi identificat un proces de inovare din "a șasea generație" , care este condus de oportunitățile amplificate de utilizare a creativității și ideilor distribuite între diverșii actori din interiorul și exteriorul firmei, precum și de optimizare prin simulare și modelare nu numai a creării și difuzării noilor produse și servicii și procese prin care acestea sunt produse și livrate, ci și a celor mai efective strategii pentru livrarea de valoare. In a
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu toporul. Cu toporul au fost făcute și „vișuiturile”, un fel de uluc, în care se prind „coarnele” acoperișului de cosoroabă. Când construcția a fost gata, pereții au fost lipiți în exterior, ca și o parte a suprafețelor din interior, cu „tină”, adică pământ amestecat cu pleavă; a urmat apoi „văcălitul”, așternerea unui strat subțire de „ceamur”, argilă amestecată cu pleavă fină. După uscarea văcăliturii s-a procedat la văruirea pereților. Acum
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
se află în localitatea omonimă, aflată în zona suburbană a orașului Târgu Cărbunești din județul Gorj. Aceasta este una dintre bisericile de lemn din Oltenia bine conservate, atât în interior cât și în exterior. Se distinge prin nișele în consolă de la altar, prin picturi interioare, prin pisanie și pomelnic cu numele ctitorilor, inscripții, și prin sculpturi decorative exterioare. Poartă hramul „Sf. Împărați” și datează din anul 1812, sau chiar mai devreme. Biserica are valoare
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
a Mariei cu pruncul. O scurtă însemnare pe peretele de sud reține o reparație mai semnificativă, probabil la acoperiș: "„1878 7387 de când sau prenoit sfânta biserică cu ... Costandin”". Biserica de lemn și-a păstrat nealterată înfățișarea cu lemnul aparent la exterior, într-o zonă în care multe asemenea biserici au fost cercuite și tencuite, apoi pictate, în intenția de a le aduce mai aproape de statutul celor de zid.
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
de comunicație. Totuși, biserica s-a păstrat în atenția puținilor turiști rătăciți în această vale pitorească de la poalele Munților Zărandului. Biserica a fost ridicată pe o temelie de piatră brută, pereții au fost construiți din bârne de stejar, tencuiți în exterior și dați cu var. În decursul timpului, biserica a suferit mai multe reparații. Se cunosc cele din anul 1862, când biserica a fost înălțată pe o nouă temelie, deoarece se afundase, datorită locului mlăștinos în care fusese așezată. În anul
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
anul 1768, biserica poartă hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". Într-un document de la 1769 se arată că biserica de lemn din localitate a fost construită de preotul Simion Tarco și că avea un „turn anexat”. Pe o bârnă din exteriorul peretelui de la altar se mai poate descifra dintr-o inscripție chirilică: "„An[ii] D[o]m[nului] 1768 în iunie 8 zile au îngropat Rahil 10 ani și dece[m]vrie 20 mama s[i]n Gafie, D[u]m
Biserica de lemn din Josani () [Corola-website/Science/317855_a_319184]
-
punct de vedere arhitectonic (plan, decorație exterioară și împărțire a spațiului interior) cu alte biserici construite în vremea domniei lui Miron Barnovschi (Biserica Barnovschi din Iași și biserica Mănăstirii Bârnova). Biserica are un plan dreptunghiular, având abside laterale dreptunghiulare (la exterior), sub forma unui pilastru angajat și formate din două lezne ce se ridică până la jumătatea înălțimii dintre ferestre și cornișa bisericii și absida altarului de formă semicirculară. Fațada monumentului este din piatră și cărămidă, zidurile având o grosime de 1
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei se formează două nișe: proscomidiarul (la nord) și diaconiconul (la sud). Catapeteasma este din lemn de tei, sculptat
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
