18,023 matches
-
cu același nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. 1960: Se inaugurează clădirea Teatrului Dramatic. 1968: Are loc prima ediție a Festivalului Internațional "„Cerbul de Aur”". 1971: Se înființează „Universitatea din Brașov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic. 1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (5 grade pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa Sfatului, Poarta Șchei, Liceul Sportiv și la alte clădiri afectate. 1986: 31 august: Cutremur de pământ (5 grade pe scara
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
cu vechiul liceu denumit "școală medie de băieți". Se vor face apoi școli medii mixte în anul 1956. Au mai existat și două școli de meserii. După dezvoltarea industrială a orașului au mai apărut alte cinci licee industriale, un liceu pedagogic și unul sanitar, culminând cu anii '90 prin dezvoltarea și a învățământului superior, „Universitatea Constantin Brâcoveanu”, „Universitatea Spiru Haret”, secții ale „Universitații Tehnice Pitești”. Schimbări importante în viața economică a orașului până prin anii '50 nu prea au fost semnalate. Atunci
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
1886. La 1891 se menționa în presa românească că " Lucrul de mână, care de un an și jumătate s'a introdus între obiectele de învățământ ale seminarului pedagogic-teologic „Andreian" din Sibiiu, de mai multă vreme e introdus și în seminarul pedagogic al episcopiei gr.-cat. din Gherla. Cu deosebire se cultivă aici împletiturile de spetează și pipirig. Împletituri de aceste au fost expuse și la exposiția forestieră din anul trecut din Viena, obținând premiul prim al secțiunei, în care au fost
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
spre stradă. Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea florală a registrului superior. Construit la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu impunător aflat pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană. Situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat mașini și vase
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
valoros. Are și filiale în municipiu. Filiala Grigore Vieru din gara principală a orașului și filiala găzduită de Casa de Cultură a Sindicatelor. Înființată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituția editează revista de informație și opinie pedagogică "Școala gălățeană", cu apariție lunară, dispune de o editură cu aceeași denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educație. Tot aici activează Cenaclul literar "Anton Holban". Orașul de la Dunăre are o tradiție veche în
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Suceava din anul 2010. Majoritatea sunt locuințe private și sunt localizate în vechea zonă armenească a orașului: Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava este singura instituție de învățământ superior a orașului. S-a înființat în anul 1963, inițial ca Institut Pedagogic de 3 ani. În 1976 s-a transformat în Institutul de Învățământ Superior, cu dublu profil: universitar și tehnic. Între 1984 și 1990 a funcționat ca Institut de Subingineri, subordonat Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași. Începând cu anul 1990
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de 67.042 lei (din fondurile bugetare ale județului), un an mai târziu adăugându-se încă 3.617 lei pentru construcția unui pavilion de autopsii. Clădirea se afla pe locul în care astăzi sunt Colegiul Național "Mihai Viteazul" și Liceul Pedagogic. Recepția spitalului s-a făcut la 9 august 1897. Racordarea la energie electrică s-a făcut abia în anul 1905. În anul 1960, Marcel Pătrășcanu - directorul spitalului - a fost principalul consultant în cadrul unei comisii care a dezbătut pentru prima dată
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
istoria literaturii și literatura comparată, psihologia. Principalele instituții de învățământ liceal ale orașului sunt: Colegiul Național „Unirea”, Colegiul „Alexandru Papiu Ilarian”, Colegiul Reformat (Liceul Teologic Reformat), Liceul Teoretic "Bolyai Farkas", Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș, Liceul de Artă, Liceul Pedagogic, Liceul Economic, și Liceul Tehnologic Electromureș. Învățământul primar din Târgu Mureș este garantat de 26 de unități școlare cu limbile de predare română, maghiară și germană. În domeniul medicinei, orașul este un centru de excelență nu doar la nivelul județului
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
a lua hotărâri și mai ales datorită timidității sale excesive, nu a reușit la rându-i să se impună în viața copiilor săi. Copiii au primit, desigur, instrucția cuvenită rangului, dar Casa Regală nu putea ține locul unei adevărate instituții pedagogice. Curtea a reprezentat mai degrabă un mediu delăsător, în care fiecare copil regal a crescut în voia lui, fără o educație riguroasă, corespunzătoare viitoarei lor misiuni, formarea personalității lor suferind de lacune serioase. Maria recunoștea că „"nu aveam deloc fire
