18,007 matches
-
sunt ridicate la rangul de însușiri semnificative. De pildă, ne întrebăm cu ce contribuie la definirea caracterului comunistului Mladin din Cumpăna luminilor de N. Jianu, faptul că autorul îl prezintă bolnav de tuberculoză? (...). Analizând cauzele lipsurilor existente în literatura noastră referatul ajunge la concluzia că ele se datoresc unor false concepții despre documentare, se datoresc unor rămășițe ale ideologiei burgheze în conștiința scriitorului, precum și insuficientei însușiri de către scriitori a învățăturii marxism-leninismului (...)”. Să reținem un termen care va face oarecare carieră, tinzând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Călugăru, Zaharia Stancu sau Dan Deșliu, Paul Georgescu etc. au fost în fruntea primei generații de creatori, croitori și propagandiști ai noii ordini literare 10. Dar să nu ne lăsăm furați de amintiri și să mai citim o filă din referatul Uniunii Scriitorilor prezentat la amintita plenară: „Este însă limpede că nu poți milita pentru ideile comunismului, dacă tu însuți nu le cunoști în adâncime. Și nu poți vedea în viață ceea ce e tipic, dacă nu ești înarmat cu știința marxist-leninistă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Uniunii Scriitorilor, dă un prost exemplu. Ar fi timpul să se hotărască în sfârșit să treacă de la critica verbală la critica scrisă. Învățăturile cuprinse în Raportul prezentat de tovarășul Malencov se referă în mod nemijlocit și la critica literară (...) În referat se citează unele cronici apărute în Viața românească și în Almanahul literar din Cluj care vădesc orientarea greșită, influența ideologici burgheze și în mod special a cosmopolitismului în rândurile unor cronicari literari. Scriitorii trebuie să combată cu tărie atitudinea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
problemele actuale ale literaturii. De asemenea este locul să ne întrebăm de ce oare critica literară nu ia poziție față de unii scriitori ca Marcel Breslașu sau Maria Banuș, care prin absența lor îndelungată din creația poetică nu aduc servicii cauzei poporului? (...) Referatul condamnă atitudinea neprincipială a unor scriitori ca Maria Banuș, Nina Cassian și alții, de a nu primi critica, de a propovădui teoria profund greșită că scriitorii nu trebuie speriați de critică (...). După prezentarea referatului au urmat discuțiile. Au vorbit, în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poetică nu aduc servicii cauzei poporului? (...) Referatul condamnă atitudinea neprincipială a unor scriitori ca Maria Banuș, Nina Cassian și alții, de a nu primi critica, de a propovădui teoria profund greșită că scriitorii nu trebuie speriați de critică (...). După prezentarea referatului au urmat discuțiile. Au vorbit, în prima zi, 21 de scriitori. Au fost criticați I. Vitner, Nina Cassian și Maria Banuș. Asupra lui Ion Vitner au pronunțat o serie de sentințe: Mihai Gafița, Sergiu Fărcășan, Petru Dumitriu, Ion Mihăileanu. Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
contemporane. Citând nuvela Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Ion Vitner a pretins că este o lucrare ratată, un eșec al unui scriitor talentat. Referindu-se la problemele criticii literare, I. Vitner s-a declarat în dezacord cu aprecierile făcute în referat. După părerea sa lipsurile criticii literare ar fi fost exagerate în referat, trecându-se peste succesele câștigate în acest domeniu. Asemenea succese ale criticii noastre actuale ar fi, după părerea vorbitorului, cele patru culegeri de articole de critică literară apărute
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că este o lucrare ratată, un eșec al unui scriitor talentat. Referindu-se la problemele criticii literare, I. Vitner s-a declarat în dezacord cu aprecierile făcute în referat. După părerea sa lipsurile criticii literare ar fi fost exagerate în referat, trecându-se peste succesele câștigate în acest domeniu. Asemenea succese ale criticii noastre actuale ar fi, după părerea vorbitorului, cele patru culegeri de articole de critică literară apărute la E.S.P.L.A la sfârșitul anului trecut și apariția volumului Postume de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
criticii noastre actuale ar fi, după părerea vorbitorului, cele patru culegeri de articole de critică literară apărute la E.S.P.L.A la sfârșitul anului trecut și apariția volumului Postume de Eminescu. În continuare, I. Vitner a contestat justețea aprecierii făcute în referat asupra activității sale în domeniul criticii literare, prin faptul că trei articole pe care le-a scris nu au fost acceptate spre publicare de unele redacții literare. I. Vitner a recunoscut doar că nu a tratat destul de operativ unele probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scăzută. Cuvântul lui I. Vitner a fost lipsit în mod evident de o poziție autocritică față de calitatea articolelor sale, față de inactivitatea sa prelungită pe tărâmul criticii literare (...). Szasz IANOS, ocupându-se de problemele literaturii