18,182 matches
-
este o instituție de educație din Zalău, fiind singura unitate de învățământ cu profil vocațional de artă din județul Sălaj. Numele liceului provine de la o figură luminoasă aparte în pictura românească a veacului trecut, și anume pictorul sălajan, Ioan Sima (1898-1985). Școala de muzică s-a înființat în anul 1971 sub conducerea și la dorința profesorului dr. Ioan Chezan. A ființat la început pe lângă Școala „Simion Bărnuțiu”, mai apoi pe lângă Liceul Pedagogic din Zalău. Din anul 1972
Liceul de Artă „Ioan Sima” () [Corola-website/Science/329795_a_331124]
-
(n. 19 decembrie 1898, Pericei, comitatul Sălaj - d. 8 februarie 1985, Pericei) a fost un pictor român. a fost descendentul unor familii românești care au contribuit la ridicarea nivelului cultural și moral al țăranilor români din Transilvania. Străbunicul său a fost revoluționarul pașoptist Iacob Deleu (1804-1880), care a luptat în armata împărătească și, întors acasă în
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
operele universale ale artiștilor din muzeele din Praga. Întors în țară, în 1918, la insistențele familiei se înscrie la Facultatea de Drept din București. Însă după un an viitorul artist se transferă la Cluj. Aici va frecventa atelierul - școală al pictorului Francisc (Ferenc) Àcs. În anul 1926 va obține diploma de avocat și va pleca la Viena pentru a studia la școala profesorului Frölich. La această școală nu va poposi foarte mult deoarece va întreprinde alte deplasări prin Italia, Germania și
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
De la Grande Chaumiere”. Acumulările făcute până în acest moment îl determină să acorde o și mai mare parte din timpul său liber picturii. În 1935 Ioan Sima a organizat prima expoziție personală în Sala de Sticlă a Prefecturii din Cluj, împreună cu pictorul François Gall. După această dată va fi prezent la diferitele manifestări expoziționale, integrându-se între marii coloriști ai picturii românești, participând la numeroase expoziții colective, de grup și regionale organizate în țară și străinătate. Va expune în anul 1946 la
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
finalul: ,Printr-o tehnică ce-i este proprie, formele colorate apar ca lumini în lumină și se desprind de un fond de o luminozitate singulară continuă. Ioan Sima redă cu stăpânire atmosfera florală și se înscrie incontestabil în linia marilor pictori de flori. Aici ne dă toată măsura unui talent sub aspectele ei multiple”. Un an mai târziu îi este conferit ordinul Meritul cultural clasa a II-a. În anul 1969, galeria de artă Ror Volmar din Paris îi organizează o
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
aspectele ei multiple”. Un an mai târziu îi este conferit ordinul Meritul cultural clasa a II-a. În anul 1969, galeria de artă Ror Volmar din Paris îi organizează o expoziție personală. În anii 1967, 1969-1973 va participa împreună cu alți pictori clujeni la expozițiile organizate la Titograd, Iugoslavia, în 1969 la Tel-Aviv, Israel. În capitala Franței va fi prezent trei ani consecutiv - 1970, 1971 și 1973 - la a 81-a, 84-a, respectiv 85-a ediție a Salonului artiștilor independenți. La
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
sine, ci acea imagine de mare tensiune picturală izvorâtă din adâncul ceridic al naturii.” Se sesizează o anumită preferință pentru două culori, și anume galben și albastru, cu precădere în lucrările aparținînd celei de-a două perioade de creație a pictorului. Stilul cu care ne confruntă aceste lucrări este unul impresionistic, cu mari sintetizări și chiar simplificări stilistice și picturale. Simplitatea stă în ușurința de tratare a suprafeței cu o sevă subțire în general, un fond cromatic de fapt, peste care
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
pictură și sculptură, primite sau achiziționate în timp. Punctul forte al patrimoniului muzeal se conturează, însă, fără nici o îndoială, în 1981, odată cu donația maestrului Ioan Sima, care oferă galeriei un număr de 162 de lucrări de pictură și grafică. Ulterior, pictorul mai donează, 1983, încă 40 de lucrări, supradimensionând, astfel, ceea ce a fost considerat, cu respect, un mare act de onoare și de probitate artistică. Mai mult, în aceeași perioadă, maestrul donează galeriei și biblioteca de artă, piese de mobilier de
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
(născut în 1939 la Timișoara) este un pictor și plastician german, originar din România. a studiat construcții civile la Universitatea Politehnica Timișoara între 1956 și 1961 și pictură cu profesorul Julius Podlipny. La începutul anilor '60 lucrările lui Sayler, considerate „occidentale” și „decadente”, nu au putut fi expuse
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]
-
de cartea lui Robert Baden-Powell, Svojsík a scris Základy junáctví (Fundamentele cercetășiei), primul manual pentru cercetașii care existau deja pe teritoriul ceh. În această carte a combinat sistemul educațional al lui Baden-Powell, ideile lui E. T. Seton (scriitor, călător și pictor american, fondatorul mișcării Woodcraft) și tradițiile poporului ceh. Publicarea cărții a fost urmată de un camp experimental în anul 1912. Participanții au parcurs toată distanța de 200 km pe jos, iar bagajele lor au fost transportate pe un singur car