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
au funcționat în perioada 1950-1962 amintim pe Nicoara Elena, Afrăsinei Neculai, Agape Livia, Alupei Voicuța. După anul 1962 a apărut posibilitatea înființării claselor gimnaziale, fiind necesară mărirea spațiilor de școlarizare. Absolvenții se îndreaptă în număr tot mai mare spre licee pedagogice, teoretice, școli profesionale și mulți dintre ei urmează și studii superioare, devenind profesori, ingineri, medici, juriști, economiști, poeți, spre mândria părinților și a dascălilor. Amintim câteva nume: dintre profesori- Simionescu Jan, Agape Ioan, Nistor Mariana, Afrăsinei Dan, Bâlcu Virginia, Bulancea
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
a Universității Harvard. Printre studenții ambilor s-au numărat și viitorii cunoscuți arhitecți americani Philip Johnson și Paul Rudolph. La un moment dat, Johnson l-ar fi caracterizat pe drept "un țăran manierist" ("Breuer, ... , a peasant Mannerist"). În afara colaborării profesionale pedagogice de la Harvard, Breuer și Gropius au lucrat împreună la mai multe proiecte de case realizate în zona Boston-ului. Marcel Breuer este, printre altele, și autorul mobilierului faimoasei Case Gropius, măsură concretă a conceptului lui Walter Gropius asupra habitatului uman
Marcel Breuer () [Corola-website/Science/300017_a_301346]
-
cărturari Constantin Sturdza și Alexandru Sturdza. Copilăria și-a petrecut-o la moșia părinților de la Solești, în ținutul Vasluiului, alături de cei trei frați: Constantin, Theodor și Dumitru și de sora Zoe. Primește de mică o educație aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii, sub supravegherea directă a mamei. Elena a învățat limba germană și, mai ales, franceza, pe care o folosea cu deosebită eleganță în corespondența întreținută cu prietena sa Hermiona Asachi. De la șapte ani își continuă studiile particulare, cu guvernante
Elena Cuza () [Corola-website/Science/300138_a_301467]
-
C.A.). Din 2008 este deținător al titlului universitar de Doctor în Arte Vizuale ("artis doctor") la Universitatea Națională de Arte București. În 1976 a absolvit liceul de Arte Plastice din Timișoara, în contextul unui program experimental (unic în peisajul pedagogic din România acelor ani) inițiat și condus de membrii grupului Sigma și de un grup de tineri profesori formați în jurul acestora. A continuat cu studii universitare la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București și studii doctorale la Universitatea Națională
Iosif Kiraly () [Corola-website/Science/301518_a_302847]
-
Folclor, ca manifestări de amploare în direcția cultivării, conservării și promovării valorilor perene ale tezaurului spiritual românesc. La inițiativa CRS a fost înființată, pe lângă Teatrul Național „Steria” din Vârșeț, Scena în limba română. La inițiativa CRS a fost înființat Institutul Pedagogic: Facultatea de Învățători în limba română și Școala Superioară pentru Educatori, care permit pregătirea cadrelor didactice pentru creșe și grădinițe și învățământul primar cu limba de predare română. La insistența Comunității, au fost redeschise două școli generale cu limba de
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franța la Lyon. Al doilea băiat și-a luat doctoratul în domeniul Matematicei și lucrează la Institutul Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Școala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucții din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securității, fără nici o explicație, arestat în calitate de deținut politic și plimbat timp de 4
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Baciu Aurelia, Studii gimnaziale, a lucrat ca profesor suplinitor. 3. Baciu Ovidiu, a urmat Liceul Industrial și a lucrat ca Tehnician. 4. Baciu Georgina, a urmat Instit. Politehnic în Timișoara, a lucrat la Cluj. 5. Baciu Minerva, a urmat școala pedagogică. 6. Baciu Miron, Institutul de Zootehnie, cu titlul de inginer. 7. Copăceanu Minerva, Școala normală, a lucrat ca profesor. 8. Hanciu Ioan - fost notar comunal - emigrat în Australia. 9. Manea Florian, Școala normală, a lucrat ca învățător în Corn. Saca-Beiuș
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
de Zootehnie, cu titlul de inginer. 7. Copăceanu Minerva, Școala normală, a lucrat ca profesor. 8. Hanciu Ioan - fost notar comunal - emigrat în Australia. 9. Manea Florian, Școala normală, a lucrat ca învățător în Corn. Saca-Beiuș. 10. Mutiu Vasile, Institutul Pedagogic, profesor limbă franceză. 11. Mascaș Ioan, studii superioare economice. 12. Negruț Nicolae, Facultatea de Științe juridice. 13. NegruțFlorian, Facultatea de Științe Economice. 14. Negruț Ioan, Liceul Teoretic. 15. Sărac Traian, Institutul Politehnic. 16. Sărac Gheorghe, Facultatea de Psihologie.