scriitorilor maghiari din R.P.R., a criticat referatul pentru faptul că nu se ocupă de lucrările scriitorilor din provincie (...). Declarându-se de acord cu articolul Unele probleme ale criticii literare în lumina Raportului tovarășului G.M. Malencov... semnat de acad. G. Călinescu în Contemporanul, vorbitorul a expus punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reduse ale unor critici literari. Trebuie subliniat de asemenea faptul că criticii literari nu cunosc realitatea, căci sunt adeseori întocmai «orbilor care trebuie să aprecieze culorile». Nu s-a desfășurat suficient lupta de opinii și în acest sens - apreciază vorbitorul - referatul prezentat de Uniunea Scriitorilor nu este suficient de autocritic, după cum a lipsit și preocuparea organizatorică, căci comisia de critică literară (al cărei responsabil a fost numit de multă vreme Ion Vitner) - este inexistentă (...). M. GAFIȚA a combătut părerea acelora care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și Marea pregătire de AI. Jar, a fost programat cu un studiu despre tinerii scriitori etc., dar I. Vitner n-a găsit de cuviință să răspundă acestor cereri, să realizeze propriile sale angajamente și promisiuni. Ion ISTRATI a subliniat că referatul Uniunii Scriitorilor a limpezit o serie de probleme a căror rezolvare prezenta dificultăți pentru scriitori. El a arătat necesitatea continuării acestor discuții creatoare (...). Scriitorul Cezar PETRESCU a cerut participanților la dezbateri să-și concentreze atenția asupra problemei tipicului ca problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numai pe jumătate cauzei revoluției. Ei trebuie să dea tot ce au mai bun în lupta pentru fericirea poporului, pentru înflorirea patriei (...). Nina CASSIAN s-a oprit, în cuvântul său, la dezbateri asupra problemelor poeziei de care, după părerea ei, referatul nu s-a ocupat în suficientă măsură (...). În legătură cu propria sa creație, vorbitoarea a arătat că multe din poeziile ei plate se datoresc, printre altele, faptului că le-a scris mânată doar de dorința de a căpăta «viza de trecere» necesară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
socialismul (...). Într-o altă poezie, Nina Cassian consideră că poetul însumează mai multă poezie decât realitatea. Vorbitoarea a combătut cu tărie această concepție, subliniind că izvorul poeziei este viața noastră de luptă și că poeții - așa cum s-a spus în referat - n-au reușit încă să exprime întreaga bogăție și frumusețe a vieții noi (...). Cauza constă într-o concepție străină poporului, în izolarea poetei de viață, în îndepărtarea de freamătul luptei constructorilor vieții noi. Din această izolare, din lipsa legăturii cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
secția de proză pune în discuție problemele reportajului literar 80: „La 20 ianuarie 1951, secția de proză a Uniunii Scriitorilor a organizat o discuție în jurul problemelor reportajului literar, la care a luat parte un însemnat număr de scriitori din Capitală. Referatul a fost prezentat de tov. Horia Liman, care a dezvoltat pe larg chestiunile reportajului literar în general, insistând asupra sarcinilor acestui gen în perioada construirii socialismului în țara noastră. Definind reportajul literar, referentul a arătat că acesta, la fel cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
presupunem că vom putea întâlni acolo pe tânărul Nicolae Popescu, student în anul IV al Institutului Superior de teorie literară și istoria literaturii. Îl vom vizita acasă împreună cu profesoral lui, care-l va însărcina, la cererea noastră, să pregătească un referat despre literatura română în primii cinci ani de după 23 August 1944. Apoi vom urmări lucrările studentului. Aici îl vom lăsa însă pe Nicolae Popescu să comită o greșală de metodă. În loc să se adreseze documentelor teoretice și publicistice ale timpului, în loc să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
R.P.R. (Notă). În: Contemporanul, nr. 13 (338), 27 mart. 8.xxx Unele probleme ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra literaturii și artei expuse de tovarășul G.M. Malencov în raportul ținut la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. (Referat prezentat de Eugen Frunză). Idem. 9. Vezi partea anterioară, nota 76 și contextul 10. Vezi cărțile mele: Trădarea intelectualilor, Sibiu 1992, și Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993. 11. xxx Unele probleme ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de doctorat tema Cercetări ecologice și faunistice asupra tinoavelor de la Căsoi și Pilugani (Poiana Stampei, Suceavaă. În 1975, în luna februarie își susține cu succes teza de doctorat, primind aprecierile unanime ale membrilor comisiei și ale specialiștilor care au făcut referate. În perioada 1-14 dec. 1975 a făcut o deplasare pentru documentare în Polonia, la Institutul de Ecologie PAN de la Varșovia. Acumulările științifice au fost fructificate în multiple contracte de cercetare pe care le-a realizat în conducerea cercului studențesc de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a adus contribuții importante la studiul cernoziomurilor. Menționăm două dintre operele importante în acest domeniu: Degradarea cernoziomului de antestepă (1927), Organizarea cercetării solurilor brune (1933ă. Nicolae Florov a participat la Congresele Asociației Internaționale pentru știința solului (Praga, Roma, Washington, Leningradă. Referatele prezentate au fost publicate în lucrările dărilor de seamă ale acestor congrese. Nicolae Florov a fost cunoscut și apreciat de către oamenii de știință de valoare mondială. A fost membru al Societății Române de Geografie, al Societății Internaționale de Agrogeologie. Nicolae