Junák () [Corola-website/Science/329928_a_331257]
-
Organizația întreține centre de cercetași peste tot în țară, unele dintre ele fiind deschise și pentru publicul larg (de exemplu drept loc de cazare). Motto-ul Buď připraven se traduce Fii pregătit. Crinul cercetașilor cehi a fost creat de renumitul pictor Mikoláš Aleš (capul câinelui chodovian fiind un vechi simbol al loialității și libertății). Imnul cercetașilor a fost compus de Karel Kovarovič. "Promit pe onoarea mea că voi face tot ce îmi stă în putere în a servi cel mai înalt
Junák () [Corola-website/Science/329928_a_331257]
-
tradițională a morții, inventat de poetul Matthias Claudius. Freund Hein este un schelet care cântă la vioară și conduce un dans macabru. Conform văduvei lui Mahler, Alma, Mahler s-a inspirat pentru această parte după o pictură din 1872 a pictorului elvețian Arnold Bocklin întitulat "Autoportret cu Moartea cântând la vioară". Scherzo-ul reprezintă caracterul său iar acordajul neobișnuit al viorii contribuie la tensiunea din sunet și contribuie la caracterul fantomatic al muzicii. A treia parte este un marș solemn constituit
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
primește hramul "Pogorârea Sfântului Duh" (sărbătorit la 50 de zile după Paști). Între anii 1942-1955, în perioada în care preot paroh este Ioan Alexandrescu, se continuă lucrările de construcție a bisericii. Biserică este înfrumusețată prin pictura executată în tempera de către pictorul Constantin Negrescu. Tot în această perioadă sunt sculptate în lemn catapeteasma și strana Maicii Domnului, autorul lucrării fiind Petru Constantin din satul Poiana Brusturi (județul Neamț). În anul 1955 biserica este sfințită de către ÎPS Sebastian Rusan, Mitropolitul Moldovei și Sucevei
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
(născut la 28 aprilie în Cluj-Napoca / România) este pictor, grafician, desenator și ilustrator german de origine română. El se numără printre "corifeii generației explosive ai anilor 70" . Creația lui se definește printr-o sistematică simbioză a tematicii clasice, cu o sumă de mijloace tehnice moderne, care poartă amprenta unei
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
o lungime de 40 m, în holul cinematografului Republica din Cluj-Napoca - este radiată și acoperită cu var, conform dispoziției Organelor Partidului Comunist, ca fiind de inspirație "burgheză, decadentă", cu elemente "dușmănoase clasei muncitoare”. La scurt timp - în semn de protest - pictorul va părăsi țara, stabilindu-se definitiv la München, în Germania. Radu-Anton Maier va relua legăturile cu România abia după 1990 și va expune periodic în muzeele și galeriile de artă din întreaga țară. La Cluj a avut cel puțin 6
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
înstrăinare se degajă din stânci găunoase, văgăuni sinistre sau masive suprafețe de lavă erodată. "Cu opera intinsa pe mai bine de cinci decenii de creație, RADU este un artist fascinat de lumile stranii, ordonate după rigorile matematic-vizionare ale onirismului". Tehnica pictorului devine polivalentă și polistratificată. Tehnicile artelor plastice tradiționale - "pictura", "acuarela", "acryl-ul" sau "tempera" sunt deliberat evitate în favoarea unui melanj interactiv al acestora. "Pensula" intervine rar; locul ei este preluat de folosirea abuzivă a "cuțitelor de paletă", a "lamei de ras
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
a "lamei de ras", a "acelor", a "șabloanelor", a "uneltelor de perforat" și "de șlefuit". Este perioada în care "airbrush-ul" devine elementul indispensabil procesului de creație al artistului. "Elementele digitale", "monotipia", "frottage"-ul, "accrochage"-ul completează arsenalul de creație ale pictorului. Opera de artă, rezultată din suprapunerea minuțioasă a circa 7-8 straturi de culoare, separate între ele cu diverse lacuri izolatoare, este declarată de Radu-Anton Maier ca "poli-mixed-media". Critica de specialitate este confruntată cu dificultăți de încadrare a artistului în curentele
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
al secolului XX; la o analiză mai profundă se desprind unele elemente din arsenalul ideatic al lui Max Ernst sau, mai rar, Paul Klee. Criticul de artă, Prof. Univ. Dr. Livia Drăgoi deplasează excursul analitic în definirea demersului artstic al pictorului pe linia experimentului postmodern: "Asocierea neașteptată a unor motive naturale ori artefacte incongruente, ca și dialogul între marile spații aerate, eterice, diafane și formele de o fascinantă realitate tactilă și vizuală, figurate până în cele mai mici detalii cu o pregnantă
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
circulator terifiant pulsatile, segmente friabile ori chiar frânte din scheletul unui trup omenesc supus unor teribile presiuni..." Prin asumarea profundă a semnificațiilor complexe ale temei venețiene Radu-Anton Maier lansează prin acest project intensive semnale de alarmă, adresate tuturor. Motto-ul pictorului: Un considerabil număr de lucrări se află în muzee, galerii și colecții particulare din România, Germania, Italia, Anglia, Suedia, Austria, Franța, Australia, Brazilia, Ungaria, SUA.