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
cu activitatea lor în cadrul "Partidului Libertății". Aflați în Siberia, ei reușesc să comunice cu cei de acasă și să dea sfaturi membrilor organizației. Membrii fondatori ai "Partidului Libertății" au fost: Constantin Condrat, născut în 1914, la Soroca, absolvent al Seminarului Pedagogic din Bălți, director al școlii primare din satul Băcioi, Ion Istrati, născut în 1929, și fratele său Nicolae Istrati, născut în 1926, în satul Văsieni, pedagogi la școala primară din satul Băcioi, Victor Andreev, născut în 1923 în satul Manoilești
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
născut în 1923 în satul Manoilești (raionul Kotovsk), pedagog la școala din Băcioi. Printre membrii cei mai activi s-au mai numărat Vladimir Bivol, născut în 1923 în satul Cojușna (raionul Chișinău), care încă din 1945, în calitate de student la Institutul Pedagogic din Chișinău, se implică în activitatea unei alte organizații antisovietice "Organizația revoluționarilor din Basarabia", Tudor Goncearencu, născut în 1915 în satul Gălățeni, fiu de preot, fost ostaș în Armata Română, Andrei Sănduță, născut în 1921 în satul Ialoveni, director al
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
Tisza (1875-1890) votează legi din ce în ce mai defavorabile naționalității române. Învățătorul Băieșu Arsinte este dat afară din învățământ pentru că nu știa limba maghiară. Satul rămâne fără învățător ani de-a rândul. În 1888 se angajează ca învățător Baneasu Alexandru, absolvent al școlii pedagogice din Gherla. Autoritățile închid școala pentru că nu corespundea din punct de vedere igienic. Sătenii cu mari sacrificii cumpără clădirea administrației domeniului Gherla și o transformă în școală. Satul nu poate asigura leafa unui învățător echivalentă cu a unui învățător de
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
fie cunoscut sub două denumiri: Puszta-Szent-Miklos și San-Miclaus. În anul 1924 este menționată Școala Sânnicoară, la care au început să învețe copii din sat. Primul învățător a fost Gheorghe Onișor, după care Nicolae Grosu, dascăl care a înființat un cerc pedagogic pentru cadrele didactice. Pe măsura trecerii timpului școala evoluează, necesarul de școlarizare fiind tot mai mare. Multiplele transformări ale societății aduc schimbări și în percepția învățământului pe plan local astfel că Primăria și Consiliul Local se implică în dezvoltarea învățământului
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
în multe dintre poemele sale ("Nostalgie", "Chemare", "Tristețe", "Reverie", "Visare" etc.).” (Răzvan Codrescu, "Un interbelic uitat: Ilariu Dobridor", Blogurile ROST, nr. 34, decembrie 2005). De asemenea, evocări sugestive la Ion Negreț-Dobridor, "Mitul lui Chiron" (Ed. Aramis,București, 2001) și "Catastrofa Pedagogică" (Ed. Afeliu, București, 1995). Frumusețea tainică a cătunului este însă surprinsă magistral de Ilariu Dobridor în volumul de versuri "Vocile singurătății" (București, 1937). "Istoria românilor", vol. I, Cap. ˝Dacoromanii apoi românii în timpul migrațiilor˝, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, 177-188
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
regionalisme, vol. I, Ed. Saeculum, București, 2005. Sitech, Craiova, 2004. Ion C. Vlăduț, "Dobridor: Istorie și continuitate", Ed. Alma, Craiova, 2004; Gheorghe Bulgăr și Gheorghe Constantinescu Dobridor, "Dictionar de arhaisme și regionalisme", vol. I, Ed. Saeculum, 2005; Ion Negreț-Dobridor, "Catastrofa pedagogică", Ed. Afeliu, București, 1995. "Monografia satului Castranova", Ed. Sitech, Craiova, 2007; Gh. Popilian, Ceramica romană din Oltenia, Craiova, 1976; D. Tudor, "Oltenia romană", București, 1978 ș.a. citată, 33-130. Dunăre, pe care le moșteneau încă din vremea voievozilor Mircea cel Bătrân
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
consistență a probelor. A decedat pe 12 ianuarie 1950, acasă în București, scapând astfel de chinurile închisorilor comuniste. în anul 1934 și a murit la București în 22 decembrie 2004. A fost doctor în științe filologice, lector universitar la Institutul Pedagogic de 3 ani până la desfințarea acestuia (1977) și profesor de gimnaziu la mai multe școli din Capitală. S-a ilustrat prin scrieri de lingvistică deosebit de apreciate de elevi și studenți și care au cunoscut mai multe ediții: Îndreptar ortografic, ortoepic
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
experimentat în școlile bucureștene. Premiat de Academia Română pentru lucrarea "Învățarea eficientă". A publicat mai multe cărți și studii: "Inspecția școlară și designul instrucțional" (2004, împreună cu I. Jinga), "Formarea personalității umane" (1980, împreună cu I. Ciocan), "Psihologie genetică și educație" (1980), "Catastrofa pedagogică" (1975), "Mitul lui Chiron" (2001), "Accelerarea psihogenezei" (2001), Știința învățării (2006, împreună cu I.O. Pânișoară), "Prelegeri pedagogice" (2002, împreună cu I. Cerghit și I. Neacșu), "Didactica Nova" (2005), Teoria generală a curriculumului educațional (2008) ș.a. Bunicul meu e Constantin Negret si
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]