coordonate, ecuația suprafețelor devine simplu x = const. (Vezi Fig.3) În formularea termodinamicii după Carathéodory principiul al doilea este în mare măsură exprimat prin afirmația că forma diferențială DQ care reprezintă cantitatea de caldură schimbată de un sistem ("simplu")cu exteriorul în cursul unui proces reversibil este integrabilă, în sensul paragrafului precedent. Forma DQ este :formula 21 unde x,x...x sunt parametri geometrici ai sistemului, Y sunt „forțele” corespunzătoare (care pot duce la modificarea lor) iar U este energia internă , care
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
vezi de exemplu manualele , . În 1909, Carathéodory a prezentat o formulare "geometrică" a termodinamicii, în care conținutul principiului al doilea este în bună măsură redus la afirmația că forma diferențială reprezentând cantitatea de căldură schimbată de un sistem fizic cu exteriorul are proprietatea remarcabilă de a fi "integrabilă" (§2.3). Analiza echilibrului termic între sisteme fizice duce la identificarea factorului integrand cu temperatura absolută. Modul acesta de privire a fost adoptat numai treptat de fizicieni (Max Born a fost un promotor
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” din Iași impresionează și azi prin zidăria din piatră și Turnul-clopotniță masiv, acesta fiind prevăzut prevăzut și cu o tainiță în care puteau fi ascunse obiectele de cult, în caz de primejdie. În exterior biserica este dreptunghiulară, cu absida altarului heptagonală. Pridvorul de la intrare este adăugat mai târziu, în secolul al XVIII-lea, pentru a proteja monumental sculptat de italianul Nach Zut Canova și necropola familiei Romalo. În interior, catapeteasma bisericii este cea originală
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
cea de cult cât și de cultură universală, scrise în limbile greacă și slavonă. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, prima restaurare fiind cea din 1874. Între anii 1966 - 1972 biserica a fost renovată în interior și în exterior, fiind pictată în frescă de către pictorul Constantin Călinescu și Iulia Handragel. Icoana hramului Sfîntului Ioan Gură de Aur, din pridvorul bisericii, este tot o pictură în frescă executată de Profesorul Constantin Călinescu. Tot în acești ani a fost înzestrată cu
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
efectuat reparații la catedrala nouă sau de anumite sărbători religioase, ea fiind păstrată ca monument istoric. După al doilea război mondial, această biserică a fost restaurată între anii 1950-1952 de către mitropolitul Sebastian Rusan (1950-1956), al cărui mormânt se află în exterior, lângă peretele nordic al edificiului. După înscăunarea ca mitropolit a lui Iustin Moisescu (1957-1977), s-au efectuat importante lucrări de consolidare în exteriorul și interiorul bisericii. Odată finalizate aceste lucrări, Catedrala Veche a devenit muzeu mitropolitan, aici fiind expuse mai
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
a fost restaurată între anii 1950-1952 de către mitropolitul Sebastian Rusan (1950-1956), al cărui mormânt se află în exterior, lângă peretele nordic al edificiului. După înscăunarea ca mitropolit a lui Iustin Moisescu (1957-1977), s-au efectuat importante lucrări de consolidare în exteriorul și interiorul bisericii. Odată finalizate aceste lucrări, Catedrala Veche a devenit muzeu mitropolitan, aici fiind expuse mai multe artefacte bisericești cu valoare istorică: vechi tipărituri bisericești, manuscrise vechi, icoane și broderii lucrate cu măiestrie, părți din frescele vechi de la bisericile
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
modelul arahnidelor pulmonate. Inima poate fi situată doar la nivelul opistosomei sau poate să se extindă și în prosomă. Anterior de la inimă pleacă o aorta cefalica. Schimbul de gaze este realizat de două perechi de plămâni ce se deschid în exterior prin stigmele de pe al doilea segment opistomal. Tubul digestiv începe cu orficiul bucal, continuă cu faringe, esofag, intestin mediu care formează prelungiri oarbe la capăt, numite diverticule, urmează intestinul posterior și se termină cu anus. Glandele coxale, în prosomă și
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]