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
În schimb, ele sunt dense în idei și încărcate de originalitate, sunt rezultatul unei reflecții intense și permanente. Poate, din această cauză, a preferat eseul. Opera profesorului Vasile Pavelcu nu poate fi apreciată cantitativ, prin număr de volume, articole, comunicări, referate sau pagini. El nu a scris numai pentru a scrie și nici pentru a avea lucrări. A scris totdeauna dintr-o necesitate, necesitatea de a se exprima, de a da contur unor idei. Opera sa nu poate fi apreciată decât
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
A publicat la Editura Tehnica București monografia Radiații infraroșii și aplicații, în anul 1972. A condus numeroase cercuri științifice ale studenților dintre care unele au primit premii la sesiunile științifice ale studenților (faza naționalăă. A 90 întocmit și ținut numeroase referate de specialitate cu caracter de popularizare. În conformitate cu Ordinul Ministerului Învățământului din 1986 a fost numit conducător științific de doctorat, la specialitatea Utilizarea energiei electrice. Temele de doctorat îndrumate de profesorul Vasile Prisacaru acopereau o arie mare de utilizări
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
înțeleg, stau ca personajul lui Preda în fața girafei și spun că așa ceva nu există. Dar există! Nu, nu înțeleg, pentru că nu are nici o logică, cel puțin nu una la care să aibă mintea mea acces. În fond, dăduse examenele și referatele, după informațiile din presă, mai avea de susținut teza. Vreo jumătate din cărțile publicate de Sorin Antohi ar fi putut trece drept teze de doctorat oriunde în lume, nu doar la Universitatea din Iași. Și, totuși, nu-și susține teza
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
eclesiastic Părintele Canonic Aloisiu Tăutu să ia un prim contact cu sus numitul Domn, punându-i la dispoziție și câteva din lucrările de informațiune și propagandă ce avusesem prudența să aduc cu mine din țară. Părintele Tăutu îmi adresează un referat asupra conversațiunei sale cu Domnul De Sanctis, delegatul Contelui Dalla Torre, care, prezentând un interes deosebit îl trimet Excelenței Voastre în trei exemplare. Din el reiese bunăvoința și obiectivitatea, cel puțin principală, a presei Vaticane, lipsa însă totală a unui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și teza de doctorat. Revine la București, la Catedra de filologie rusă a Facultății de Limbi Slave, unde parcurge toate treptele universitare până la gradul de profesor (1997). Colaborează la „Analele Universității București”, „Luceafărul”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de referate, recenzii și sinteze”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Vestnik Moskovskogo Universiteta”, „Viața literară sovietică” ș.a. Format în cadrul școlii lui V. I. Propp, R. aplică metoda structuralistă în studiile sale, care au în vedere - și pe urmele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
Simpozionul internațional interdisciplinar "L'homme et la nature", ediția a XVII-a, 2006, Cheia, 29-30 decembrie 2006, pp. 24-25. 3. Rada Cornelia, Manolescu Suzana, Hudița Decebal, Glavce Cristiana, Repere medico-sociale privind avortul spontan sau provocat, "Natura și Omul, comunicări și referate", Ploiești, Editura Bioedit, 2007, ISSN:1583-350X, pp. 175-183. Capitolul 12 VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC Organizația Mondială a Sănătății caracterizează violența împotriva femeilor ca fiind un fenomen general ce persistă în toate țările lumii. În mod îngrijorător, violența domestică este considerată
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Symposium International Interdisciplinaire L'homme et la Nature, ediția a XVII-a, 2006, Cheia, 29-30 decembrie 2006, pp. 24-25. 60. Rada Cornelia, Manolescu Suzana, Hudiță Decebal, Glavce Cristiana, Repere medico-sociale privind avortul spontan sau provocat, Natura și Omul, Comunicări și referate, Ploiești, Editura Bioedit, 2007, pp. 175-183. 61. Rada Cornelia, Percepția tinerilor cu privire la unele abateri de la conduita de rol marital, Revista de psihologie, nr. 3-4, tomul 50, Editura Academiei Române, 2004, pp. 203-217. 62. Rada Cornelia, Prejbeanu Ileana, Biological and Cultural in
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]