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
moment dat i s-a permis mamei sale să i se alăture la Paris. În capitala Franței, Oliphant a cunoscut pe Alice Le Strânge, de 26 ani,femeie sociabila, dar sătula de lumea mondenă, fiica unui colecționar de artă și pictor englez, Henry Le Strânge din Hunstanton, Norfolk. Oliphant s-a însurat cu ea în 1872, ceremonia având loc la biserică Saint George din Hanover Square la Londra. Harris, care propovăduia o pasiune abstractă și spirituală, și-a dat consimțământul pentru
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
Cu această ocazie, Salvador Dali i-a trimis o telegramă cu următorul conținut: "„Apreciez profund actul dumneavoastră istoric de instituire a sceptrului prezidențial”", publicată de ziarul Scânteia la 4 aprilie 1974. Puțini au fost cei care au sesizat că excentricul pictor a subliniat ridicolul situației, și că telegrama a fost o ironie la adresa lui Ceaușescu, primul președinte de republică cu sceptru regal. Ceaușescu ținea sceptrul în biroul său din Comitetul Central. La 22 decembrie 1989, acesta a rămas la dispoziția celor care
Sceptru () [Corola-website/Science/328068_a_329397]
-
cu o ancoră). Frescele de pe plafon sunt pictate de Cosmas Damian Asam, iar stucatura a fost realizată de Egid Quirin Asam. Iconografia a fost realizată în stil baroc. Portretul Sfintei Fecioare Maria cu copilul Isus din altarul central este opera pictorului Lucas Cranach cel Bătrân. Marea orgă din galeria de vest a fost construită între anii 1998 și 2000 de către fabricantul austriac de orgi Pirchner (Steinach a. Br.) în locașul orgii construit de Johann Kaspar Humpel în anul 1725, folosind țevile
Domul din Innsbruck () [Corola-website/Science/328104_a_329433]
-
modelând „tăietura”, adică opoziția dintre albul fondului și negrul urmei de peniță prin unul sau mai multe tonuri intermediare. Procedeul a fost folosit din secolul al XV-lea, opere deosebite în această tehnică fiind realizate, de-a lungul timpului, de pictori precum Leonardo da Vinci, Rembrandt, Giovanni Battista Tiepolo, Eugène Delacroix, Nicolae Grigorescu, Jean Alexandru Steriadi.
Laviu () [Corola-website/Science/328124_a_329453]
-
și pereții galeriei sunt ornați cu statui policolore de sfinți și îngeri, totul petrecându-se sub incredibilele copertine gotice, în timp ce pereții și tavanele galeriei sunt pictate cu modele gotice și panouri reprezentând scene din viața lui Hristos. Picturile sunt atribuite pictorului de la curtea Regelui Manuel I, portughezul Jorge Afonso, în timp ce decorul sculptat este atribuit sculptorului flamand Olivier de Gand și spaniolul Hernán Muñoz. Un panou magnific, descriind martiriul Sfântului Sebastian, pictat de către pictorul portughez Gregorio Lopes pentru biserica rotundă, este în
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
scene din viața lui Hristos. Picturile sunt atribuite pictorului de la curtea Regelui Manuel I, portughezul Jorge Afonso, în timp ce decorul sculptat este atribuit sculptorului flamand Olivier de Gand și spaniolul Hernán Muñoz. Un panou magnific, descriind martiriul Sfântului Sebastian, pictat de către pictorul portughez Gregorio Lopes pentru biserica rotundă, este în prezent expus în Muzeul Național de Artă Antică din Lisabona. În timpul administrației Prințului Henric Navigatorul (prima jumătate a secolului XV), un naos gotic a fost adosat bisericii rotunde a Mănăstirii, transformând astfel
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]